BusinessMagazin

Tag: Euro

  • Rezervele valutare ale BNR au crescut în ianuarie la 31,46 miliarde euro

    În ianuarie au avut loc intrări de 1,98 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene, venituri din administrarea rezervelor internaţionale, se arată într-un comunicat al BNR.

    Ieşirile au totalizat 1,73 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,11 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro s-a apreciat peste nivelul de 1,35 dolari pe unitate pentru prima oară din 2011

    Moneda unică europeană a urcat pentru a doua zi consecutiv şi a atins 1,3563 dolari pe unitate, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2011, transmite Bloomberg.

    În SUA, analiştii anticipează că actualul program al Rezervei Federale de achiziţii de obligaţiuni va atinge 1.140 miliarde de dolari până la finalizare, în primul trimestru din 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NOD: Vânzări de 15.000 de tablete Serioux în valoare de un milion de euro anul trecut

    Piaţa totală de tablete din România s-a cifrat anul trecut la un volum de 160.000 de dispozitive, în creştere de peste 300% comparativ cu nivelul dn 2011, în timp ce vânzările au crescut cu 200%, potrivit calculelor lui Ziemba.

    “Brandurile româneşti (printre care se numără şi Serioux – n.r.) au reprezentat 40% din numărul total de unităţi comercializate anul trecut pe piaţă şi 20% din valoarea vânzărilor”, spune executivul.

    Proiectul Network One Distribution pe segmentul tabletelor cu brandul propriu Serioux a demarat în a doua jumătate a anului 2012. În ultimul trimestru din anul trecut, vânzările s-au cifrat la 15.000 de unităţi în valoare de un milion de euro. “Vrem o cotă de 20% din piaţă anul acesta şi o gamă completă de modele”, conform lui Răzvan Ziemba. Compania are în plan să lanseze în curând prima tabletă românească cu sistem de operare Windows 8, în colaborare cu Microsoft.

  • Leul revine pe creştere pe piaţa valutară: cursul s-a întors pe palierul de 4,37 lei/euro de la 4,38-4,4 lei/euro

    Leul s-a apreciat ieri în faţa monedei europene pe piaţa interbancară după ce pierduse teren la începutul săptămânii, iar cursul a revenit sub pragul de 4,38 lei/euro spre finalul şedinţei de marţi. Euro urcase spre 4,4 lei pe piaţa valutară la începutul săptămânii pe fondul unor rulaje scăzute. Moneda europeană se află în prezent cu circa 3,5% sub nivelul din urmă cu două luni după ce leul a câştigat teren în mod constant în decembrie şi ianuarie pe fondul sentimentului pozitiv al investitorilor străini. Cererea de lei din partea investitorilor străini a explodat în ultimele două luni, aceştia utilizând sumele obţinute prin schimburi valutare pentru a cumpăra titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor. Trezoreria nu are programate în această săptămână licitaţii cu titluri de stat, astfel că nici cererea de lei pe piaţa interbancară nu este semnificativă. BNR a afişat ieri un curs oficial de 4,3853 lei/euro, uşor sub nivelul de luni. La finalul şedinţei interbancare, euro era cotat însă aproape de 4,374 lei/euro.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Ce ne spune întărirea leului despre economia românească

    CINE GHICEŞTE CÂND A FOST SPUSĂ FRAZA URMĂTOARE NU CÂŞTIGĂ NICIUN PREMIU, dar dovedeşte sigur o memorie bună: “Atât aprecierea abruptă a monedei, cât şi importul inflaţiei generează costuri. Nicio economie emergentă nu îşi permite să neglijeze unul dintre cele două costuri – erodarea competitivităţii şi creşterea inflaţiei, iar provocarea pentru politica monetară constă în evaluarea corectă a acestora şi concentrarea atenţiei asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari”.

    Era guvernatorul Mugur Isărescu în urmă cu doi ani, când constata cât de repede s-a schimbat paradigma de la un an la altul şi că după ce BNR avusese de-a face în 2010 cu presiuni de depreciere a leului, primele luni din 2011 au reînviat, deşi la alte proporţii, problema din 2005-2008, când intrările masive de capitaluri apreciaseră excesiv leul, ceea ce a ajutat iniţial la scăderea inflaţiei, dar a sfârşit prin a lovi în exporturi.

    La momentul când vorbea Mugur Isărescu, toate astrele le surâdeau activelor româneşti, adică leului şi titlurilor de datorie: investitorii se convingeau că măsurile de ajustare fiscală rapidă convenite cu FMI au efect, iar banii pentru investiţii de portofoliu circulau cu avânt prin lume şi ajunseseră în sfârşit şi la activele socotite marginale şi riscante din pieţe ca România. Avântul se explica prin stimulentele monetare aruncate în joc de Rezerva Federală a SUA în precedenţii doi ani pentru a urni economia şi care au avut ca efect nu doar o calmare a pieţelor, ci şi o migrare a capitalurilor speculative spre pieţele emergente, cu randamente mai mari, unde au provocat aprecieri dureroase ale monedelor şi au exportat inflaţia pe care, în lipsa acestui debuşeu extern, ar fi urmat s-o sufere SUA.

    Aceeaşi situaţie ca în 2011, dar la o scară mult amplificată, o avem acum: absolut toţi analiştii şi comentatorii financiari străini laudă România pentru calitatea şi continuitatea ajustării fiscale şi pentru stabilitatea politică realizată foarte rapid după alegeri, în timp ce afară, investitorii cu munţi de lichiditate nefolosită se orientează iarăşi spre pieţele emergente şi de frontieră, pentru că stimulentele monetare fără precedent angajate anul trecut de Rezerva Federală şi de BCE le-au risipit teama de o nouă criză.

    “Perspectiva de creştere economică pentru pieţele emergente e luminoasă, aversiunea faţă de risc a scăzut semnificativ în ultimele luni, iar condiţiile monetare pe pieţele mature rămân excepţional de permisive”, notează Institutul Internaţional de Finanţe în raportul publicat săptămâna trecută, care estimează, în particular, că fluxurile de capital privat spre Europa Emergentă (de la fonduri de investiţii, bănci, investitori direcţi) vor creşte anul acesta la 220 mld. dolari faţă de 192 mld. dolari în 2012 şi 210 în 2011, urmând ca la anul să ajungă la 237 mld. dolari. Noul avânt este atât de vizibil, încât oficiali bancari europeni şi ai FMI au reînceput să vorbească despre pericolul unui “război valutar global” şi despre introducerea de controale asupra fluxurilor de capital în ţări din Asia sau America Latină.

    PENTRU ROMÂNIA S-A VĂZUT BINE CE AU ÎNSEMNAT TOATE ACESTEA PÂNĂ ACUM (VEZI GRAFICE PAG. 9 ŞI 25). Faptul că a scăzut percepţia de risc a adus o năvală a străinilor pe titlurile de stat şi obligaţiunile guvernamentale scoase la vânzare de Finanţe, soldată cu o scădere a costurilor de îndatorare ale statului şi cu o majorare a scadenţelor la care statul se îndatorează. Săptămâna trecută, de pildă, Finanţele au vândut titluri de stat pe zece ani în valoare de 1,1 mld. lei, mult peste suma pe care şi-o planificaseră (600 mil. lei) la un randament mediu de 5,71%, în timp ce la 17 ianuarie, statul a obţinut cel mai mic randament înregistrat vreodată pentru obligaţiunile în lei pe cinci ani – 5,4%.

    Cum ştim, momentul coincidea cu includerea leului în indicele global JP Morgan care măsoară performanţa obligaţiunilor emise de pieţele emergente, un anunţ evident pozitiv pentru activele româneşti. Pe acest fundal, strategia MF de a vinde sume mai mari la costuri în uşoară scădere “va menţine probabil la niveluri ridicate pentru mai mult timp interesul investitorilor străini şi locali pentru titlurile de stat în lei”, apreciază Mihai Ţânţaru, economist la ING Bank România.

  • Altex: Afaceri de 220 mil. euro în 2012

    “În anul 2012 s-au vândut în jur de 185.000 de tablete în România, dintre care 50.000 în magazinele Altex şi MediaGalaxy”, spune Ovidiu Ababei, manager al diviziei de IT în cadrul lanţului de electroretail. Cea mai mare cotă de piaţă pe tablete a avut-o anul trecut Samsung, care este urmat de Apple, la egalitate cu producatorul autohton Allview.

    În România există o tendinţă în creştere de a folosi tableta ca instrument de comunicare, fie în circumstanţe business, fie de către publicul tânăr – copii şi adolescenţi care vor tabletă în special pentru jocuri – care anunţă o tendinţă foarte importantă: tableta devine tot mai mult un dispozitiv indispensabil.

    Cumpărătorii români caută performanţa la o tabletă, iar dacă aceasta vine la un preţ accesibil, cu atât mai bine, apreciază Ovidiu Ababei. Piaţa nu este totuşi unitară. “Cifrele noastre de vânzări arată că există şi utilizatori ghidaţi de pret, şi aici vorbesc în special de părinţi care achizitionează pentru copii sau de tineri, dar există şi fani ai anumitor branduri pentru care decizia de achiziţie se ia în funcţie de caracteristicile funcţionale ale produsului şi de design”, explică managerul diviziei de IT din cadrul Altex.

    În 2011, compania a înregistrat afaceri de peste 200 de milioane de euro, în creştere faţă de nivelul de 195 de milioane de euro raportat pentru 2010.

    Dan Ostahie este seful Altex

  • Euro a atins maximul ultimelor 11 luni faţă de dolar

    Euro este în creştere cu 0,57%, la 1,3445 dolari pe unitate, după ce în timpul tranzacţiilor a atins un maxim de 1,3464 dolari pe unitate, cel mai ridicat nivel după februarie 2012, relatează MarketWatch.

    BCE a anunţat că 278 de bănci vor rambursa 137,2 miliarde de euro pe 30 ianuarie, prima dată la care sunt posibile plăţi anticipate.

    Suma este ceva mai mare decât au anticipat analiştii, deşi estimările au variat considerabil.

    Cotaţia euro a fost susţinută în ultimele săptămâni de aşteptările ca băncile să înceapă rambursarea anticipată a împrumuturilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leul se opreşte din scădere: cursul s-a stabilizat la 4,37 lei/euro

    Cursul de schimb a coborât spre 4,36 unităţi/euro spre finalul sesiunii interbancare de ieri, principalii vânzători de euro fiind jucătorii străini care au investit în obligaţiuni de stat pe zece ani, potrivit dealerilor. La deschidere, euro era cotat la 4,372-4,374 lei, iar primele transferuri au dus cursul până la un maxim de 4,38 lei/euro, pe volume de transfer reduse. Cotaţiile au coborât spre finalul zilei, după licitaţia în care Finanţele au vândut obilgaţiuni pe zece ani. BNR a publicat joi un curs de referinţă de 4,3724 lei/euro, apropiat de cel de miercuri. Cursul oficial a stagnat ieri după patru zile de creştere consecutivă. Pentru moneda americană, referinţa a urcat foarte uşor, la 3,2812 lei/dolar. În acelaşi timp, referinţa pentru francul elveţian a scăzut la 3,5268 lei/franc. Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Leul se opreşte din scădere: cursul s-a stabilizat la 4,37 lei/euro

    Cursul de schimb a coborât spre 4,36 unităţi/euro spre finalul sesiunii interbancare de ieri, principalii vânzători de euro fiind jucătorii străini care au investit în obligaţiuni de stat pe zece ani, potrivit dealerilor. La deschidere, euro era cotat la 4,372-4,374 lei, iar primele transferuri au dus cursul până la un maxim de 4,38 lei/euro, pe volume de transfer reduse. Cotaţiile au coborât spre finalul zilei, după licitaţia în care Finanţele au vândut obilgaţiuni pe zece ani. BNR a publicat joi un curs de referinţă de 4,3724 lei/euro, apropiat de cel de miercuri. Cursul oficial a stagnat ieri după patru zile de creştere consecutivă. Pentru moneda americană, referinţa a urcat foarte uşor, la 3,2812 lei/dolar. În acelaşi timp, referinţa pentru francul elveţian a scăzut la 3,5268 lei/franc. Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Finlandezii de la Nokia au avut pierderi de 3,7 mld. euro în 2012

    Consiliul director a renunţat prin urmare la dividende, fiind prima dată când se întâmplă acest lucru în istoria companiei. “Pentru a asigura flexibilitatea strategtică a companiei, consiliul director al Nokia va propune să nu fie distribuit vreun dividend pentru anul 2012 (faţă de 0,2 euro pe acţiune pentru 2011). Performanţele financiare din trimestrul al patrulea combinate cu această propunere privind dividendul întăresc lichiditatea solidă a Nokia”, potrivit unui raport financiar al producătorului finlandez/

    Vânzările de telefoane mobile au scăzut în 2012 cu 22%, de la 38,6 miliarde euro la 30,17 miliarde euro. În trimestrul al patrulea, vânzările au coborât cu 20% raportat la nivelul din perioada corespunzătoare a lui 2011, de la 10 miliarde euro la 8 miliarde euro.

    Rezultatul financiar net înregistrat de Nokia în ultimul trimestru din 2012 a fost însă pozitiv, mai exact de 255 de milioane euro, în condiţiile în care în perioada similară din anul precedent compania raporta o pierdere netă de 1,07 miliarde euro în ultimul trimestru al lui 2011.

    Directorul general al Nokia, Stephel Elop, s-a arătat încurajat de profitul operaţional din trimestrul al patrulea şi a declarat că grupul va continua să lucreze la îmbunătăţirea competitivităţii produselor şi la gestionarea cât mai eficientă a costurilor.

    Nokia a vândut 79,6 de milioane de telefoane mobile în ultimele trei luni din 2012, aproximativ 6,6 milioane dintre acestea fiind smartphone-uri.