BusinessMagazin

Tag: fabrici

  • Care este motivul pentru care Apple ar putea renunţa la iPhone X

    Se pare însă că iPhone X ar putea să nu fie un succes atât de mare, iar Apple ar putea renunţa complet la acest dispozitiv în această vară, înlocuindu-l la toamnă cu un model mai mare şi… mai ieftin.

    Apple a prezentat iPhone X ca un model aniversar, care marchează aniversarea de zece ani de la apariţia primului smartphone din această serie. În general, compania ieftineşte modelele din anul precedent şi le păstrează în ofertă ca opţiuni de buget, însă iPhone X ar putea să nu beneficieze de aceeaşi soartă.

    În timp ce iPhone 8 şi 8 Plus ar putea să rămână pe piaţă în 2019, pentru cei care nu sunt pregătiţi să renunţe la TouchID, iPhone X ar putea fi înlocuit complet de o nouă serie de produse care vor păstra design-ul, dar vor creşte în dimensiuni.

    Citeşte continuarea pe www.go4it.ro

  • Fabricile locale au produs haine şi pantofi Zara, H & M şi Burberry de 18,8 mld. lei, dar pierd 10.000 de salariaţi pe an

    Deşi businessul a crescut semnificativ în ultimii opt ani, industria în totalul său a pierdut aproape 90.000 de salariaţi. Astfel, la finalul anului trecut numărul total de oameni angajaţi în domeniu era de puţin peste 200.000.
     
    România este unul dintre cei mai mari producători mon­diali de textile, îmbrăcă­minte şi încălţăminte, cu o istorie îndelungată şi o tradiţie ce da­tează dinainte de ’89. Anul trecut, fabricile locale au avut în­casări de 18,8 mld. lei, po­trivit calculelor ZF pe baza da­telor de la Registrul Comerţului. Pentru această analiză au fost luate în calcul toate CAEN-urile corespunzătoare situate între 1310 – Pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile şi 1520 – Fabricarea încălţămintei. Nu au fost luate însă în considerare CAEN-urile care nu au legătură cu domeniul, cum este cazul producţiei de textile pentru alte activităţi, de pildă industria auto.
     

  • Cum „s-a evaporat” una dintre cele mai cunoscute fabrici din perioada comunistă – VIDEO

    Operaţiunea a avut loc, luni după-amiază, în zona Gării de Nord. Trei clădiri au fost programate să fie demolate prin explozie, dar doar una a fost doborâtă în totalitate la pământ; elemente din celelalte două hale au rămas în picioare. Nu se va mai interveni pentru o nouă demolare cu explozibil, deoarece este periculos. În continuare se va demola printr-un procedeu mecanic. S-ar putea ca elementele celor două foste hale de producţie de la Elba care au rămas în picioare să cadă singure.

    „O explozie controlată. O demolare propriu-zisă cu exploziv. În proporţie de 90% o lucrare bine reuşită. Sunt mulţumit de ceea ce s-a făcut, mai puţin de partea de pregătire mecanică a lucrării. A fost o cantitate de 28 de kilograme de exploziv, dinamită şi 280 de capse electrice, de iniţiere. Pentru clădirile care nu au picat în totalitate va fi aplicat un procedeu mecanic, mai exact o fărâmare cu cleştele pneumatic. Vor fi dărâmate. Există şi posibilitatea să cadă de la sine, dacă cedează susţinerea mecanică a casei liftului. Practic, toată rezistenţa este pe casa liftului”, a spus artificierul Muraru Petronel.

     

    Cititi mai multe pe www.aradon.ro

  • Şi-a început afacerea pe blog, iar azi se gândeşte la deschiderea unei fabrici în Constanţa

    “Alegerea domeniului a fost dictată de pasiune. Mă interesa foarte tare cosmetica naturistă şi mi-am deschis un blog pe tema asta, unde am început să scriu despre produsele pe care mi le făceam singură acasă din ingrediente naturale“, povesteşte tânăra de 26 de ani. S-a format o comunitate de cititori în jurul blogului, iar la un moment dat cineva a întrebat-o dacă poate să îi trimită prin poştă unul dintre produsele făcute de ea.

    Abia atunci şi-a dat seama că ar putea da startul unei afaceri şi a început să vândă prin intermediul blogului, care ulterior s-a transformat în magazin online. ”Am participat la un prim târg handmade în Constanţa, pentru a putea interacţiona direct cu clienţii, şi, după această perioadă de testare, în 2010, am început afacerea propriu- zisă“, povesteşte tânăra antreprenoare.

    A plecat la drum cu 5.000 de euro, bani investiţi în crearea unui mic atelier de producţie de săpunuri şi cosmetice naturale în propria locuinţă, în comuna Ghidăreşti din Constanţa. ”Când am început eram într-un total pionierat în acest domeniu în România, nu prea erau producători de săpunuri şi cosmetice naturale realizate manual, practic, în regim artizanal. Între timp, în decursul anilor au apărut o mulţime de alţi mici producători cu acelaşi profil, însă noi suntem parte din generaţia iniţială care a adus acest trend al cosmeticelor naturale handmade în România“, spune Ioana Matei.

    Principalele categorii de produse comercializate în prezent de Jovis Handmade Beauty sunt săpunurile naturale, şampoanele solide, serurile faciale şi produsele pentru hidratarea corpului. Printre cel mai bine vândute sunt săpunurile şi şampoanele solide, ambele cu preţ mediu de 13,5 lei, spune tânăra. În linii mari, valoarea bonului mediu este de 100 de lei. Potrivit ei, cei mai mulţi clienţi sunt femeile cu venituri şi educaţie peste medie, persoane preocupate de un stil de viaţă sănătos, pentru ele şi familia lor. ”De când am început afacerea ne-am propus să menţinem preţurile la un nivel cât mai accesibil, iar asta şi din raţiuni personale, nu numai de business“, spune antreprenoarea.

    Unul dintre motivele pentru care a devenit pasionată de prepararea propriilor cosmetice naturale acasă a fost şi faptul că produsele de acest tip aflate atunci pe piaţă erau prea scumpe pentru bugetul său de studentă. ”Pe atunci domeniul era abia la început la noi în ţară şi apăruseră timid câteva magazine online care comercializau produse naturiste. Aşa că eu mi-am propus să menţin preţurile la o valoare medie spre mică pentru nişa aceasta, astfel încât să fie accesibile cât mai multor oameni“, explică Ioana Matei.

    Printre cele mai recente investiţii în afacere s-a numărat şi schimbarea site-ului şi imaginii produselor, buget plasat la circa 1.500 de euro. Anul trecut, afacerea de familie, în care tânăra este responsabilă de dezvoltarea conceptului şi marketing, iar mama sa de producţie, a avut vânzări de circa 32.000 de euro. ”Noi suntem pilonii principali, iar în perioadele încărcate mai aducem ajutoare, dacă este nevoie“, adaugă ea.

    Printre planurile sale pe următoarea perioadă se numără şi prezenţa în cât mai multe oraşe şi magazine, în contextul în care majoritatea vânzărilor vin din online. ”Foarte multă lume ne întreabă unde poate găsi produse Jovis în magazine fizice, deci extinderea reţelei de distribuţie este o prioritate“, precizează antreprenoarea. Pe de altă parte, pe termen lung, Ioana Matei şi-ar dori ca afacerea să rămână în continuare în familie şi să îşi construiască o fabrică în comuna Ghindăreşti, pentru a avea mai mult spaţiu; în cele din urmă, ar urma şi pasul spre piaţa internaţională. ”Am primit mai multe cereri în acest sens, dar până acum nu am fost pregătiţi pentru export“, declară ea.

    Spune că cel mai dificil moment în parcursul antreprenorial a fost începutul, când nu avea cunoştinţe despre ce presupune înfiinţarea unei afaceri şi i-a fost greu cu ”descurcarea iţelor legislative şi realizarea analizelor fizico-chimice, microbiologice şi dermatologice necesare pentru punerea pe piaţă a produselor. Răbdarea şi perseverenţa au fost soluţiile“. Din scurta sa experienţă antreprenorială, Ioana Matei consideră că un om de afaceri trebuie să aibă viziune, pasiune şi foarte multă perseverenţă. ”Să îi placă foarte mult domeniul în care activează, să nu se lase descurajat de multele dificultăţi care inevitabil vor apărea, să se înconjoare de oameni de la care are ce învăţa, să aibă încredere în sine şi să fie pregătit să muncească mult“, sunt sfaturile sale pentru antreprenorii aflaţi la început de drum. Iar cunoştinţele în domeniu par să-i fi fost utile şi pe alte planuri profesionale.

    Având studii de ecologie şi experienţă în fabricarea săpunului, Ioanei Matei i-a venit ideea să folosească în producţie reciclarea uleiului alimentar uzat (foarte nociv pentru mediu) în produse de curăţenie pentru casă – de pildă săpun şi detergent. Conform ei, proiectul i-a adus nominalizarea printre cei cinci finalişti pe Europa ai competiţiei Young Champions of the Earth organizată de ONU. ”Din păcate, proiectul nu a mers mai departe în următoarea etapă, însă este o disctincţie importantă, de care sunt mândră“, declară tânăra antreprenoare.

    În ultimii ani, românii au devenit mai interesaţi de produsele naturiste. Practic, au fost importate tendinţele internaţionale în materie de consum, foarte orientate către produsele sănătoase. în plus, şi creşterea nivelului de trai, respectiv a consumului a avut o influenţă puternică. Piaţa online de produse naturiste de pe plan local, estimată la circa 25 milioane de euro în 2016, este foarte fragmentată şi doar în ultimii trei ani s-au înfiinţat mai multe start-up-uri pe această nişă.

    Românii au cheltuit anul trecut 816 milioane de euro pe produse cosmetice, de îngrijire şi de parfumerie, cu aproape 7% mai mult decât în 2015, potrivit calculelor ZF făcute pe baza informaţiilor oferite de jucătorii din piaţă. Creşterea a fost de circa trei ori mai mare decât în urmă cu un an, iar cel mai puternic avans îl au vânzările de produse de lux, care au cunoscut creşteri constante în ultimii ani.

    Vânzările directe reprezintă circa un sfert din totalul pieţei. în prezent, piaţa de cosmetice din România este una dintre cel mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune; la o populaţie de circa 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 816 de milioane de euro, cheltuiala medie per capita este de circa 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lună.
     

  • 10.000 de oameni, aşteptaţi la un miting organizat de Sindicatul Automobile Dacia

    Viceliderul Sindicatului Automobile Dacia (SAD), Ion Iordache, a declarat, mari dimineaţa, corespondentului MEDIAFAX, că SAD organizează între orele 13 şi 14, în faţa Casei de Cultură din Mioveni, un miting la care sunt aşteptaţi să participe aproximativ 10.000 de salariaţi de la mai muşte fabrici din Argeş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria românească transformată în ruine. Cum au ajuns marile fabrici nişte locuri părăsite

    Alba – Combinatul de prelucrare a lemnului dinainte de 1989, fantoma de azi

    O parte din fostul Combinat de prelucrare şi industrializare a lemnului din municipiul Sebeş, judeţul Alba, vizitat de două ori de Nicolae Ceauşescu în anii `70 şi `80, a ajuns o imensă clădire fantomă, din care a rămas doar scheletul, şi care, de mai bine de 10 ani, face notă discordantă în peisajul zonei.

    Combinatul de prelucrare şi industrializare a lemnului a fost înfiinţat în 1970 şi era cel mai mare angajator al Sebeşului din vremea respectivă, iar în cadrul acestuia funcţionau mai multe fabrici, între care de mobilier, tapiţerie, semifabricate, cherestea sau PFL.

    Imensul Combinat s-a rupt în două în anii 1990, iar astfel s-au format două societăţi – MDF Sebeş SA şi Mobis SA Sebeş –, cea din urmă, odinioară fala Sebeşului, a devenit o simplă ruină, năpădită de bălării şi cu un aspect dezolant.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea braşoveanului care a creat o afacere de 400 de milioane de lei. „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie”

    După un prim deceniu de creşteri record, până la venituri care se îndreaptă spre 400 de milioane de lei în 2017, antreprenorul Horaţiu Ţepeş are bine conturate planurile şi pentru următorii 10 ani ai Bilka, un business pe care vrea să-l transmită peste generaţii.

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând de luni, 4 septembrie.

  • Antreprenoarea din România cu afaceri de 120 de milioane de lei şi 1.200 de angajaţi: ”Vindem în 50 de ţări şi nu mai facem faţă cererii”

    În afară de realizările în business, antreprenoarea caută să găsească echilibrul prin activităţi caritabile: „Încerc să procedez aşa cum spunea scriitoarea Olga Greceanu: «Tot ce faci în lume trebuie împlinit cu exaltare, cu înţelegere că ceea ce faci tu altul nu ar putea»”.

    În urmă cu trei ani, împreună cu fiica ei, a pus bazele asociaţiei „Lumină şi dar”, prin intermediul căreia, prin implicarea lor exclusivă, întreţine, şcolarizează şi educă 30 de copii. „Am adunat câţiva copii, lipsiţi de familie, afecţiune şi educaţie – mie nu-mi place să le spun «copiii străzii»; din analfabeţi, au ajuns acum şcolari şi unii chiar premianţi. Prin susţinerea noastră, ei sunt iubiţi, îngrijiţi, pot merge la şcoală şi visează la lumi pe care doar mintea unui copil le poate plăsmui.”

    În ceea ce priveşte implicarea mediului de afaceri în societate, ea sfătuieşte grupul din care face parte, de antreprenori, să se unească pentru o voce mai puternică. „Trebuie să conştientizăm că e bine să ne afiliem unor grupuri şi organizaţii care se potrivesc profilului nostru de business. Putem fi voce şi exemplu motivaţional  pentru  alţi antreprenori.” Grupul Te-Rox face parte din Family Business Internaţional, din organizaţia Campioni în Business, România Business Leaders.

    „Se poate schimba economia ţării dacă fiecare guvern înţelege că este necesar să iniţieze proiecte strategice pe termen lung.” În scenariul propus, în care ar fi pentru o zi preşedinte, Doina Cepalis ar miza pe câteva linii clare: „Decizia de a numi ambasadori care să fie adevăraţi diplomaţi, patrioţi, să promoveze ţara interesele noastre şi ale cetăţenilor. Decizia de a avea o relaţie bună, constructivă cu guvernul ţării. Decizia de a adopta sistemul politic elveţian, unde deciziile importante se iau prin consultarea populaţiei, prin referendum”.

  • Viaţa INGROZITOARE a femeilor care se OTRAVESC zi de zi in fabrici pentru ca noi să avem cele mai noi telefoane

    Zeci dintre aceşti muncitori au fost spijiniţi de organizaţia Banolim să obţină compensaţii pentru bolile de care suferă sau au suferit, din pricina condiţiilor de muncă. Grupul s-a constituit iniţial pentru a-l sprijini pe Hwang Sang-ki, un taximetrist a cărui fiică a murit din pricina unei forme agresive de leucemie, boală declanşată pe vremea când ea lucra pentru o fabrică Samsung. 

    Banolim s-a implicat în documentarea mai multor dosare pentru bolnavi de cancer care au suferit din pricina condiţiilor de muncă. Reprezentanţii organizaţiei lucrează acum cu femei care acuză probleme de inferitilitate ca urmare a aceloraşi condiţii de muncă. În prima parte a acestui an, o decizie judecătorească i-a dat câştig de cauză lui Kim Mi-yeon, acesta fiind primul dosar care a acceptat infertilitatea ca boală profesională.

    Park min-sook, acasă împreună cu fiica sa. Park are 44 de ani şi a lucrat vreme de şapte ani într-o fabrică de semiconductori a Samsung. S-a îmbolnăvit de cancer de sân, infertilitate şi a avut mai multe pierderi de sarcină.

    Pozele lui Min-sook de pe vremea când lucra în fabrica de semiconductori.

    Kim Shinyeo o ajută pe fiica sa Han Hye-kyung să coboare din maşină pentru a ajunge la centrul de tratament. Han are 39 de ani şi a lucrat într-o fabrică Samsung de LCD. Are o tumoare cerebrală care îi afectează vorbirea, vederea şi mobilitatea.

    Han Hye-kyung la tratament

    Han Hye-kyung este ajutată de mama sa să urce în scaunul cu rotile după ce şi-a petrecut noaptea protestând în faţa sediului central al Samsung din Seoul. În partea dreaptă a imaginii este Hwang Sang-ki, tatăl lui Hwang Yu-mi, care a lucrat şi ea într-o fabrică Samsung şi a fost răpusă de o formă agresivă de leucemie în 2007.

    Han Hye-kyung şi Kim Shinyeo acasă la ele.

    Han Hye-kyung doarme după un protest în faţa sediului Samsung din Seoul.

    Un altar pentru Hwang Yu-mi, realizat în timpul unui protest în faţa sediului central din Seoul.

     

  • Un mall din România a fost vândut chinezilor şi se transformă în fabrică

    În locul mall-ului Armonia Brăila va apărea o fabrică de corpuri de iluminat.Antreprenorul român de origine siriană Mohammad Alabdi, proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme zootehnice din România, a vândut mallul Armonia Brăila, la mai puţin de două luni de la achiziţie, unui producător chinez de corpuri de iluminat, potrivit capital.ro.

    Spaţiul a fost achiziţionat de producătorul chinez de corpuri de iluminat Liting Universal Group care vrea să îşi deschidă aici prima sa fabrică din Europa, după ce până acum activau doar ca furnizori pe această piaţă. Liting Universal Group va produce la Brăila corpuri de iluminat pentru uz casnic şi pentru industria de componente auto.

    „O parte din construcţie va fi folosită pentru producţie, iar pe o parte din terenul adiacent se va încerca atragerea unor parteneri asiatici ai companiei în anii următori. Vor să aibă la Brăila un centru european pentru producţie şi operaţiuni. Compania va începe producţia în iarna acestui an cu circa 200 de angajaţi şi va creşte în trei ani la 600 de salariaţi“, a declarat recent primarul Brăilei Marian Dragomir.

    Într-o primă fază, chinezii au nevoie de un spaţiu de depozitare şi de o unitate de montaj. Mallul are o suprafaţă comercială de circa 30.000 mp şi dispune de aproape 20 hectare de teren.