”Teroristul a venit în ţara noastră prin ceea ce se numeşte programul ”loteria vizelor. Vreau un sistem pe bază de merit”, a scris preşedintele american pe Twitter.
Autorităţile americane au precizat că atacatorul este un imigrant din Uzbekistan care a venit în SUA în 2010.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”Vaccinarea este intervenţia medicală cu cel mai înalt grad de eficienţă din istoria omenirii. Vaccinarea a fost a fost introdusă pentru prima dată în 1896 împotriva variolei. Variola a secerat la vremea respectivă peste 30 de milioane de suflete. În 1977, în urma introducerii acestui vaccin, variola a fost eradicată de pe întreg globul pământesc. În anul 1971 a fost introdusă vaccinarea împotriva rujeolei. În anul 2000 în America s-a declarat rujeola eradicată. Astfel încât, cu aceste două exemple cred că e suficient să vă demonstrez importanţa acestui vaccin care, spre surpinderea mea, unii medici am văzut că îl contestă. Eu dacă aş fi mai mare aş lua măsuri împotriva acestor medici care contestă această vaccinare care a adus omenirii cele mai mari beneficii”, a declarat senatorul PNL Leon Dănăilă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cerealele nu mai au acelaşi gust fără culorile artificiale – cel puţina acesta e mesajul pe care l-au primit din partea consumatorilor cei de la General Mills, producătorul cerealelor Trix.
Cei de la General Mills au decis să elimine coloranţii artificiali în 2016, dar plângerile venite de la clienţi i-au făcut să ia în calcul reintroducerea chimicalelor.
Potrivit investorplace.com, compania va produce, începând din octombrie, o gamă numită Classic Trix; astfel, clienţii se vor putea bucura din nou din substanţele chimice cu care au crescut.
În vreme ce General Mills aduce înapoi coloranţii artificiali, majoritatea companiilor se luptă pentru a elimina majoritatea elementelor nocive din alimentele comercializate.
Grupul de lucru constituit pentru a elabora noua versiune a timbrului de mediu este „în formă maxima” şi discută mai multe variante, până la final de an putând fi prezentată o variantă concretă, a spus Cornel Brezuica, şeful Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), prezent la o conferinţă PwC.
Timbrul de mediu a fost eliminat la 1 februarie 2017 şi o consecinţă este că în întreg anul 2017 se va ajunge la peste 500.000 de maşini second hand aduse din alte ţări.
Cornel Brezuica, şeful AFM, spune că grupul de lucru alcătuit pentru crearea noii variante a timbrului de mediu este constituit din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, dar şi ai industriei auto.
„Lucrurile sunt foarte dramatice”, spune şeful AFM, referindu-se la numărul mare de maşini rulate aduse în ţara. El spune că grupul de lucru s-a întâlnit de două ori şi a ajuns la concluzia că pot există două moduri de taxare:
Taxarea o singură data, pentru toată durată de viaţă a autovehiculului.
O plată anuală, gen impozit sau altă taxa care să aibă o valoare mai mare pentru autovehiculele cu normă de poluare inferioară, scrie realitatea.net
Grupul de lucru constituit pentru a elabora noua versiune a timbrului de mediu este „în formă maxima” şi discută mai multe variante, până la final de an putând fi prezentată o variantă concretă, a spus Cornel Brezuica, şeful Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), prezent la o conferinţă PwC.
Timbrul de mediu a fost eliminat la 1 februarie 2017 şi o consecinţă este că în întreg anul 2017 se va ajunge la peste 500.000 de maşini second hand aduse din alte ţări.
Cornel Brezuica, şeful AFM, spune că grupul de lucru alcătuit pentru crearea noii variante a timbrului de mediu este constituit din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, dar şi ai industriei auto.
„Lucrurile sunt foarte dramatice”, spune şeful AFM, referindu-se la numărul mare de maşini rulate aduse în ţara. El spune că grupul de lucru s-a întâlnit de două ori şi a ajuns la concluzia că pot există două moduri de taxare:
Taxarea o singură data, pentru toată durată de viaţă a autovehiculului.
O plată anuală, gen impozit sau altă taxa care să aibă o valoare mai mare pentru autovehiculele cu normă de poluare inferioară, scrie realitatea.net
Ministrul ungar al Agriculturii, Sandor Fazekas, a declarat că, mulţumită eforturilor coordonate din partea Grupului de la Vişegrad, “chiar şi conducerea Comisiei Europene a recunoscut că practica de a produce diferite alimente sub aceeaşi etichetă reprezintă o problemă în Europa”.
“Acest lucru este inacceptabil, iar consumatorii din Ungaria sau din alte ţări din Europa Centrală şi de Est nu merită mai puţină carne în alimentele lor decât consumatorii din ţările Europei Occidentale”, a spus Fazekas.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Somaliland, o ţară auto-proclamată din Africa de Est, se luptă cu analfabetizare şi are o economie ruinată de un război civil. Cu toate acestea, aici s-ar putea dezvolta prima societate cashless din lume.
Reporterul Matthew Vickery a detaliat un exemplu pentru BBC despre cum cetăţenii din această ţară plătesc: fără cash sau card, ci cu telefonul mobil pentru a efectua transferurile de bani.
Ţara s-a despărţit de Somalia în 1991, dar încă nu este recunoscută de comunitatea internaţională, dar asta nu a oprit-o să devină o frontierî pentru plăţile fără cash, iar acum se află pe o traiectorie de a deveni prima societate cu adevărat cashless.
Indiferent dacă este vorba de un mic magazin la colţul străzii sau un supermarket în capitala Hargeisa, plăţile cu telefonul mobil devin standardul în această ţară. Unul dintre motivele pentru care acest lucru se întâmplă este faptul că şilingul din Somaliland (bancnota naţională) se devalorizează într-un ritm alert. Astăzi 1 dolar american este echivalentul a 9000 de şilingi. În urmă cu câţiva ani era în jur de 4500 de şilingi.
Bancnota naţională a fost introdusă în 1994, iar de atunci a fost folosită pentru finanţarea războiului din regiune, înainte de a fi tipărită la cererea oficialilor pentru a continua obiectivele de separe a republicii, ceea ce a rezultat într-o devalorizare constantă. Astfel, un drum la piaţă necesită multe bancnote mari de 500 sau 1000 de şilingi.
Mai mult, cei care lucrau în localuri de schimburi valutare trebuiau să vină cu roaba cu şilingi pentru a-i schimba clienţilor în dolari sau euro. În acest context, două companii, Zaad (2009) şi e-Dahab au lansat servicii de mobile banking pentru a umple golul lăsat de un sistem de banking inexistent. Astfel banii sunt depozitaţi prin intermediul companiilor şi stocaţi în telefon.
“Să cumperi unul dintre astea îţi trebuie 1-2 milioane de şilingi”, spune un tânăr de 18 ani arătând spre un lănţişor de aur. “Nu poţi căra atâţia bani cu tine, ai fi nevoit să vii cu sacul”.
În acest context, plata cu telefonul este foarte simplă: ai nevoie doar să introduci câteva numere urmate de un cod unic pe care-l cumperi de la magazin. Nu este nevoie de internet şi chiar cele mai simple telefoane pot executa astfel de plăţi şi transferuri de bani. Astfel plăţile cu telefonul au crescut de la 5% (acum doi ani) la peste 40% în prezent.
Sistemul acesta ajută şi comercianţii, dar şi pe cei săraci deoarece transferul de bani este mult mai simplu de făcut cu mobilul.
Del Potro îl va întâlni în semifinale pe spaniolul Rafael Nadal, principalul favorit al competiţiei şi locul 1 ATP, care s-a impus, scor 6-1, 6-2, 6-2, în faţa rusului Andrei Rublev, locul 53 ATP.
De altfel, Federer şi Nadal nu s-au întâlnit niciodată la US Open şi nu o vor face nici în acest an. În urma eliminării lui Federer, spaniolul îşi va păstra poziţia de lider mondial şi la finalul celui de-al patrulea Grand Slam al anului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Nicola Sturgeon a precizat că a conturat un plan pentru extinderea masivă a infrastructurii punctelor de încarcare a maşinilor electrice. Ea a adăugat că Guvernul scoţian va demara proiecte pentru a încuraja vânzarea vehiculelor electrice, afirmând că îşi doreşte să încurajeze soluţiile pentru combaterea schimbărilor climatice.
”Scopul nostru este să eliminăm treptat autovehiculele pe benzină şi diesel până în 2032”, a afirmat Sturgeon.
Reprezentanţii Guvernului scoţian şi-au afirmat angajamentul de a lua măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.
La sfârşitul lunii iulie, Guvernul Marii Britanii a anunţat că va interzice vânzarea maşinilor care merg pe benzină sau motorină din 2040.
Şi oficiali ai Guvernului francez au mai anunţat că intenţionează să ia o măsură similară.