Casa germană Hemmerle a expus bijuterii din fier, aur şi diamante, în timp ce designerul italian Fabio Salini a atras atenţia prin cerceii săi care seamănă cu nişte inele atârnate unul de altul, care combină pietre preţioase, metale lustruite oglindă, fibră de carbon şi piele, scrie The Telegraph, în timp ce Bulgari şi Piaget s-au prezentat cu ceasuri şi brăţări cu fosile şi diamante. Au existat şi galerii de artă care au expus lucrările unor creatori atent selectaţi pentru eveniment, ca Objet d’Emotion. Printre aceştia se numără Francesca Villa, care foloseşte pentru bijuteriile sale tot felul de obiecte neobişnuite pentru aşa ceva, cum ar fi jetoane vechi de pocher şi timbre, Melanie Georgacopoulos, care propune coliere de sidef cu perle ce par să se afunde în suportul lor, sau Silvia Furmanovich, care preferă intarsiile cu coral, turcoaze şi aur pentru cercei mari sau brăţări rigide.
Printre creatorii prezenţi la festival s-a numărat şi francezul James de Givenchy, a cărui companie din New York, Taffin, s-a pregătit pentru această ocazie cu bijuterii care combină pe lângă metale şi pietre preţioase sau semipreţioase sticlă, ceramică, piele, lemn, un exemplu în acest sens fiind o pereche de cercei cu aur roz, oţel albastru, peridote şi ceramică gri, care arată ca nişte pandantive prinse de urechi.
Tag: festival
-
Fier, inele şi intarsii
-
“La Gomera”, propunerea României la Oscar 2020, are premiera nord-americană la Toronto Film Festival
Filmul va fi proiectat pe 5 septembrie, în prezenţa regizorului Corneliu Porumboiu, la Scotiabank Theatre, unde va rula şi pe 6 septembrie.
Festivalul canadian este unul necompetitiv, însă producţiile primesc recunoaşterea publicului şi criticilor. Vor fi acordate, între altele, marele premiu pentru lungmetraj şi trofeul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film (FIPRESCI).
“La Gomera” se numără şi între “cele mai captivante 29 de noi lungmetraje noi” selectate în New York Film Festival (NYFF), alături de pelicule semnate de Martin Scorsese, Pedro Almodóvar, Edward Norton, Arnaud Desplechin şi Agnès Varda.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Mii de persoane la Afterhills, cel mai mare festival din zona Moldovei
Una dintre cele mai mari scene din România a fost înconjurată vineri noapte de mii de persoane. Veniţi din toată ţara, dar şi din străinătate, festivalierii au fredonat melodiile artiştilor preferaţi. Les Elephantes Bizarres au deschis cel de-al doilea weekend de distracţie din pădurea de la Dobrovăţ.
Pe o suprafaţă de zece hectare, înconjurate de 16. 000 de hectare de pădure, Afterhills a oferit experienţe de neuitat pentru fiecare persoană care a vrut să petreacă un weekend în aer liber, cu muzică bună.
Clujenii de la Luna Amară au reamintit de 10 august 2018 şi le-au transmis celor prezenţi că şi ei vor autostradă.
Cea mai aplaudată trupă a fost Subcarpaţi, care a ţinut publicul în priză mai bine de 40 de minute, într-un spectacol de folclor, hip-hop şi jocuri de lumini.
Iar Morcheeba, capul de afiş de vineri seară i-a ţinut cu sufletul la gură pe ieşeni până la sfârşitul concertului, când a cântat cea mai cunoscută piesă a ei “Rome wasn’t built in a day”.
-
Ce a însemnat Untold 2019 în cifre: Investiţie de 15 mil. euro cu un profit operaţional de 3 mil. euro
Untold a atras peste 370.000 de participanţi în cele patru zile de festival din 2019, iar mai bine de 20% dintre aceştia au fost turişti străini, De al an la an numărul de participanţi la festival a crescut cu circa 15%.
Fondatorul Untold, cel mai mare festival de muzică organizat în România, a investit peste 16 milioane de euro în 2019 în organizarea evenimentului ajuns la cea de-a cincea ediţie. Bugetul este cu 2 milioane de euro mai mare faţă de nivelul din 2018, potrivit lui Bogdan Buta, unul dintre organizatorii festivalului. Banii pentru investiţii sunt obţinuţi de la firmele partenere care pariază pe promovare (40% din buget), din vânzarea de bilete şi abonamente (40%) şi de la partenerii care vin cu standuri în cadrul evenimentului (20%).
-
Comisia Europeană îi cere ministrului Daea să oprească EXPORTUL a 70.000 de oi către state arabe pentru „Festivalul sacrificiului”
70.000 de oi urmează să fie încărcate pe nava Al Shuwaikh, deţinută de compania Kuweit Livestock Transport & Trading (KLTT), cunoscută şi sub numele de Al Mawashi şi vor fi transportate către Kuwait, Qatar şi Emiratele Arabe Unite, unde are loc, în august, “Festivalul sacrificiului”.
Solicitatea comisarului european, care a postat scrisoarea către Daea pe Twitter, survine unei sesizări din partea organizaţiilor care luptă pentru drepturile animalelor, precum Eurogroup for Animals.
Comisarul spune în scrisoare că animalele vor fi expuse unor temperaturi extreme, iar prevederile legale din domeniu interzic transportul acestora în astfel de condiţii. În scrisoare, comisarul precizează că a mai atras atenţia autorităţilor române asupra unor astfel de situaţii, şi că a primit asigurări că legislaţia română va fi modificată pentru a preveni astfel de situaţii.
-
Cum au reuşit doi tineri români să vândă îngheţată de 70.000 de euro
Au pornit în 2016 cu un stand fix la mare, în cadrul unui complex turistic din Mamaia. Prima vitrină i-a costat 3.000 de euro şi a fost, practic, investiţia de la care au plecat. Un an mai târziu, porneau pe drumul îngheţatei care se plimbă de la un eveniment la altul şi începeau să participe la festivaluri şi petreceri private cu prima unitate mobilă. Astăzi, ViceCream numără o bicicletă, două standuri şi trei maşinuţe de îngheţată.
„Investiţiile iniţiale nu au fost mari, pentru că am ales să lucrăm cu un laborator profesionist care face îngheţata. De abia anul acesta am investit în logistică în jur de 20.000 de euro”, povesteşte Mihai Popescu.
Tot în 2019, investiţiile au mers şi în prezentare, standuri de evenimente, maşinuţe de îngheţată, bicicletă. De gelato este responsabil un laborator care inovează în fiecare zi. Ingredientele sunt aduse din Italia, dar şi de la producători locali certificaţi bio. Afacerile au fost anul trecut de 70.000 de euro, iar profitul s-a situat la 25.000 de euro, în business fiind implicaţi doar cei doi acţionari şi cinci angajaţi, dar numai pe durata evenimentelor. În afara sezonului de vară, adică cel în care consumul de îngheţată este la cote maxime, rămân trei angajaţi.
De ViceCream sunt responsabili Mihai Popescu şi Vlad Iliescu, doi foşti colegi din şcoala primară care şi-au încununat relaţia de prietenie cu una de afaceri.
„Mergem la evenimente de toate felurile, de la Neversea, Summer Well şi Untold până la evenimente private, team buildinguri, lansări de produse, petreceri corporate”, mai spune Mihai Popescu.
Cea mai mare provocare o aduce vremea, care poate transforma îngheţata într-o amintire dacă nu e depozitată în condiţii optime. Tocmai de aceea, Mihai Popescu şi Vlad Iliescu au cumpărat o maşină frigorifică pentru transportul îngheţatei, după ce au trecut şi prin experienţe care s-au încheiat cu topirea unor cantităţi mari de gelato.
„Cred că lumea vrea din ce în ce mai mult să aibă gelato la evenimente şi că această piaţă va creşte.”
Anul trecut, de pildă, cele mai apreciate arome au fost cele de grapefruit, ghimbir şi mentă. Nu există nici limită de vârstă, nici separare pe alte criterii. O cupă de 60 de grame de gelato de la ViceCream costă 7 lei, 500 de grame costă 70 de lei, iar un kilogram – 100 de lei. Din meniu fac parte atât produse bio, cât şi unele fără zahăr. Cei doi antreprenori vor să se stabilească şi cu un local fix de îngheţată, iar planul este deja în curs de implementare. Scopul este ca activitatea să continue şi pe perioada iernii, nu doar în timpul sezonului cald.
„Vrem să învăţăm consumatorul român să mănânce îngheţată iarna. Urmează să deschidem prima noastră gelaterie fixă, pe Calea Victoriei, în Bucureşti, în care investim 25.000 de euro. Sper să o deschidem într-o lună. Vom mai avea, de asemenea, o unitate şi în Mercato Comunale (concept din zona Polizu din Bucureşti, care reuneşte producători locali, rulote cu mâncare, beri artizanale şi spaţii de coworking – n.red.), unde vom fi prezenţi pe toată durata verii cu un stand.”
E adevărat că vara mai mult migrează de la un eveniment la altul – fie el festival, nuntă, botez sau aniversare –, dar pofta nu ţine cont de sezon. De aceea, pentru unii e viciu, pentru alţii e delectare. Spuneţi-i cum vreţi, dar savuraţi-o cu plăcere!
ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.
Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În Romånia sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
Hipy Bio – producţie de sucuri bio din cătină (Iaşi)
Fondator: Adrian Fetcu
Investiţie iniţială: 260.000 de euro
Cifră de afaceri în 2018: 443.000 lei (96.000 de euro)
Distribuţie: magazine Carrefour din România
Kinderina – producţie de jucării croşetate (Cluj-Napoca)
Fondator: Viorina Anuţă
Investiţie iniţială: 8.500 de euro
Cifră de afaceri estimată în 2019: 15.000 de euro
Distribuţie: online
Bălăngănel – producţie de hamace (Târgu-Mureş)
Fondatori: Alexandru şi Angela Pitea
Investiţie iniţială: 6.000 de lei (1.300 de euro)
Cifră de afaceri în 2018: 160.000 de lei (35.000 de euro)
Distribuţie: online, magazine (Alba Iulia, Bucureşti, Cluj-Napoca), festivaluri (FânFest – Roşia Montană, Awake Festival – Mureş, Vibe Festival – Mureş)
Lada de zestre – atelier de broderie (Fundata, judeţul Braşov)
Fondator: Severina Puiu
Cifră de afaceri în 2018: 30.000 de euro
Distribuţie: pensiuni, hoteluri, restaurante
Evo Glamping – producţie de corturi pentru camping (Siliştea Snagovului – lângă Bucureşti)
Fondatori: Cristina şi Florin Georgescu
Investiţie iniţială: 10.000 de euro
Cifra de afaceri în 2018: 91.000 de lei (20.000 de euro)
Distribuţie: operatori de turism -
Divan Festival Film din Dolj, anulat după distrugerea Gării Fluviale din Cetate
Festivalul Divan Film era programat anul acesta să aibă loc în perioada 9-18 august. Organizatorii au anunţat pe pagina de Facebook că ediţia din acest an va fi anulată.
„Din păcate, nu am revenit cu veştile bune pe care le pregăteam. Pe malul Dunării a avut loc noaptea trecută o furtună care a distrus Gara Fluvială, spaţiul nostru principal de proiecţii şi dezbateri. Până ne regrupăm şi găsim alte soluţii, anunţăm cu părere de rău că Divan Festival Film nu va mai avea loc anul acesta la Craiova şi Cetate, în perioada 9-18 august, aşa cum anunţasem.Ne pare rău”, au anunţat organizatorii festivalului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Festivalul Untold a făcut afaceri de 70 mil. lei în 2018 din vânzarea de bilete şi din sponsorizări
Evenimentul care are loc în Cluj şi care a avut 355.000 de vizitatori în 2018 le-a adus organizatorilor un profit net de 7 mil. lei, adică o marjă de 10%.
Cel mai mare festival local, atât ca încasări, cât şi ca număr de participanţi, Untold, din Cluj-Napoca, a avut anul trecut încasări de aproape 70 mil. lei, plus 15%. Banii obţinuţi de evenimentul care are loc în luna august provin din două surse principale: vânzarea de bilete şi sponsorizări. Bugetul de sponsorizări reprezintă de altfel cea mai mare parte a sumei, potrivit datelor ZF pe baza informaţiilor din piaţă. Evenimentul adună câteva zeci de sponsori în frunte cu producătorul de bere Ursus şi cu retailerul german Kaufland, care scot fiecare din buzunare peste 1 milion de euro (5 mil. lei), conform surselor din piaţă.
-
Candelabrul de pânză
De profesie artişti, aceştia au pornit la drum fabricând umbrele de soare pentru festivaluri şi hoteluri de lux, iar apoi, inspiraţi de modul de stratificare al materialelor care intră într-o placă de surf şi sunt acoperite cu răşină epoxidică, s-au gândit să aplice procedeul la fabricarea de corpuri de iluminat, ajungând astfel să creeze candelabre. Candelabrele lor sunt confecţionate la comandă, scrie The Telegraph, ca să se potrivească cu spaţiul în care sunt amplasate, din materiale textile noi sau vintage acoperite cu răşină. Atunci când sunt stinse, par nişte sculpturi suspendate, iar când sunt aprinse lumina pare să treacă prin vitralii, pictând pereţii în culori delicate.
-
Candelabrul de pânză
De profesie artişti, aceştia au pornit la drum fabricând umbrele de soare pentru festivaluri şi hoteluri de lux, iar apoi, inspiraţi de modul de stratificare al materialelor care intră într-o placă de surf şi sunt acoperite cu răşină epoxidică, s-au gândit să aplice procedeul la fabricarea de corpuri de iluminat, ajungând astfel să creeze candelabre. Candelabrele lor sunt confecţionate la comandă, scrie The Telegraph, ca să se potrivească cu spaţiul în care sunt amplasate, din materiale textile noi sau vintage acoperite cu răşină. Atunci când sunt stinse, par nişte sculpturi suspendate, iar când sunt aprinse lumina pare să treacă prin vitralii, pictând pereţii în culori delicate.