BusinessMagazin

Tag: europa

  • Europa declară război „vizelor de aur” şi vrea să renunţe la ele. Această ţară se împotriveşte trendului şi e gata să-i primească cu braţele deschise pe toţi cei suficient de generoşi

    Evadarea în insulele Greciei este o fantezie pentru cei mai mulţi, în cel mai bun caz trăită pe parcursul unei vacanţe de două săptămâni. Pentru alţii, este un stil de viaţă. Grecia a înregistrat o creştere bruscă a numărului de persoane care au aplicat pentru programul „vizelor de aur”, chiar dacă astfel de proiecte se pregătesc să fie abandonate la nivel european, scrie CNBC.

    Numărul „vizelor de aur” eliberate – care oferă permis de şedere pe cinci ani pentru cei ce investesc în real-estate-ul elen peste 250.000 de dolari – aproape s-a dublat în 2022, ajungând la 2,767, conform celor mai recente date publicate de Ministerul Grec al Azilului şi Migraţiei. În 2021, numărul vizelor eliberate era de 1,525.

    În timp ce cetăţenii chinezi sunt principalii solicitanţi ai programului, reprezentând 63% din toate cererile de la înfiinţarea sa în 2014, o nouă cohortă de investitori este în curs de apariţie: americanii bogaţi.

    Solicitările venite de la cetăţenii americani bogaţi au crescut cu 740% numai în 2021, potrivit firmei de imigraţie de investiţii Astons, poziţionând Grecia ca a treia destinaţie preferată a americanilor pentru “rezidenţă prin investiţii”, după Portugalia şi Marea Britanie.

    Portugalia este de mai mulţi ani destinaţia preferată de americanii bogaţi care preferă ţara, datorită climei temperate, calităţii bune a vieţii şi accesului la zona de călătorie fără frontiere a Uniunii Europene.

    În 2022, Portugalia a decis renunţarea la programul vizeleor, la doar câteva zile după o decizie similară a Irlandei, ceea ce ar putea transforma Grecia în destinaţia numărul unu preferată de bogaţi.

    “Nu numai că a fost a doua cea mai populară schemă europeană de vize de aur în rândul investitorilor americani în ultimii ani, dar a existat şi o creştere uriaşă a acestui interes de la an la an”, a declarat Alina Lesina, specialist în imigraţie.

    Olympia Anastasopoulou, secretar general pentru politica şi dezvoltarea turismului în cadrul Ministerului grec al Turismului, a declarat că această tendinţă nu este surprinzătoare, având în vedere atractivitatea pe care o are deja ţara în rândul turiştilor.

    “În comparaţie cu aceste alte ţări, avem un avantaj competitiv. Avem un cost al vieţii mai mic, o climă excelentă pe tot parcursul anului şi modificăm programul în funcţie de necesităţi”, a mai spus ea.

    Grecia a anunţat deja că îşi va dubla pragul minim de investiţie la 500.000 de dolari începând cu luna mai, apropiindu-se astfel de programele similare din alte ţări, precum Spania.

    Anastasopoulou a spus că acest lucru a fost “pentru a proteja piaţa real estate-ul local şi pentru a proteja tinerii”. Dar ea a adăugat că schimbările vor putea fi reevaluate şi potenţial adaptate.

    Grecia se numără printre ţările cu cele mai bune programe de “rezidenţă prin investiţii” din lume, potrivit celui mai recent indice realizat de firma de consultanţă în materie de cetăţenie şi rezidenţă Henley & Partners.

  • Vrei să călătoreşti prin Europa cu prietenii tăi? UE oferă 35.000 de bilete de tren gratuite

    UE oferă 35.000 de abonamente gratuite de tren pentru tineri.
    Denumită DiscoverEU, această schemă face parte din programul Erasmus şi are ca scop cultivarea legăturilor culturale în Uniunea Europeană. Acesta le va oferi tinerilor de 18 ani şansa de a explora patrimoniul şi istoria Europei, întâlnindu-se în acelaşi timp cu persoane de pe întregul continent.
    Iată cine este eligibil şi cum să se înscrie.
    Comisia Europeană a lansat înscrierile de primăvară DiscoverEU, programul prin care 35.000 de tineri vor primi un permis gratuit de călătorie de cale ferată cu care pot explora Europa, scrie presa internaţională, conform unui raport.

    Runda de înscrieri a început miercuri, la ora 12:00 şi se va încheia pe 29 martie, la ora 12:00.

    Cine poate participa
    Candidaţii selectaţi născuţi în perioada 1 iulie 2004-30 iunie 2005 vor putea călători în Europa pentru o perioadă de până la 30 de zile în cursul perioadei de călătorie cuprinse între 15 iunie 2023 şi 30 septembrie 2024.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Cum se luptă Europa să prindă din urmă China în cursa pentru materii prime vitale. Un proiect major în domeniul litiului este deocamdată blocat în Serbia

    Lipsa unei surse locale de încredere de combustibili fosili a făcut Europa periculos de vulnerabilă în ultimul an, în condiţiile în care Rusia şi-a oprit livrările de gaze ca reacţie la sancţiunile ce i-au fost impuse pentru războiul din Ucraina. Acum, teama Europei este că China s-ar putea folosi de poziţia sa dominantă în cadrul lanţurilor de aprovizionare cu materii prime pentru a exercita presiuni similare pe viitor, scrie Politico.

    “Trebuie să începem să ne mişcăm imediat pentru a nu înlocui o dependenţă cu alta,” a declarat comisarul european pe industrie Thierry Breton.

    De această dată, europenii sunt hotărâţi să nu lase lucrurile în voia sorţii.

    În decembrie, negociatorii comerciali ai UE au încheiat un acord nou cu Chile, despre care analiştii spun că dispune de cea mai abundentă ofertă de litiu de calitate din lume. În luna următoare, cancelarul german Olaf Scholz s-a oprit în Santiago ca parte a unei vizite de patru zile în America de Sud, întorcându-se cu un parteneriat reînnoit germano-chilean privind materiile prime şi economia circulară.

    În scurt timp, autorităţile de la Bruxelles vor prezenta o strategie privind asigurarea liniilor sale de aprovizionare cu litiu, materii prime şi alte minerale cheie. Legislaţia, Critical Raw Materials Act, va include un plan de creştere a capacităţii UE de extracţie şi rafinare.

    Pe lângă măsuri de impulsionare a capacităţilor locale de extracţie, rafinare şi reciclare, noua strategie ţinteşte de asemenea să pregătească ţările europene pentru perturbări ale aprovizionării cu materii prime critice.

    Alianţele internaţionale vor fi centrale în eforturile de reducere a dependenţei Europei de China. Monitorizarea lanţurilor de aprovizionare cu materii prime pentru crearea unui sistem de avertizare timpurile privind posibile penurii va fi de asemenea vitală.

    Europa nu poate fi autosuficientă. Deşi Portugalia deţine rezerve semnificative de litiu, iar Suedia a anunţat recent potenţialul unui vast depozit de pământuri rare, Europa îşi poate acoperi doar aproximativ 30% din necesităţile sale de materii prime critice de pe plan local.

    În Serbia, un proiect major în domeniul litiului este blocat de la mijlocul anului 2022. De atunci, gigantul anglo-australian Rio Tinto a cheltuit cel puţin 1,2 milioane de euro pe terenuri în zona pe care a sperat s-o exploateze şi  oferă acum susţinere financiară firmelor locale în încercarea de a câştiga susţinere, notează Balkan Insight.

    În faţa opoziţiei publice în creştere, guvernul a anulat proiectul în ianuarie anul trecut, însă criticii speculează că măsura este doar una temporară, menită să evite nemulţumirea electoratului în alegerile din luna aprilie.

    La nivel mondial, Chile şi Australia sunt jucători majori pe litiu, în timp ce Congo produce 70% din cobaltul lumii. Însă de departe, când vine vorba de lanţurile de aprovizionare cu materii prime, China domină, iar poziţia ţării nu face decât să se întărească, scrie Politico.

    China este pe cale să-şi întărească controlul asupra ofertei de cobalt la nivel mondial, cota sa din producţia acestei materii prime fiind aşteptată să ajungă la jumătate, de la 44% în prezent, relevă un raport al Darton Commodities citat de Financial Times.

    De asemenea, China ar putea reprezenta aproape o treime din oferta mondială de litiu până la mijlocul acestui deceniu, potrivit UBS, scrie Bloomberg.

     

     

  • Una caldă, una rece pentru cea mai afectată ţară de inflaţie din întreaga Europă: Creşterea preţurilor pare că se domoleşte însă recesiunea se agravează

    Inflaţia din Ungaria a încetinit pentru prima oară în ultimele 19 luni, ceea ce le oferă factorilor de decizie politică o fereastră de timp pentru a se gândi când să înceapă reducerea celei mai mari rate ale dobânzii din Europa. În acelaşi timp, Ungaria a intrat în recesiune în cea de a doua jumătate a lui 2022, iar prognozele indică o agravare a problemelor economice, scrie Bloomberg.

    În februarie, inflaţia din Ungaria s-a redus uşor de la 25,7% la 25,4%, potrivit Biroului de Statistică. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a putea prezice cât de rapid va putea banca centrală să treacă la reducerea ratei dobânzii situată în prezent la 18%, cea mai mare din UE.

    Investitorii se aşteaptă la o reducere cu 64 de puncte de bază într-o lună şi la una de 180 de puncte de bază în maxim trei luni.

    Banca centrală s-a văzut nevoită să pledeze pentru o abordare prudentă a relaxării monetare, după ce încheierea ciclului de majorare a ratelor de anul trecut a împins forintul la un minim record faţă de euro.

    Factorii de decizie politică au declarat că majorarea ratei dobânzii a fost principalul lor instrument pentru a ţine în frâu inflaţia şi a ancora economia, în timp ce premierul Viktor Orban se străduieşte să deblocheze fonduri UE în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, blocate din cauza problemelor legate de corupţie şi de statul de drept.

    Acest lucru a provocat o ruptură între bancheri şi Orban, care a îndemnat banca centrală să reducă ratele dobânzilor cât mai curând posibil pentru a atenua impactul negativ asupra economiei. Ungaria a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar o scădere a vânzărilor cu amănuntul şi a producţiei industriale în ianuarie a sugerat că încetinirea ar putea fi mai profundă decât se aştepta guvernul.

    Ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a prezis o “prăbuşire” a creşterii preţurilor în acest an şi o inflaţie de o singură cifră până în decembrie, ceea ce, potrivit acestuia, deschide calea pentru reducerea ratelor. Pe de altă parte, viceguvernatorul băncii centrale, Barnabas Virag, a prezis săptămâna trecută un scurt “platou” al creşterii preţurilor înainte de o decelerare mai lentă pentru restul anului.

    Banca centrală îşi va publica noile previziuni privind inflaţia pe 28 martie, un moment foarte aşteptat care ar putea oferi indicii cu privire la momentul primei reduceri a ratei dobânzii.

  • Una caldă, una rece pentru cea mai afectată ţară de inflaţie din întreaga Europă: Creşterea preţurilor pare că se domoleşte în Ungaria, însă recesiunea se agravează

    Inflaţia din Ungaria a încetinit pentru prima oară în ultimele 19 luni, ceea ce le oferă factorilor de decizie politică o fereastră de timp pentru a se gândi când să înceapă reducerea celei mai mari rate ale dobânzii din Europa. În acelaşi timp, Ungaria a intrat în recesiune în cea de a doua jumătate a lui 2022, iar prognozele indică o agravare a problemelor economice, scrie Bloomberg.

    În februarie, inflaţia din Ungaria s-a redus uşor de la 25,7% la 25,4%, potrivit Biroului de Statistică. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a putea prezice cât de rapid va putea banca centrală să treacă la reducerea ratei dobânzii situată în prezent la 18%, cea mai mare din UE.

    Investitorii se aşteaptă la o reducere cu 64 de puncte de bază într-o lună şi la una de 180 de puncte de bază în maxim trei luni.

    Banca centrală s-a văzut nevoită să pledeze pentru o abordare prudentă a relaxării monetare, după ce încheierea ciclului de majorare a ratelor de anul trecut a împins forintul la un minim record faţă de euro.

    Factorii de decizie politică au declarat că majorarea ratei dobânzii a fost principalul lor instrument pentru a ţine în frâu inflaţia şi a ancora economia, în timp ce premierul Viktor Orban se străduieşte să deblocheze fonduri UE în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, blocate din cauza problemelor legate de corupţie şi de statul de drept.

    Acest lucru a provocat o ruptură între bancheri şi Orban, care a îndemnat banca centrală să reducă ratele dobânzilor cât mai curând posibil pentru a atenua impactul negativ asupra economiei. Ungaria a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar o scădere a vânzărilor cu amănuntul şi a producţiei industriale în ianuarie a sugerat că încetinirea ar putea fi mai profundă decât se aştepta guvernul.

    Ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a prezis o “prăbuşire” a creşterii preţurilor în acest an şi o inflaţie de o singură cifră până în decembrie, ceea ce, potrivit acestuia, deschide calea pentru reducerea ratelor. Pe de altă parte, viceguvernatorul băncii centrale, Barnabas Virag, a prezis săptămâna trecută un scurt “platou” al creşterii preţurilor înainte de o decelerare mai lentă pentru restul anului.

    Banca centrală îşi va publica noile previziuni privind inflaţia pe 28 martie, un moment foarte aşteptat care ar putea oferi indicii cu privire la momentul primei reduceri a ratei dobânzii.

  • Un avertisment din Europa: Inflaţia este încă viaţă şi scade foarte greu, ultimele date indicând o inflaţie peste aşteptările analiştilor

    Inflaţia din zona euro a încetinit mai puţin decât se anticipa, în timp ce presiunile subiacente ale preţurilor au crescut la un nou record, întărind aşteptările conform cărora Banca Centrală Europeană va trebui să împingă costurile îndatorării din ce în ce mai mult, titrează Bloomberg.

    Impulsionată de costurile serviciilor şi alimentelor, inflaţia din luna februarie a fost de 8,5%, cifră comparabilă cu inflaţia de 8,6% în ianuarie.

    Inflaţia de bază – principalul obiectiv în acest moment pentru factorii de decizie – a accelerat de la 5,3% la 5,6%.

    Aceste cifre urmează ultimelor date cu privire la creşterea preţurilor din Germania, Franţa şi Spania, determinându-i pe investitori să parieze că rata de depozit a BCE – în prezent 2,5% – va atinge un vârf de 4%.

    Creşterea costurilor energiei a continuat să se modereze luna trecută, după ce iarna blândă a atenuat criza declanşată de războiul din Ucraina.

     

  • Cererea de gaze a Chinei este o îngrijorare mai mare pentru Europa decât întreruperea de furnizare de către Rusia

    Aprovizionarea cu gaze a Europei ar putea fi afectată mai puternic de o creştere mai mare decât se aştepta a cererii chinezeşti în acest an decât de o oprire completă a fluxurilor ruseşti, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, relatează bloomberg.

    În timp ce cererea chineză este “marea necunoscută”, un scenariu optimist ar putea duce la o creştere a importurilor de gaze naturale lichefiate ale acestei ţări cu până la 35% în 2023, dacă costurile vor continua să scadă şi dacă economia sa se va extinde rapid, a declarat AIE într-un raport trimestrial. Acest lucru ar stimula concurenţa globală pentru acest combustibil şi ar putea împinge preţurile înapoi la nivelurile “nesustenabile” înregistrate vara trecută, a spus aceasta.

    China a revenit asupra restricţiilor stricte privind Covid-19 care i-au redus cererea de energie anul trecut şi a ajutat Europa să importe cantităţi record de GNL din întreaga lume. Împreună cu măsurile de economisire a energiei şi cu o iarnă blândă, achiziţiile de GNL au permis Europei să supravieţuiască sezonului de încălzire cu fluxuri ruseşti mult mai mici şi au împins preţurile la gaze în jos cu peste 80% faţă de maximele record.

    Creşterea economică mai rapidă a Chinei în acest an ar trebui să îi sporească nevoile de combustibil, dar marea întrebare este dacă acest lucru va duce la creşterea achiziţiilor de gaze la nivelul din anii precedenţi.

    Reflectând incertitudinea cu privire la cererea Chinei, AIE a declarat că există o diferenţă de 40 de miliarde de metri cubi între cea mai mică şi cea mai mare estimare a importurilor nete de GNL ale naţiunii în acest an. La capătul superior al intervalului, importurile Chinei ar creşte cu mult peste vârful anterior din 2021, a precizat agenţia. Diferenţa estimată este egală cu aproximativ 8% din ceea ce ar putea consuma Europa în acest an.

    “Acest interval este mai mare decât incertitudinea asociată cu potenţiala pierdere a tuturor fluxurilor de gaze prin conducte rămase în Europa din Rusia”, a declarat agenţia.

    Deocamdată, consumul total de gaze al Chinei ar trebui să îşi revină cu aproape 7% în 2023, potrivit AIE. În Europa, consumul a scăzut cel mai mult din istorie în 2022 şi ar putea scădea uşor în acest an. AIE şi oficialii Uniunii Europene au avertizat că disciplina în materie de consum rămâne critică pentru continent, având în vedere aprovizionarea mai redusă din partea Rusiei, fostul său principal furnizor.

     

  • După ce s-a prefăcut că se retrage, inflaţia reizbucneşte în Europa

    După ce inflaţia din zona euro a dat semne de slăbire recent, apar acum date care indică faptul că lupta cu scumpirile ar putea fi mai de durată decât se anticipase anterior.

    În Franţa şi Spania, inflaţia pe luna februarie a depăşit aşteptările. Preţurile de consum din Franţa au urcat cu un ritm record de 7,2% faţă de aceeaşi lună din 2022 pe fondul scumpirii alimentelor şi serviciilor. Spania a înregistrat un avans de 6,1%. Analiştii se aşteptaseră ca ra­tele de creştere să se menţină ne­schimbate la 7% în Franţa şi să încetinească în Spania.

    În Franţa, cea mai dramatică creştere a preţurilor dintr-o generaţie devine o provocare din ce în ce mai dură pentru preşedintele Emmanuel Macron, care se confruntă deja cu proteste masive legate de planurile sale de reformare a sectorului pensii­lor, notează Bloomberg.

    Deşi guvernul său a cheltuit su­me vaste pentru diminuarea şocului iniţial al scumpirii energiei, presiunile asupra finanţelor publice l-au forţat să restrângă o parte a susţinerii. În a­ce­laşi timp, inflaţia începe să se re­simtă la nivelul bunurilor şi servi­ciilor unde statul poate interveni mai puţin.

    Mulţi consumatori francezi îşi restrâng cheltuielile ca reacţie la scum­piri. Dintre cei cu vârste cu­prinse între 18 şi 35 de ani, 30% nu mai iau micul dejun în fiecare zi, relevă un sondaj NielsenIQ.

    În Spania, preţurile de consum au avansat cu 6,1% în termeni anuali în februarie, de la 5,9% în ianuarie, potrivit The Local. Avansul se dato­rea­ză scumpirii electricităţii şi alimen­telor şi băuturilor nonalcoolice.

    Guvernul socialist al premierului Pedro Sanchez a adoptat o serie de pachete de susţinere a gospodăriilor şi companiilor în faţa scumpirilor, printre care transport public gratuit sau cu preţuri reduse şi anularea TVA pe produse de bază ca pâinea şi laptele.

    Inflaţia spaniolă s-a temperat după ce a atins un vârf de 10,8% în iulie şi, în pofida creşterii uşoare din ultimele două luni, se menţine semni­ficativ sub media zonei euro.

    Datele peste aşteptări privind inflaţia din a doua şi a patra economie ca mărime a zonei euro vor cimenta majorarea cu o jumătate de punct a dobânzilor plănuită de BCE pentru luna martie şi întări poziţia oficialilor care susţin necesitatea unor noi majorări puternice de dobânzi pentru a readuce inflaţia sub control, scrie Bloomberg.

    În Europa de est, Ungaria este campioană la capitolul inflaţie. În timp ce majoritatea ţărilor europene asistă la o oarecare temperare a creşterii preţurilor, Ungaria nu a avut parte decât de creşteri ani la rând, notează Daily News Hungary.

    FMI a publicat recent o analiză privitoare la motivele pentru care Ungaria afişează cea mai ridicată inflaţie din regiune. Printre acestea se numără cheltuielile fiscal din pandemie şi dobânzile scăzute, dar şi deprecierea forintului.

    În plus, măsurile de îngheţare a preţurilor şi dobânzilor nu reprezintă cele mai bune metode de combatere a inflaţiei, se mai arată în analiza FMI.

     

  • Europa: iarna atipic de caldă şi lipsa de precipitaţii stârnesc avertismente că vine o criză de apă, cu implicaţii pentru fermieri şi producători de energie

    Semnele se înmulţesc că Europa ar putea fi nevoită să se pregătească pentru o repetare a şocului economic major provocat de seceta de anul trecut. Iarna neobişnuit de caldă, ni­ve­lu­rile extrem de scăzute de precipi­taţii şi lipsa zăpezii duc la secarea într-un ritm alarmant a râurilor, ca­nalelor şi lacurilor de pe întreg conti­nentul eu­ropean, iar experţii averti­zează că sta­tele europene s-ar putea con­frun­ta din nou cu secete severe de genul celei de anul trecut.

    Imagini cu râuri secate şi lacuri micşorate sunt de obicei asociate cu căldura extremă din vară, şi nu cu iarna. Însă începutul de an neobiş­nuit de cald şi uscat afectează o parte în­semnată din Europa, incluzând Franţa Centrală şi de Sud-Vest, nordul Spaniei şi nordul Italiei, potrivit CNN.

    Există îngrijorări legate de ce ar putea însemna acest lucru pentru alimentarea cu apă.

    Franţa urmează să introducă res­tricţii privind apa în condiţiile în care cea mai secetoasă iarnă din istorie plasează ţara într-o „stare de alertă“ pentru secete în această vară, a a­nunţat recent ministrul francez al tran­ziţiei ecologice Christophe Bechu, relatează Bloomberg.

    Bechu va cere reprezentanţilor re­giunilor ţării să ia măsuri care să permită economisirea apei, acestea putând include emiterea de ordine locale de restricţionare a folosirii a­pei pentru persoane fizice şi fermieri acolo unde va fi necesare.

    Milioane de italieni şi-ar putea vedea aprovizionarea cu apă pertur­bată din nou în această primăvară în contextul în care autorităţile au avertizat cu privire la posibile penurii cauzate de seceta severă care afectează regiunile nordice ale ţării, notează The Local.

    Gospodăriile din unele părţi ale Italiei şi-ar putea vedea furnizarea de apă limitată în lunile care vin din cau­za secetei de iarnă, a avertizat asocia­ţia resurselor de apă a ţării, ANBI.

    Între 6 şi 15% din populaţia Italiei trăieşte în regiuni vulnerabile la secetă severă sau extremă.

    Guvernul italian va organiza o reuniune de criză pe 1 martie pentru a discuta planuri pentru diminuarea impactului penuriei de apă.

    Şeful departamentului pentru protecţie civilă din Italia, Nello Musumeci, a declarat că Italia are nevoie de „un plan realist de raţionalizare“. ANBI a avertizat că Italia are nevoie urgentă să-şi repare apeductele şi să construiască noi rezervoare pentru colectarea apei de ploaie dacă vrea să evite penurii regulate de apă pe viitor.

    În Germania, nivelul scăzut al Rinului, unul dintre cele mai importante pentru transportul pe apă de materii prime şi piese către unele dintre cele mai mari centre industriale ale Europei, perturbă traficul barjelor şi împinge în sus costul transportului, potrivit Bloomberg.

    În întreaga Europă, unii fermieri îşi reduc plantaţiile de cartofi, morcovi şi ceapă pentru că apa pentru irigarea acestora ar putea fi insuficientă în lunile următoare.  În Franţa, după un deceniu de stabilizare între anii 2000 şi 2010, suprafaţa irigată a reînceput să crească, cu 15% la nivel naţional. În Spania, o ţară mai aridă, nevoia de irigare a atins cote realizabile doar dacă ţara s-ar putea compara la resurse de apă cu Norvegia.

    Producătorii de energie au de asemenea de suferit. Nivelurile rezervoarelor pentru unii producători de energie hidro au scăzut, afectând producţia chiar într-un moment în care ţările continentului se luptă să-şi reducă dependenţa de combustibili fosili.

  • Cea mai mare firmă de produse chimice din Europa se află în declin: Acţiunile BASF au scăzut cu 5,1% la începutul tranzacţiilor de la Frankfurt pe fondul reducerii a 2.600 de locuri de muncă

    Acţiunile BASF SE au scăzut după ce a detaliat planurile de reducere a 2.600 de posturi la nivel global, punând capăt anticipat unui program de răscumpărare de acţiuni din cauza deteriorării economiei mondiale pe fondul crizei energetice din Europa, scrie Bloomberg.

    Compania, care îşi reduce forţa de muncă cu aproximativ 2% până în 2024, a prognozat, de asemenea, profituri mai mici în acest an, a declarat vineri BASF, cea mai mare firmă de produse chimice din Europa. Acţiunile au scăzut cu până la 5,1% la începutul tranzacţiilor de la Frankfurt, cea mai abruptă scădere înregistrată din octombrie.

    Pentru a economisi costuri, BASF închide o serie de fabrici mari consumatoare de energie, inclusiv două uzine de amoniac şi instalaţii de îngrăşăminte aferente, ceea ce va duce la reducerea a 700 de locuri de muncă la principala sa fabrică din Ludwigshafen, în Germania. Programul de răscumpărare de acţiuni al companiei, în valoare de 3 miliarde de euro (3,2 miliarde de dolari), care a început în ianuarie anul trecut, trebuia să se desfăşoare până la sfârşitul anului 2023.

    Decizia de a opri răscumpărarea de acţiuni este „rezonabilă”, a declarat analistul Samuel Perry într-o notă, având în vedere cererea în scădere.

    Deşi companii de la Dow Inc. la Ford Motor Co. au anunţat reduceri de locuri de muncă centrate pe Europa, măsura BASF este una dintre cele mai mari luate până în prezent de o companie cu sediul în Germania în urma crizei energetice. Producţia de produse chimice din Uniunea Europeană a scăzut cu aproape 16% în trimestrul al patrulea, iar operaţiunile BASF din Germania au trecut pe pierdere în a doua jumătate a anului, potrivit unei prezentări a companiei.

    Factura de gaz a companiei a crescut cu 2,2 miliarde de euro anul trecut faţă de 2021, chiar dacă consumul a scăzut cu 35%. Compania a declarat anterior că vizează reduceri de costuri anuale de 500 de milioane de euro, deoarece nu se aşteaptă ca preţurile la gaze să revină la nivelurile de dinaintea războiului.