BusinessMagazin

Tag: familii

  • Castelul Apaffi, locul unde misterul este mai adânc decât legenda

    Castelul Apaffi situat in satul Costui din judetul Maramures este un castel in jurul caruia s-au tesut nenumarate legende si mistere, inca nedescifrate, legate de multiplele utilizari ale acestuia. In trecut, castelul a fost folosit ca resedinta a familiilor care detineau minele de sare de la Costui, inchisoare si pentru scurt timp a fost numit castel de vanatoare. Astazi, Castelul Apaffi nu mai pastreaza foarte mult din stralucirea de altadata, fiind folosit ca scoala, scriu cei de la Vocea Transilvaniei.

    Istoria castelului este strans legata de familiile nobiliare care s-au perindat prin castel si a caror existenta este la randul ei legata de minele de sare de la Costui. Fiecare propietar al castelului a lasat ca urma, o galerie care poarta numele sau. Numele castelului a fost dat in secolul al XVII-lea cand Voievodul Apaffy devine propietarul castelului, renuntand ulterior la domeniu in favoarea regelui Ungariei.

    Mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Un primar din România dă gratuit case şi locuri de muncă celor care vor să se mute la el în comună. 40 de familii s-au înghesuit să ceară case

    Un primar din judeţul Botoşani a avut o initiaţivă inedită şi s-a gândit la o ofertă interesantă pentru familiile cu copii. Costel Nazare a propus in Consiliul Local să ofere locuinţe şi locuri de muncă acelor familii cu copii care vor veni şi se vor stabili în comună. Acestă decizie a fost luată din cauza populaţiei îmbătrânite din comună şi din cauza numărului de copii ce a scazut semnificativ în ultimii ani. Atât de mult încât la şcoala au fost înfiinţate clase simultane, informează site-ul botoşaninecenzurat.ro

    Deja 40 de familii din Constanţa, Hunedoara, Iaşi şi Alba s-au înghesuit să ceară case în comună din Botoşani, dar numărul de locuinţe este de 10, aşa că este nevoie de o selecţie riguroasă până când vor fi gata şi alte case, potrivit Antena 1.

    Astfel, pentru moment, cinci familii cu un total de 33 de copii s-au stabilit deja la Conceşti.

    “Am ajuns în situaţia această din cauza că populaţia satului este îmbătrânită, iar foarte mulţi dintre tineri au plecat în alte ţări . Daca în alti ani avea clase paralele ne gasim astazi in situatia de a avea clase simultane. Numărul de copii fiind mic nu avem cum conform metodologiei de a putea face clasa întreagă şi de aceea lucram cu clase simultante. În acest an două clase simultane şi să ştiţi că se lucrează mai greu la clase simultane. Timpul se împarte şi atunci nu este un câştig pentru copil faptul că învaţă la simultan. Ne dorim, îi primim pe toţi copiii care vor să vină la noi la şcoala, dar pentru că mulţi tineri au plecat ne afectează”, a declarat Petronela Iancu, director şcoală gimnazială Conceşti.

    Bugetul pentru achiziţia de case a fost hotărât în Consiliul Local. În primă fază a fost alocată o suma de 250.000 de lei. Practic, vor fi cumparate locuinţe acelor familii cu trei-patru copii sau mai mulţi care vin şi se stabilesc în comuna Concesti.În plus, aceştia vor fi ajutati să-şi găsească un loc de muncă.

    “Oamenii care vor veni în comună noastră cu siguranţă vor avea unde să lucreze. Casele au condiţii foarte bune.Am discutat cu proprietarii, aceştia sunt dispuşi să le vândă. Cinci familii s-au mutat deja în locuinţe şi avem peste 40 de cereri pentru locuinţe de la famili din toată ţara. Noi am luat legătura şi cu două fundaţii care ne vor ajutra şi ne vor oferi informaţii despre familiile care vor să se mute la noi în comună”, a spus primarul.

    “Familiilor care vor veni în comuna noastră le putem oferi casă de locuit cu condiţii foarte bune, cu baie, iar cele care nu au baie noi suntem dispuşi să le construim pentru că aceste case sociale să aiba condiţii bune.”, a declarat Costel Nazare

  • Şcoala altfel

    Casa de vis nu este pentru toată lumea aceea unde îţi poţi amenaja pivniţă high-tech de vinuri, dressing pe trei etaje sau bucătărie în aer liber, unii preferând o casă care le poate fi şcoală bună copiilor. Această preferinţă se remarcă la un număr tot mai mare de familii înstărite din Statele Unite ale Americii, care îşi construiesc locuinţele astfel încât să poată folosi mare parte din încăperi în scop educaţional.

    Părinţii care se decid pentru o asemenea investiţie susţin că nu o fac pentru că doresc să le ofere copiilor educaţie religoasă pe care şcoala obişnuită nu le-o oferă sau pentru că nu le plac şcolile de masă, ci pentru libertatea mai mare pe care o au aceştia la domiciliu. Copiii studiază împreună sau separat diverse materii în încăperi dedicate, spre exemplu matematică în biroul unuia dintre părinţi şi ore de pian sau alt instrument într-o cameră dedicată activităţilor muzicale.

    Unii părinţi merg până într-acolo încât să angajeze persoane specializate să-i ajute să-şi urmeze pasiunile, cum ar fi gătitul, o familie aducându-i fiului lor bucătari recunoscuţi care să-l înveţe arta lor. În unele familii se învaţă chiar şi cultivatul legumelor şi fructelor, precum şi îngrijitul păsărilor de casă.

    Au apărut, cum era de aşteptat, şi site-uri unde se pot găsi profesori care să predea materiile pe care nu le stăpânesc părinţii ori firme care plasează cadre didactice la domiciliu sau oferă consultanţă pentru construirea sau amenajarea unei locuinţe adecvate educării odraselelor în funcţie de vârsta acestora.

  • Marile familii italiene stau pe un munte de cash

    Bancherii bat la uşa familiei italiene Benetton, şi pe bună dreptate. Holdingul familiei şi-a sporit lichidităţile cu 1,3 mld. euro în urma vânzării unei participaţii majoritare în retailerul World Duty Free către Dufry în martie, scrie Bloomberg. Până acum, preşedintele holdingului Gilberto Benetton a refuzat ofertele variate ale investitorilor pentru că vrea ca firma de investiţii a familiei, de 12 mld. dolari, să se transforme într-un „fond suve­ran“, administrând deţineri minori­tare în diverse industrii.

    Familia Benet­ton, care deţine lanţul de articole vestimen­tare cu acelaşi nume, nu este singurul clan de business italian care atrage oferte de investiţii. După ce unele dintre cele mai cunoscute companii familiale italiene au fost vândute către investitori străini în 2015, mai mulţi antreprenori renumiţi au dificultăţi în a alege în ce să-şi investească muntele de cash.

    Tranzacţiile având drept ţintă companii italiene au avansat cu 81% anul trecut, la 67 miliarde de dolari. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • 111.000 de familii vor primi 50 de lei pe lună pentru a-şi trimite copilul la grădiniţă

    În jur de 111.000 de familii defavorizate vor primi tichete sociale pentru a-şi trimite copiii la grădiniţă, în baza unei legi care va intra în vigoare de săptămâna viitoare. Legea 248/2015 fusese publicată la începutul lunii noiembrie 2015, dar normele de aplicare au fost adoptate de Guvern, prin Hotărâre, săptămâna trecută şi publicate în Monitorul Oficial.

    În baza legii, familiile sărace vor primi tichete sociale, în cazul în care îşi vor duce copiii la grădiniţă zilnic. Stimulentul nu este impozabil şi va putea fi încasat de cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, dar şi de cetăţenii care nu au domiciliu sau locuinţă, pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

    Pot beneficia şi copiii din familiile defavorizate care nu au cetăţenie română, dacă sunt cetăţeni ai UE, precum şi străinilor cărora li s-a acordat o formă de protecţie sau apatrizi cu domiciliul în România. Mai pot primi tichete persoanele singure care au copiii în întreţinere.

    Valoarea tichetului va fi de cel puţin 50 de lei şi va fi calculată în funcţie de evoluţia indicatorului social de referinţă (ISR). Copilul trebuie să aibă cel puţin trei ani, dar nu mai mult de şase ani, vârstă împlinită după 1 septembrie a anului şcolar curent, iar venitul lunar mediu pe membru de familie trebuie să fie de cel mult 284 de lei.

    Cererea şi declaraţia pe proprie răspundere se înregistrează la primărie, iar tichetul se acordă în perioada septembrie – iunie. Cu tichetele părinţii pot cumpăra alimente, îmbrăcăminte sau rechizite.

     

  • Colecţia de o mie de ani

    Printre tablouri, sculpturi sau bijuterii îşi face loc în programul licitaţiilor o colecţie rară de porţelanuri chinezeşti, pe care casa Sotheby’s o va scoate la vânzare în aprilie la Hong Kong, scrie The Guardian. Colecţia, care i-a aparţinut unui membru al unei importante familii de fabricanţi de articole de sticlă din Marea Britanie, Roger Pilkington,  este formată din piese confecţionate de-a lungul a o mie de ani, datând din timpul dinastiilor Tang (cele mai vechi), Ming sau Qing (cele mai recente).

    Mare parte dintre acestea sunt foarte greu de găsit în ziua de azi, motiv pentru care Sotheby’s se aşteaptă ca vânzarea celor 100 de piese din colecţia Pilkington să se facă pentru circa 20 de milioane de lire sterline, plătite în special de colecţionari chinezi care doresc să readucă în ţară elemente reprezentative pentru istoria acesteia.

  • Oraşul care ascunde cel mai bine păstrat secret din lume

    Când spanioli guvernau Sicilia în secolul 16 conchistadorii au ajuns în Mexic de unde au adus înapoi cacao, dar şi reţetele pentru ceea ce numeau azteci xocoatl, o pastă amară ce era folosită pentru cărnuri, sosuri sau chiar ca supliment dietetic. Iar atunci când era preparată cu anumite mirodenii era considerată un afrodisiac. Este vorba despre ciocolata făcută în stilul străvechi aztec din oraşul italian Modica, potrivit BBC.

    Generaţii de familii din Modica au păstrat tradiţia şi prepară ciocolata folosind cacao provenită de la arborii plantaţi de spanioli. Spre deosebire de azteci, localnici au adăugat zahăr în compoziţie, dar nu la cald deoarece nu doreau ca zahărul să se topească. În timp, localnici au adăugat şi alte elemente în compoziţie precum fistic, chilli, scorţişoară, vanilie sau sare de mare.

    În prezent, afacerile din 1800-1900 încă funcţionează şi prepară ciocolatei a rămas neschimbată. În micul oraş italian se celebrează ciocolata printr-un festival anual numit ChocoModica şi chiar există un muzeu dedicat ciocolatei.

  • O tânăra revoltată de căsătoriile forţate. “Am fost vândută pentru ca fratele meu să-şi poată cumpăra o soţie” – VIDEO

    Sonita Alizadeh, un rapper din Afghanistan, a fost inspirată să scrie această melodie după ce familia ei a fost nevoită să o vândă pentru a putea cumpăra o soţie pentru fratele ei, scrie BBC.

    Căsătoriile aranjate încă fac parte din tradiţie în unele zone din Afghanistan şi multe fete sunt nevoite să se căsătorească cu străini de la vărste fragede. “Am fost vândută pentru ca fratele meu să-şi poată cumpăra o soţie”.

    “Fetele care sunt forţate să se mărite de la o vărstă fragedă îşi pierd copilăria, îşi pierd speranţa. Îşi văd soţul ca pe un violator”, spune Alizadeh.

    Există şi tineri care se împotrivesc dorinţei familiilor lor, însă de cele mai multe ori acest lucru rezultă în violenţă. “Când am ajuns în America nu-mi puteam scoate din cap imaginile cu prietenii mei răniţi, loviţi, rezultat al revoltei împotriva familiilor lor.”, afirmă Sonita Alizadeh.

    Tânăra cântăreaţă încearcă ca acestă tradiţie să se oprească şi luptă pentru asta în felul ei, prin muzică şi “merg la multe conferinţe şi evenimente pentru că oamenii trebuie să cunoască aceste fapte, trebuie să ne asculte poveştile şi să împărtăşească aceste poveşti cu restul lumi. Astfel vocile noastre vor fi auzite de oficiali şi guverne.”, încheie Sonita Alizadeh
     

  • Închisoarea unde nu există gardieni, uniforme sau gratii iar prizonierii trăiesc alături de familiile lor – GALERIE FOTO

    Aceasta este cea mai bizară închisoare din lume, unde drogurile sunt produse în serie, copii zburdă în jur, iar deţinuţi au propriul sistem de justiţie.

    San Pedro este unul dintre cele mai periculoase penitenciare din lume. Aici sunt încarceraţi în jur de 3.000 de detinuţi, iar familiile locuiesc împreună cu ei. Nu există gardieni, uniforme sau gratii şi orice se poate cumpăra, inclusiv droguri, care sunt produse în masă, fără ca autorităţile să se opună, relatează Daily Mail.

    Locul a fost făcut faimos de către jurnalistul australian Rusty Young prin cartea sa “Marching Powder”, lansată în 2003. El a revizitat închisoarea San Pedro şi a constatat că, după 12 ani, nimic nu s-a schimbat. Traficul de droguri este în floare, iar prizonierii plătesc pentru celule şi hrana şi fac muncă brută pentru a câştiga banii cu care să îşi cumpere narcoticele.

    Familiile deţinuţilor locuiesc în interiorul închisorii deoarce consideră că astfel copiii sunt în siguranţă în interior, mai în siguranţă decât dacă ar locui pe străzi. Bineînţeles, sistemul nu este unul sigur. O fetiţă de 12 ani  a rămas însărcinată după ce a fost violată de un grup de deţinuţi. Aceste infracţiuni nu rămân însă nepedepsite. Nu de gardieni, ci chiar de puşcăriaşi. Prizonierii au un sistem de reguli şi legi care trebuiesc respectate. Astfel violatorii şi pedofilii sunt supuşi “judecăţii” într-un bazin de beton unde sunt bătuţi, înjunghiaţi şi electrocutaţi până mor în faţa mulţimii.

    Există şi paznici, dar nu în interior, ci la exterior şi la poţi, interiorul peniteciarului San Pedro este condus de deţinuţi. Acest model este unul ieftin, iar guvernul bolivian îl aprobă. 

  • Închisoarea unde nu există gardieni, uniforme sau gratii iar prizonierii trăiesc alături de familiile lor – GALERIE FOTO

    Aceasta este cea mai bizară închisoare din lume, unde drogurile sunt produse în serie, copii zburdă în jur, iar deţinuţi au propriul sistem de justiţie.

    San Pedro este unul dintre cele mai periculoase penitenciare din lume. Aici sunt încarceraţi în jur de 3.000 de detinuţi, iar familiile locuiesc împreună cu ei. Nu există gardieni, uniforme sau gratii şi orice se poate cumpăra, inclusiv droguri, care sunt produse în masă, fără ca autorităţile să se opună, relatează Daily Mail.

    Locul a fost făcut faimos de către jurnalistul australian Rusty Young prin cartea sa “Marching Powder”, lansată în 2003. El a revizitat închisoarea San Pedro şi a constatat că, după 12 ani, nimic nu s-a schimbat. Traficul de droguri este în floare, iar prizonierii plătesc pentru celule şi hrana şi fac muncă brută pentru a câştiga banii cu care să îşi cumpere narcoticele.

    Familiile deţinuţilor locuiesc în interiorul închisorii deoarce consideră că astfel copiii sunt în siguranţă în interior, mai în siguranţă decât dacă ar locui pe străzi. Bineînţeles, sistemul nu este unul sigur. O fetiţă de 12 ani  a rămas însărcinată după ce a fost violată de un grup de deţinuţi. Aceste infracţiuni nu rămân însă nepedepsite. Nu de gardieni, ci chiar de puşcăriaşi. Prizonierii au un sistem de reguli şi legi care trebuiesc respectate. Astfel violatorii şi pedofilii sunt supuşi “judecăţii” într-un bazin de beton unde sunt bătuţi, înjunghiaţi şi electrocutaţi până mor în faţa mulţimii.

    Există şi paznici, dar nu în interior, ci la exterior şi la poţi, interiorul peniteciarului San Pedro este condus de deţinuţi. Acest model este unul ieftin, iar guvernul bolivian îl aprobă.