BusinessMagazin

Tag: dublare

  • Comuna de lângă Bucureşti unde numărul de locuitori s-a dublat. ”În trei ani nu vor mai fi terenuri disponibile pentru a construi ceva”

    Chiajna, „vecinul“ Capitalei din zona de vest, şi-a dublat în şase ani populaţia, la peste 17.000 de locuitori, iar dezvoltatorii spun că în modul în care se ridică blocuri şi case în această zonă, în 2020 nu va mai fi nicio parcelă de teren disponibilă.

    „Sunt foarte multe locuinţe aflate acum în construcţie şi rezervate deja. Cred că în următorii trei ani, până în 2020, acest ritm de construcţie se va opri, pentru că nu mai există terenuri disponibile“, a spus Florin Iancu, unul dintre dezvoltatorii care deţin proiecte în Chiajna. El este administratorul a 300 de apartamente construite din 2014 până acum în ansamblul Rezidenţial Orhideelor, vândut complet.

    Datele oficiale arată că anul trecut comuna Chiajna număra peste 17.000 de locuitori, însă numărul este şi mai mare în realitate, având în vedere că o parte dintre cei care se mută nu şi-au schimbat încă adresa de domiciliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Starbucks şi-a bugetat anul acesta investiţii de 3-4 milioane de euro în România şi vrea să deschidă între 10 şi 20 de noi cafenele

    Lanţul american de cafenele Starbucks, deţinut pe piaţa locală de compania poloneză AmRest, şi-a bugetat pentru următorii doi ani investiţii anuale de 3-4 milioane de euro în România. 

    Potrivit lui Mateusz Sielecki, managing director Starbucks Romania & Bulgaria, compania se va extinde  începând cu anul acesta cu între 10 şi 20 de unităţi pe piaţa locală. Investiţia medie într-o cafenea Starbucks se plasează între 350.000 şi 450.000 de euro.

    În contextul extinderii, Starbucks îşi  va dubla şi numărul de angajaţi, angajând circa 500 de persoane în intervalul menţionat. Compania va continua expansiunea în Bucureşti dar va intra anul acesta şi în două oraşe noi, despre care reprezentanţii companiei nu au dorit încă să ofere detalii. Până în prezent, cafenele Starbucks există şi în Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Ploieşti, Iaşi. 

    Anul trecut, Starbucks a ajuns la 28 de unităţi pe piaţa locală. Potrivit managing directorului Starbucks, piaţa locală de cafea este estimată la 500 de milioane de euro, din care 1/4-1/5 este felia adusă de lanţurile de cafenele.

     

  • Cum arată Kviabryggja, închisoarea ocupată de bancheri

    Camera de interogatoriu în care s-a scris istoria recentă a Islandei este austeră, mobilată doar cu o masă, câteva scaune şi un computer. O cameră de luat vederi este prinsă de un perete, iar ferestrele duble blochează complet vuietul furtunilor care lovesc Golful Faxafloi şi Reykjavikul. 

    În această cameră procurorul special Olaf Hauksson, un om înalt şi bine făcut, cât un urs, şi-a petrecut ultimii şase ani cercetând tranzacţiile care au adus economia islandeză în pragul falimentului în toamna anului 2008. Pe aici s-au perindat unii dintre cei mai puternici bancheri din Islanda, executivi şi investitori pentru a răspunde întrebărilor lui Hauksson. În toamna anului 2008 cele mai mari trei bănci islandeze s-au prăbuşit în doar trei zile, în parte din cauza aranjamentelor ilegale făcute de executivii lor pe burse.

    „Manipularea pieţei“, explică Hauksson pentru Süddeutsche Zeitung. Întrebat ce s-a întâmplat până la urmă cu şefii celor trei bănci, Hauksson, fost poliţist într‑un oraş mărunt, obişnuit cu beţivii şi scandalagiii, schiţează un zâmbet sfidător: „Toţi sunt la închisoare. Au stat chiar aici“. Prin acest lucru este surpinzătoare Islanda. A condamnat la închisoare 29 de bancheri şi alte personaje din lumea financiară pentru infracţiuni care au condus la severa criză din 2008. Nicio altă ţară din lume nu are un astfel de palmares, nici măcar SUA, unde a izbucnit criza financiară mondială. De aceea Kviabryggja, închisoarea bancherilor, a căpătat o atenţie specială. Jurnaliştii de la Bloomberg i-au făcut o vizită.

    Kviabryggja nu este o închisoare clasică. Nu are nevoie de ziduri, de garduri de sârmă ghimpată sau de turnuri de observaţie pentru a-i împiedica pe puşcăriaşi să fugă. Izolată într-un peisaj bătut de vânturi, vechea fermă este străjuită de îngheţatul Atlantic de Nord pe de o parte şi de câmpurile de lavă acoperite de zăpadă pe de cealaltă. La est orizontul este dominat de Snaefellsjokull, un vulcan adormit sub acoperământul unui gheţar. Spre civilizaţie duce doar un drum.

    Kviabryggja este acum casa lui Sigurdur Einarsson, fostul preşedinte al băncii Kaupthing, şi a lui Hreidar Mar Sigurdsson, fost director financiar. Kaupthing este cea mai mare bancă islandeză. Bancherii îşi petrec acum timpul spălând rufe, făcând exerciţii în sala de gimnastică a închisorii şi navigând pe internet. Ei şi alţi doi colegi de breaslă întemniţaţi aici – Magnus Gudmundsson, fostul CEO al subsidiarei din Luxemburg a Kaupthing, şi Olafur Olafsson, acţionar important al băncii când aceasta s-a prăbuşit – pot face şi excursii afară, aşa cum au voie şi ceilalţi 19 „oaspeţi“ ai închisorii. Toţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni fără violenţă.

    Pentru un om de rând s-ar putea să nu fie o viaţă prea grea, însă este ceva cu totul diferit faţă de zilele de dezmăţ când bancherii găzduiau petreceri pentru clienţi pe iahturi în Monte Carlo şi angajau cântăreţi legendari precum Tom Jones pentru a-şi încânta invitaţii la galele londoneze.

    Einarsson, Sigurdsson, Gudmundsson şi Olafsson s-ar putea să aibă noi colegi. Procurorul Hauksson va avea grijă de asta. În martie biroul său a pus sub acuzare cinci persoane pentru fraudă şi manipularea pieţei. Unul dintre ei este Larus Welding, fostul CEO al băncii Glitnir. Hauksson mai are în lucru încă vreo şase cazuri care au legătură cu criza financiară.

    Tragerea la răspundere a bancherilor vinovaţi ar fi trebuit să fie un rezultat satisfăcător pentru cei 333.000 de locuitori ai Islandei. Însă un scandal privind vânzări secrete de acţiuni de către cea mai mare bancă a ţării trezeşte temeri că încă nu a fost eradicat capitalismul de cumetrie, cel care a adus economia la dezastru. Ascensiunea unei formaţiuni politice antisistem denumite Partidul Piraţilor arată că furia persistă sub suprafaţa revenirii economice.

    „Societatea încă nu are încredere. Nu are încredere în politicieni, nici în instituţii şi nici în partide“, explică Stefan Olafsson, profesor de sociologie la Universitatea Islandeză. 

    O fi Islanda o ţară la capăt de lume cu o populaţie cât un oraş de mărime medie, dar ea trece prin acelaşi tip de revoltă populistă care zdruncină guvernele din Occident.

    „Politicienii au dezamăgit. Au permis să se întâmple aceste lucruri, tot acest exces şi toată această lăcomie, şi ca datoriile să se adune“, adaugă Olafsson.

    În urmă cu doar un deceniu, statu-quo-ul Islandei era foarte diferit. Cele mai mari trei bănci, după ce s-au scuturat de zeci de ani de disciplină financiară într-un spasm de dereglementare în anii 2000, au asaltat piaţa internaţională a datoriilor aşa cum n-au mai facut-o niciodată. Binecuvântate cu ratinguri maxime şi cu acces la Zona Economică Europeană, trioul s-a îndatorat cu 14 miliarde de euro doar în 2005, dublu faţă de 2004. Au plătit cu doar 20 de puncte de bază peste ratele de dobândă de referinţă, potrivit comisiei speciale de investigaţie a parlamentului. Băncile au devenit astfel maşini de făcut bani. Banii împrumutaţi erau daţi mai departe ca împrumuturi cu dobânzi mari. Capitalul propriu a ajuns în 2007 la o rentabilitate de invidiat, de aproape 20%. Inundate cu credite, familiile islandeze au început să-şi cumpere apartamente în Londra, să meargă în vacanţe de cumpărături la Paris şi au împânzit străzile din Reykjavik cu Range Rover-uri. În 2008 activele băncilor islandeze deveniseră de 10 ori mai mari decât economia ţării.

    Apoi a venit criza şi odată cu ea paralizia pieţelor din întreaga lume. Băncile şi-au pierdut accesul la finanţarea pe termen scurt şi nu şi-au mai putut gestiona propriile datorii. Valoarea coroanei islandeze s-a prăbuşit, făcând creditele denominate în monedă străină mult prea scumpe.

    Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir au intrat în incapacitate de plată a unor datorii echivalente cu 85 de miliarde de dolari în octombrie 2008, iar gospodăriile şi-au pierdut mai mult de o cincime din puterea de cumpărare.

    Cetăţenii au atacat clădirea istorică parlamentului cu ouă şi pietre. Birna Einarsdottir, director de marketing al Glitnir, a fost numită în acea lună CEO al Islandsbanki, o bancă nouă creată din activele islandeze ale Glitnir după ce creditorii au preluat controlul ei.

  • Oraşul unde nu mai poţi respira aer curat nici măcar în casă – GALERIE FOTO

    Capitala Chinei, Beijing, este recunoscută pentru poluarea cronică, iar oamenii nu mai pot respira aer curat nici măcar în interiorul locuinţelor, arată un articol BBC.

    Nici măcar geamurile duble nu mai reţin smogul afară. Constituentul cel mai periculos, pulberile în suspensie mai mici de 2,5 microni în diametru – cunoscut sub denumirea de PM2,5 – găseşte o modalitate de a se infiltra prin cele mai mici găuri atunci când ferestrele sunt închise. Aşa că singura soluţie la îndemâna oricui este banda adeziva.

    Dispozitivul cel mai util în în acest sens este monitorul PM2.5. Cu ajutorul mai multor purificatoare de aer, aşezate în colţul fiecărei încăperi, care funcţionează la capacitate maximă, chinezii încearcă să păstreze nivelul de PM2.5 sub 25 de miligrame pe metru cub, standardul maxim de aer dat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru condiţii de siguranţă. Majoritatea acestor purificatoare, nişte maşinării mari sub formă de cutie, produc un zgomot asemănător cu cel produs de motorul unui portavion. În urmă cu cinci ani nu exista în China nicio modalitate de monitorizare a calităţii aerului din casă. Efectele poluării aerului în China se concretizează într-o cifră alarmantă de un milion de decese premature pe an şi reducerea semnificativă a speranţei de viaţă, de aproximativ cinci ani în regiunile cele mai afectate.

    Interesele Occidentului şi ale unei elite chineze domină predomină: Occidentul îşi ia produsele ieftine, iar China devine din ce în ce mai bogată, fără a întâmpina inconveniente legate de control independent, reglementări sau opinii democratice ale altor pieţe. Costul real este măsurat prin numerele de pe monitoarele de poluare, fiind suportat în mod disproporţionat de oamenii de rând din China.

    În urma unui protest recent împotriva poluării, un blogger a îndrăznit să vorbească în favoarea protestatarilor. Poliţia, a sugerat el, ar trebui să aibă în vedere faptul că elitele, ale căror interese le protejează, şi-au trimis familiile să respire aer curat în alte state. Bineînţeles, a fost reţinut imediat. 

    VEZI AICI CUM ARATĂ CELE MAI POLUATE ORAŞE DIN CHINA

  • DRESSBOX ajunge la peste 2.500 de comenzi şi îşi dublează cifra de afaceri

    DRESSBOX, cel mai popular serviciu de închirieri rochii din România, face bilanţul pentru 2016 înainte de ultimele două mari evenimente: Crăciun şi Revelion. Astfel, la final de 2016, DRESSBOX raportează o dublare a cifrei de afaceri faţă de 2016, cele mai mari încasări fiind în luna septembrie, urmată de mai şi cele trei luni de vară.

    În 2016, DRESSBOX a ajuns la peste 2.500 de comenzi, cu o valoare medie a coşului de aproximativ 360 de lei. Peste 1.800 de femei au apelat la serviciile companiei şi au închiriat în total în jur de 2.400 de rochii şi 850 de accesorii. Cele mai multe rochii închiriate de acelaşi client au fost în număr de 12, adică, în medie, o rochie pe lună. Comenzile online au crescut semnificativ faţă de anul precendent, din ce în mai multe femei alegând să închirieze direct online rochia preferată.

    Mai mult, site-ul DRESSBOX a fost accesat de peste 600.000 de utilizatori, cu aproximativ 1.000.000 de sesiuni. De remarcat este că mai mult de jumătate din comenzile plasate în 2016 au fost înregistrate de pe telefon sau tabletă, iar în ceea ce priveşte vizitele ponderea e cu 68% în favoarea telefoanelor, 27% pentru desktop şi 5% pentru tabletă.

    DRESSBOX este un serviciu de închiriat rochii şi accesorii, care a debutat oficial pe piaţa din România în urmă cu 2 ani. În prezent, portofoliul cuprinde peste 1.500 de rochii, pantofi şi bijuterii autentice de la peste 100 de designeri de top.

  • 2016: Un an dinamic, cu profit şi active record

    Sistemul bancar a performat bine în 2016. Creditarea totală s-a menţinut în teritoriul pozitiv, susţinută de avântul împrumuturilor în lei, rata creditelor neperformante a continuat să scadă, îndreptându-se spre 10%. Activele şi profitul au atins nivele record, solvabilitatea a rămas mai mult decât dublă faţă de nivelul impus de reglementări şi lichiditate a fost din belşug. Totodată, consolidarea şi restructurarea sectorului bancar au continuat în acest an, însă ritmul a încetinit. Iar cadrul legislativ incert în domeniul bancar, care părea să genereze în premieră în România „risc sistemic sever”, după cum avertiza BNR în primăvară, nu mai ameninţă atât de dramatic sectorul bancar. Iar legea dării în plată şi cea a conversiei creditelor în franci la cursul istoric ajungând în cele din urmă la Curtea Constituţională.

    Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din acest an un profit net de aproximativ 3,7 mld. lei, nivel de 1,6 ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ascensiunea profiturilor băncilor a fost susţinută de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor, precum şi de activitatea operaţională, creditele noi fiind în creştere. Totodată, avansul veniturilor din comisioane şi marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite au susţinut câştigurile instituţiilor de credit. O contribuţie importantă la profiturile băncilor a venit şi din vânzarea acţiunilor deţinute la Visa, în trimestrul al doilea. În primul trimestru din 2016, sistemul bancar avea un profit de circa 1,17 mld. lei; la jumătatea anului, băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul la 2,4 mld. lei, iar până în septembrie profitul a continuat ascensiuanea. Atât rentabilitatea activelor (ROA), cât şi rentabilitatea capitalului (ROE) au rămas la finalul primelor nouă luni în teritoriu pozitiv, ajungând la 1,3% şi, respectiv, 12,32%. Mai mult de două treimi din numărul total al instituţiilor de credit de pe piaţa locală au fost pe profit în primele nouă luni din 2016, situaţia îmbunătăţindu-se atât faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi comparativ cu sfârşitul lui 2015. 26 de bănci au raportat profituri după nouă luni, în timp ce 11 au înregistrat pierderi, potrivit datelor Băncii Naţionale.

    Situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit, inflaţia a atins minim istoric după minim istoric, iar BNR păstrat politica monetară relaxată, creditarea totală reuşind să se menţină pe plus. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze în acest an, ajungând la 56,2% din total credit. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.

    Creditele noi în lei acordate de bănci populaţiei au atins un nou vârf în perioada ianuarie-septembrie 2016, volumul total al finanţărilor noi cumulând 22,7 miliarde de lei, (5 mld. euro), potrivit datelor BNR. Creditul de consum este principalul motor în accelerarea finanţărilor noi acordate populaţiei, împrumuturile pentru nevoi personale reprezentând aproximativ 60% din totalul creditelor de retail acordate în primele nouă luni ale anului, echivalentul a aproape 13,3 mi-liarde de lei, după cum reiese din datele BNR. Finanţările pentru consum au făcut un salt de peste o cincime în acest an faţă de anul trecut, în condiţiile în care dobânzile ajung la circa 8-10% pe an. Iar creditele pentru achiziţia de locuinţe acordate în lei au urcat cu peste 23% în perioada ianuarie-septembrie, până la 8,9 miliarde de lei (2 mld. euro).

  • ​Medlife şi-a dublat datoriile în nouă luni la 347 milioane de lei. Ce schimbări au intervenit însă din septembrie 2016 încoace

    Medlife (simbol bursier M), care va încerca timp de 8 zile lucrătoare să atragă subscrieri pentru listare, avea la septembrie datorii totale de 347 milioane de lei, în urcare de la 170 mil. lei la decembrie 2015. În acelaşi interval de timp, activele au urcat de la 385 mil. lei la 438 mil. lei, de unde rezultă un grad de îndatorare, calculate ca raport între datorii totale şi active totale, de 79%.

    “În condiţii normale de activitate gradul de îndatoare trebuie să se situeze în jur de 50%. O limită sub 30% indica o rezervă în apelarea la credite şi împrumuturi iar peste 80% o dependenţă de credite, situaţie alarmantă”, potrivit brokerilor de la Goldring.

    De  la  30  septembrie  2016 au intervenit următoarele modificări în situaţia financiară sau comercială a grupului: 

    @în octombrie 2016, grupul a tras o sumă suplimentară de 1,6 mil. euro din împrumutul sindicalizat, pentru a finanţa achiziţia Centrului Medical Panduri; 

    @în noiembrie 2016, grupul a rambursat suma de 2,1 mil. euro, reprezentând sume  datorate şi dobânzile acumulate din împrumuturi şi contracte de leasing financiar;

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Români, puneţi-vă centurile: urmează un val de investiţii fără număr, scăderi de taxe şi impozite, sute de mii de noi locuri de muncă, dublarea salariilor şi reducerea birocraţiei la jumătate

    Dacă citim programele economice şi cifrele „promise” ale celor două „mari” partide politice, PSD şi PNL pentru alegerile din decembrie, România pare o ţară prea mică pentru ceea ce vor să facă liderii acestora dacă ajung la putere.

    – Investiţii în economie de 404 mld. lei (90 mld. euro) promise de PSD în patru ani, fără să mai vorbim de investiţiile private care vin în plus, versus „numai” 24 mld. euro de la PNL

    – Scăderea TVA la 18% din 2018, de la 20% acum (PSD), faţă de scăderea TVA la 16% din 2019 (PNL)

    Români, puneţi-vă centurile: urmează un val de investiţii fără număr, scăderi de taxe şi impozite, sute de mii de noi locuri de muncă, dublarea salariilor şi reducerea birocraţiei la jumătate

  • Chiar dacă românii fac mai puţin sport decât majoritatea europenilor, piaţa de fitness s-a dublat în ultimii 3 ani

    Plusuri anuale de 20-25% este ritmul de creştere pe care îl evaluează World Class pentru întreaga piaţă, referindu-se la segmentul de servicii fitness. Aşteptările continuă curba de creştere abruptă din ultimii ani: din 2012 până în 2015, piaţa s-a dublat. Şi pe baza acestor aşteptări şi-a construit şi planul de atac asupra pieţei, mărind reţeaua anul acesta cu 13 cluburi. Cu o cotă de piaţă pe care o estimează la 30%, World Class România va încheia 2016 cu un plus de 45% faţă de rezultatele de anul trecut şi mizează tot pe extindere.

    Dacă în urmă cu câţiva ani un abonament la un centru de fitness era încadrat în plaja de servicii premium din pachetele salariale, un apetit tot mai mare au acum şi clienţii cu venituri medii.

    Veniturile mai mari sunt unul dintre principalele motoare de creştere ale afacerilor cu servicii de fitness, iar interesul sporit pentru sport se regăseşte în rândul tot mai multor români, din toate categoriile de vârstă, declară Irina Roşu, partner, executive director şi CFO al World Class România. Cu toate acestea, doar 4-5% dintre români sunt adepţi ai practicării fitnessului; spre comparaţie, interesul pentru sălile de profil este mai mare în alte ţări: 10% în Spania, 12-13% în ţările din vestul Europei sau 15-20% în ţările scandinave. În România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea, însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar. „Piaţa de fitness din România creşte, în medie, cu 25% anual, chiar dacă tot acelaşi procentaj rămâne nefiscalizat, constituind piaţa gri. Numărul centrelor de sport este în creştere, chiar dacă doar 6% din totalul populaţiei practică sport. Suntem la coada Europei, un procentaj mai scăzut fiind înregistrat de Cehia şi Polonia, ambele cu 5%, şi respectiv Bulgaria, cu doar 2%”, spune Andrei Creţu, cofondator al Benefit Seven şi deţinătorul 7card – concept de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness.

    Reprezentanta World Class are însă aşteptări optimiste pentru viitor, referindu-se la un ritm de creştere a pieţei cu circa 20-25% pe an; iar în această ecuaţie World Class ar deţine un rol crucial, conform spuselor sale, deoarece reţeaua deţine circa 30% cotă de piaţă (conform estimărilor interne ale companiei) şi se aşteaptă la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro până la sfârşitul acestui an. Reţeaua operează 31 de centre de fitness la nivel naţional, în cadrul cărora circa 45.000 de membri au acces la aproximativ 60.000 de şedinţe derulate anual pentru adulţi şi copii; compania are 425 de antrenori certificaţi internaţional. Divizia locală a operatorului de fitness deţine 20 de centre în Bucureşti, trei în Cluj-Napoca şi câte unul în Timişoara, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău, Cluj şi Otopeni.

    În prima parte a anului, grupul a achiziţionat competitorul principal, Club Sport Fitness Moving, ce a adus în portofoliu nouă cluburi cu acoperire în toată ţara: Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău şi Cluj. A urmat dezvoltarea organică a trei noi cluburi: două în Bucureşti (World Class Militari, World Class ParkLake) şi un club în Constanţa. „Acestea, împreună cu modernizările din alte nouă cluburi ale reţelei de centre de fitness, au însemnat un efort investiţional de peste 5 milioane de euro”, spune Irina Roşu, care nu face referire şi la valoarea achiziţiei. Reţeaua a bifat planurile creionate la finalul anului trecut, când era vizată deschiderea altor 13 spaţii în 2016, pe lângă cele 18 pe care le opera la finalul anului trecut.

  • Evoluţia Black Friday în ultimii 3 ani. Numărul tranzacţiilor s-a dublat, iar valoarea comenzilor a crescut de aproape patru ori

    Evenimentul Black Friday, introdus în România în 2011, a cunoscut o evoluţie constantă de-a lungul anilor, inclusiv la nivelul tranzacţiilor procesate de către PayU, liderul pieţei de plăţi online. Numărul de tranzacţii, volumele tranzacţionate, coşul mediu de cumpărături, numărul de ţări care s-au alăturat evenimentului din România – toate au înregistrat creşteri semnificative, îndeosebi în ultimii 3 ani.

    ”În România, Black Friday este un eveniment cu o identitate proprie, nu este o acţiune de lichidare de stocuri, de o zi, aşa cum a fost gândit şi cum se desfăşoară in SUA, ci mai curând o acţiune care generează consum, un instrument de marketing folosit, în cazul unor comercianţi, chiar mai bine de o lună. Astfel că, de Black Friday, valoarea medie a coşului de cumpărături se dublează faţă de valoarea medie anuală.

    Indiferent de felul în care este implementat, din perspectiva noastră, Black Friday este o ocazie de a câştiga încrederea consumatorilor români în plăţile online, cât şi în comerţul online. Analiza cifrelor din sistemul PayU de la un an la altul ne demonstrează că suntem pe un trend ascendent din acest punct de vedere.” declară Marius Costin, Country Manager PayU România.

    Cât se cumpără de Black Friday?

    Numărul de tranzacţii a crescut de la aproximativ 56.000 în 2013 la peste 120.000 în 2015, iar valoarea totată a comenzilor a evoluat de la 18 mil lei, în 2013, la peste 68 mil lei anul trecut. Coşul mediu de cumpărături a crescut, de asemenea, de la 330 lei la peste 560 lei în acelaşi interval de timp. Pentru ediţia Black Friday de anul acesta, de pe data de 18 noiembrie, PayU estimează o creştere de 60% a volumelor tranzacţionate, ajungând la o valoare de 110 milioane lei.
    Cele mai scumpe produse cumpărate de Black Friday în ultimii 3 ani au fost echipamente de fotografiat profesioniste, televizoare, vacanţă la Rio. Sumele sunt între 16.800 şi 25.000 lei.

    Care sunt categoriile de produse preferate?

    Produsele IT&C au fost în fiecare an în topul preferinţelor de cumpărare de Black Friday şi vor rămâne fruntaşe şi anul acesta. Şi o altă categorie a început să câştige teren, cea formată din produse precum: mobilier, decoraţiuni, produse alimentare, produse cosmetice, vinuri şi nu numai. Această categorie ocupa doar 5% în 2013, a crescut până la 21% în 2015 şi se estimează că va deţine aproximativ 30% din totalul vânzărilor de Black Friday de anul acesta.

    De unde vin comenzile de Black Friday?

    În 2015 s-au făcut achiziţii din 95 de ţări prin platforma PayU România. Din România au venit aproximativ 115.000 de comenzi. De asemenea, PayU a înregistrat un număr mare de tranzacţii din: UK, Italia, Austria, Germania (între 670, respectiv 335 tranzacţii).

    Coşul mediu de cumpărături al altor ţări a crescut în ultimii 3 ani, iar România a trecut de pe locul 2 (în 2013) pe locul 6 (în 2015). Anul trecut, ţările cu un coş mediu de cumpărături mai mare decât cel al României au fost: Estonia (2.890 lei), Finlanda (1.320 lei), Luxemburg (1.165 lei), Letonia (630 lei) şi Portugalia (600 lei).