BusinessMagazin

Tag: export

  • Povestea neştiută a explorărilor de sare. Cum a reuşit Transilvania să dea tonul în cea mai veche „industrie” din lume

    Bogăţia zăcămintelor de sare din această regiune a României ar fi atras încă din antichitate toate popoarele care se situau în zonele sărace în zăcăminte de sare. Astfel, s-au pus la punct sisteme complexe de exploatare a sării pentru a se putea exporta cantităţi importante de sare, mai ales spre vest, scrie Vocea Transilvaniei.

    „Transilvania este una dintre cele mai bogate provincii salifere din lume şi, totodată, se învecinează cu regiuni întinse lipsite de surse de sare, mai ales cu cele aflate pe teritoriul actual al Banatului, Crişanei si Câmpiei Maghiare. Conform documentelor istorice antice şi medievale, zăcămintele transilvănene aprovizionau cu sare cea mai mare parte a Europei de sud-est şi centrale. Cu toate acestea, spre deosebire de alte regiuni salifere ale Europei, până de curând, pe teritoriul Transilvaniei, cu câteva excepţii, nu au fost cunoscute vestigii arheologice privind exploatarea sării”, se precizează într-un studiu al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, numit „Patrimoniul cultural imobil privind exploatarea preindustrială a sării.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa

    Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa, potrivit unui studiu UPS. Companiile mici şi mijlocii (IMM-uri) din Europa estimează accelerarea activităţii de export pe parcursul anului viitor. Analiza a sondat 10,717 proprietari şi manageri de IMM-uri din domenii precum auto, îngrijire a sănătăţii, high-tech, industrii şi retail şi s-a desfăşurat între 15 iunie – 7 august 2015  

    Studiul arată că: 9 din 10 IMM-uri din Europa estimează afaceri în creştere în 2016, pe fondul extinderii activităţii de export în industrii menţionate mai sus. Există o tendinţă accelerată de adopţie a comerţului online în rândul IMM-urilor . De asemenea, în ultimii trei ani, 49% dintre IMM-urile cu activitate la export au raportat o creştere a cifrei de afaceri

    În urma studiului a reieşit că Germania este ţara europeană cu cel mai mare număr de IMM-uri cu activitate de export, peste 120.000 de companii

    „IMM-urile din Europa înregistrează un avans al exporturilor şi intră în pieţe noi, beneficiind astfel de oportunităţi de creştere a afacerilor,” declară Cindy Miller, Preşedinte, UPS Europa. „Notabil este faptul că adesea cererea din partea clienţilor îi determină să înceapă activitatea de export. Bariere impuse sau reale stau în calea extinderii companiilor în această zonă, până ce clienţii îi contactează direct pentru a plasa comenzi. Într-o perioadă în plină expansiune a comerţului electronic, IMM-urile europene beneficiază de multe oportunităţi generate de activitatea de export.”

    Pentru fiecare ţară, există preferinţe clare pentru anumite destinaţii de export, cu toate că acestea se extind treptat. În general, cea mai mare piaţă non-europeană pentru export, după SUA, este Asia, urmată de Africa şi Orientul Mijlociu. China rămâne o destinaţie nesemnificativă de export, doar 11% dintre companii exportă acolo.

    „IMM-urile din Europa cu activitate de export se maturizează rapid,” spune Cindy Miller. „Acum, companiie sunt preocupate mai ales de probleme mai practice, precum siguranţa transporturilor, aşteptând sprijin din partea partenerilor logistici pentru a ajunge la cât mai multe pieţele internaţionale.”

    Majoritatea companiilor mici şi mijlocii din Europa au început activitatea de export la cererea clienţilor – reprezentanţii companiilor din Belgia, Franţa, Germania şi Marea Britanie afirmă că acesta a fost principalul driver. Acest factor se regăseşte în top trei argumente pentru IMM-urile din Europa , cu excepţia companiilor din Italia, să intre pe pieţe noi.
     

  • Ţara care îşi vinde locuitorii ca sclavi. Oamenii sunt “exportaţi” în străinătate, unde lucrează în condiţii de muncă forţată

    Un expert ONU în drepturile omului a atras atenţia asupra unui fenomen îngrijorător, într-un raport către Adunarea generală.

    50.000 de nord-coreeni au fost constrânşi de autorităţile ţării lor să meargă să muncească în străinătate, în principal în Rusia şi China, Potrivit AFP şi DPA.

    Marzuki Darusman, trimis special al ONU pentru monitorizarea situaţiei drepturilor omului în Coreea de Nord, a afirmat că Phenianul a recurs tot mai mult la această practică, foarte lucrativă, care i-ar aduce statului comunist între 1,2 miliarde şi 2,3 miliarde de dolari pe an.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Doi tineri au vândut mai multe tablouri decât toţi pictorii români la un loc

    Au ales să democratizeze arta şi să facă din asta o afacere. Totul fără a face rabat la calitate, pentru că aceasta este cartea câştigătoare în jocul cu China. Doi tineri antreprenori conduc o afacere care exportă, în zece din cele mai importante ţări ale lumii, tablouri şi produse de decoraţiuni interioare “made in Transylvania”, gândite la Târgu- Mureş sau la Londra, şi fabricate de tineri talentaţi. Sau, de ce nu? De puşcăriaşi talentaţi.

    Nu cred că greşesc dacă voi spune că, luând în calcul că au vândut doar în Anglia, într-un singur an, 130.000 de tablouri unui singur client, Ştefan Ormenişan şi Victor Şerban par să fi vândut, în cei şase ani de existenţă a companiei lor, mai multe tablouri decât toţi pictorii români la un loc, de când se pictează şi se vând tablouri la noi.

    Afacerea Global Art Production (GAP) din Târgu-Mureş a început cu un eşec. Ştefan Ormenişan, 38 de ani, absolvent de jurnalism, acum creativul echipei, l-a întâlnit pe Victor Şerban, 33 de ani, sociolog, acum finanţistul companiei, şi au gândit o firmă specializată pe printuri de mari dimensiuni, pentru publicitate outdoor. Anul era 2007 şi au început activitatea cu un “credit mare, o corvoadă pe cap. Am luat o imprimantă de format mare, americană, care a costat o grămadă de bani şi care ne-a obligat la un cost de producţie destul de ridicat”.

    Au constatat că situarea afacerii în Târgu-Mureş nu îi avantajează şi că piaţa era destul de aglomerată, aşa că, după “doi ani de chinuri”, au migrat spre zona de tipărire pe pânză de tablou, pe canava. Piaţa era invadată de echipamente de imprimare chinezeşti sau turceşti, cu costuri la jumătate faţă de utilajul lor, care oferea, este adevărat, o altă calitate. “Am luat şi nişte ţepe solide în campania electorală, la Târgu Mureş, şi nu de la un puşti, aşa că am fost nevoiţi să trecem spre alt business. Ne-am dat seama repede, spre norocul nostru, că trebuie să facem ceva cu valoare adăugată mai mare, ceva unic, în zona produselor finite. Prietenii ne‑au făcut nebuni, ne întrebau: «Cine o să vă cumpere vouă tablourile?».”

    Nu au renunţat şi au înfiinţat o nouă firmă în 2009. Iniţial doar imprimau pânza, iar înrămarea se făcea la un alt atelier, apoi au luat de la o fabrică din Târnăveni două utilaje pentru înrămare. Marele noroc şi, practic, lansarea afacerii a fost asocierea cu Mobexpert, cu care au discutat circa un an de zile. Au fost primii din România care au venit cu acest tip de produse, iar relaţia a fost una “mănuşă”, spune Victor Şerban: cu termene de livrare convenabile, cu produse personalizate şi de dimensiuni mari, aşa că au crescut mult din această colaborare. În baza acestor cerinţe au început să îşi diversifice portofoliul, cu tablouri pe sticlă sau pe lemn; “mai făceam un mic împrumut de la un prieten, mai luam un echipament şi, an de an, am crescut”.

    Următorul mare pas a fost făcut în 2012, când au început să exporte. Prima colaboare a fost cu Leroy Merlin în Grecia, după ce deja lucrau cu respectiva companie în România. Discuţiile au durat tot cam un an – de fapt au constatat că timpul necesar definitivării unui contract este în general de circa un an. În prezent pe piaţa internă lucrează, atât în zona de “private label”, cât şi cu produse proprii, cu mai toate companiile mari de bricolaj – Leroy Merlin, Hornbach, Kika –, la fel şi la export, cu giganţi precum Next Home, Debenhams, cu care au bătut palma cu numai două luni în urmă, sau Sainsbury. “Avem avantajul de a fi producători în estul Europei, care are un atu puternic, de când dolarul a crescut la nivelul euro, mâna de lucru s-a scumpit în China, iar companiile au început să se întoarcă în Europa. Nu avem chiar aceleaşi preţuri, dar suntem în aceeaşi zonă. Noii clienţi ne întreabă cum avem preţurile faţă de China, iar eu le spun că nu avem ochii migdalaţi, că suntem în Europa”, zâmbeşte Ştefan Ormenişan.

    GAP are în prezent 35 de angajaţi şi vor încheia acest an cu o cifră de afaceri de peste un milion de euro. Estimările merg spre 1,5 milioane de euro cifră de afaceri anul viitor şi spre 5 milioane de euro peste trei ani.
     

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Cum reuşeşte un sat din Transilvania să exporte afine în toată Europa

    Peste 50 de hectare cu afin se întind pe dealurile comunei Beriu, din judeţul Huendoara, acolo unde mai mulţi fermieri au înţeles că agricultura nu înseamnă doar grâu şi porumb ci, mai ales, culturile de nişă.

    Potrivit stiriagricole.ro, totul a început de la o firmă din Chile, care a cumpărat, în urmă cu şapte ani, 30 de hectare de teren în comuna Beriu, cunoscută pentru terenurile sale fertile. Întreaga suprafaţă a fost cultivată cu afini, iar cum afacerea a mers bine, localnicii s-au gândit să treacă şi ei la treabă şi şi-au înfiinţat propriile plantaţii.

    Potrivit sursei citate, cei care doresc să înfiinţeze o cultură de afin, pot utiliza o schemă de plantare de 3 metri între rânduri, iar plantele, între ele, cu o distanţă de minim 50 cm şi un metru. În funcţie de distanţele de plantare, densitatea pe un hectar poate fi cuprinsă 4.200 şi 6.600 de plante/hectar.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • O ieşeancă de 36 de ani face un milion de euro din vânzarea de perdele

    Anamaria Ştefan a vândut de-a lungul anilor tot felul de produse: materiale de construcţii, telefoane mobile sau obiecte tradiţionale indiene. Acum are o afacere cu perdele, draperii şi obiecte decorative din ţesături, promovate printr-o platfomă de cinci site-uri şi 42 de conturi de Facebook.

    Încasările de anul trecut au fost de 1,3 milioane de euro, în creştere faţă de 2013, când încasările au fost de 1 milioane de euro. Reţeaua de magazine reuneşte acum la 24 de spaţii, dintre care 7 sunt proprii şi 17 francize. Miza mare a antreprenoarei este însă exportul, care ar urma să dubleze în următorii ani cifra de afaceri.

    „Avem ghiduri de cumpărături în patru limbi – română, franceză, italiană şi germană – şi vrem să dezoltăm şi în arabă. Avem 18 clienţi în 12 ţări de pe trei continente – Europa, Asia şi Africa. Interesul nostru este să creştem exporturile“, spune antreprenoarea ieşeancă. De mai bine de un an Sophia are un departament special pentru export şi Anamaria Ştefan este încredinţată că „acesta este viitorul“.

    Primii paşi au fost participările la târgurile internaţionale din Birmingham, Paris şi Milano. Exportul reprezintă acum puţin, dar spune că observă de la lună la lună creşteri. „Am început să primim comenzi de la clienţi care ne-au văzut de mai multe ori la târguri. Vor să vadă că suntem activi şi existăm în piaţă“. De pildă, după participarea în toamna anului trecut la un târg, Sophia a primit comenzi din Franţa, Austria, Italia, Elveţia, Belgia, Spania, Dubai, Qatar.

    „După ani buni de căutări şi încercări, acum ştiu exact direcţia în care trebuie să merg, care este nişa mea. Vreau ca Sophia să fie un reper în domeniul decoraţiunilor pentru casă.“ Ca să ajungă aici a avut nevoie de ani buni de căutări şi încercări, pentru că, fondată în 2004, firma vindea iniţial produse tradiţionale din India, sub marca Sophia Incredible India. Cu studii de profil economic, ieşeanca a intrat în lumea afacerilor de la 20 de ani, când a început să dezvolte o reţea de magazine de telefonie, la care a renunţat patru ani mai târziu, când a pus bazele Sophia. 

  • Softelligence: In 2015, cresteri de 60% a cifrei de afaceri gratie exportului in IT si vanzarii propriei platforme Softelligence EBS

    Cresterea se datoreaza proiectelor dezvoltate alaturi de jucatori importanti din Europa Centrala si de Est si a vanzarii propriei platforme Softelligence EBS.

    Astfel, exportul de software reprezinta aproximativ 30% din cifra de afaceri Softelligence pentru primele luni ale acestui an. Cele mai importante proiecte au vizat dezvoltarea unor sisteme complexe in zona de vanzari si achizitii, principalele verticale de business fiind domeniul bancar, productie si servicii. Tarile in care Softelligence a activat pana in prezent sunt Marea Britanie, Suedia, Germania si Austria.

    Cresterea Softelligence vine si in contextul in care companiile romanesti de software si servicii IT au inregistrat venituri cu 13% mai mari in 2014 fata de 2013, conform Studiului „Romanian Software and IT Services Industry”, facut public in luna iunie 2015 de catre ANIS – Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii si realizat de catre PAC – Pierre Audoin Consultants.