Tag: dovedire

  • Istoria banilor: apariţia monedelor metalice

    Cine putea să marcheze apariţia monedelor metalice, apropiate de forma modernă, dacă nu Herodot, părintele istoriei? Acesta critica spiritul mercantil al locuitorilor cetăţii Lidia, colonie grecească din Asia mică, care nu s-au mulţumit să bată monedă, dar au şi inventat magazinele.Primele monezi au apărut în 640 – 630 î.Ch., fiind fabricate din electrum (aur alb – un aliaj de aur din râurile actualei Anatolii şi din argint, în proporţii egale). Apariţia monedei, repede adoptată în varii forme de restul civilizaţiei antice, a dus şi la apariţia primului bancher. Acesta a fost Pithius, care, la începutul celui de-al cincilea secol înainte de Hristos opera în Asia Mică.

    Tot în această perioadă monedele îşi fac apariţia şi în China, de formă rotundă şi din metal; nu aveau o valoare foarte mare şi s-au dovedit incomode în tranzacţiile costisitoare, spune Glyn Davies, în lucrarea Istoria banilor.

    Cetăţile greceşti Atena şi Corinth încep să bată monedă proprie în 575 – 570 î.Ch., iar un sfert de veac mai târziu legendarul rege Cressus începe să producă, în Lidia, monede de aur şi argint. Capturat de persani, Cressus deschide drumul primilor bani în Persia, care se îndrăgostesc rapid de monezile din aur.

    Apariţia monezilor duce, inevitabil, la ceea ce peste secole, în presa financiară, vor fi denumite “sucess stories”; prima pare a fi cea a sclavului atenian Pasion, care devine în anii 394 – 371 î.Ch. cel mai înstărit şi faimos bancher grec, câştigându-şi, totodată, şi libertatea.

    În timp ce Pasion îşi dezvolta pasiunea pentru bani, pe alte meleaguri, la Roma, gâştele se dovedeau paznici vigilenţi ai Capitoliului (unde se păstrau rezervele monetare ale cetăţii). Preveniţi asupra atacului galilor, romanii i-au mulţumit zeiţei Moneta, din al cărui nume derivă cuvântul “money”. 

    Mânuirea banilor se dezvoltă: în Grecia cu 350 de ani înainte de Hristos dobânda practicată pentru activităţi cuminţi, cum este morăritul, era de 10%, în timp ce pentru activităţile ce implicau riscuri sporite, cum ar fi transportul naval o dobândă de 30% era normală.

    Alexandru cel Mare poate trece drept unul din primii mari cheltuitori ai lumii: întreţinerea uriaşei sale armate costa o jumătate de tonă de argint pe zi. Dar cuceririle sale şi prăzile bogate au stimulat schimburile comerciale; drept urmare Alexandru a simplificat cursul de schimb, fixând o rată de schimb de 10 monezi de argint pentru una de aur.

  • Pulsul economiei pe şosele. Logistica are nevoie de specialişti şi investiţii în infrastructură

    Logistica este un domeniu ce ar putea fi asimilat unui barometru economic, atât pe domenii de activitate, cât şi la nivel macro“, spune Dragoş Geleţu, managing director la KLG Europe Logistics România. Companiile de logistică, explică el, sunt permanent în contact cu dinamica şi tendinţele din variate sectoare economice, fie creşterea sau căderea unor pieţe; „de aceea, în industria noastră nu se poate vorbi de inerţie. Şi tot de aceea, şi în 2014 piaţa de logistică va înregistra o creştere similară celei din 2013, când plusul a fost de 9%“, afirmă Geleţu.

    Şi chiar dacă economia nu înregistrează plusuri, reprezentantul KLG identifică o tendinţă care reprezintă încă un argument în susţinerea creşterii din acest an: externalizarea serviciilor de logistică. „Practic, tot mai multe companii au înţeles că o echipă externă de specialişti în logistică nu mai reprezintă un cost, ci un beneficiu“, spune reprezentantul KLG. Compania se aşteaptă ca anul aceasta să înregistreze un plus de 10% faţă de rezultatele anului trecut, când afacerile s-au plasat la 21 de milioane de euro.
    Într-un context mai larg, România rămâne o destinaţie destul de importantă pe harta logistică a Europei, atât prin poziţia geografică, cât şi prin costurile reduse cu forţa de muncă şi sectorul imobiliar, este de părere Christophe de Korver, general manager al Gefco România.

    El adaugă că o creştere importantă a acestei pieţe ar fi posibilă doar prin investiţii susţinute în infrastructură, „altfel putem pierde teren în faţa altor ţări din regiune, pe unde s-ar putea face tranzitul între Vest şi Est. Sperăm ca după alegerile prezidenţiale să fie o stabilitate mai mare şi să vedem proiecte pe termen lung sprijinite şi de stat“. 70% din afacerile Gefco sunt realizate prin contracte şi proiecte pe termen lung; conform previziunilor, compania ar urma să treacă anul acesta peste pragul de 50 milioane euro (faţă de 47 de milioane de euro în 2013), menţinând o rată de profitabilitate între 3 şi 5%. Numărul de clienţi a crescut şi în 2014, dar, punctează Christophe de Korver, „a fost un an în care ne-am concentrat pe dezvoltarea de proiecte noi cu clienţii mai vechi“.

    Volumele de mărfuri intermediate de logisticieni anul acesta nu sunt diferite faţă de 2013. „Există însă o diferenţă în modul în care companiile rulează această marfă: lucrurile se desfăşoară mult mai rapid, stocurile sunt la un nivel minim, se lucrează foarte mult în sistem cross-dock“, spune Sergiu Iordache, managing director la DSV Romania.

    El adaugă că în continuare se pune presiune pe costuri şi calitatea serviciilor. „Periodic sunt lansate licitaţii pentru găsirea celui mai profitabil furnizor, atât de către clienţii existenţi cât şi de către cei potenţiali“, arată Iordache. Or pentru a face faţă cerinţelor venite din partea clienţilor, companiile de logistică se concentrează pe creşterea calităţii serviciilor, investind în soluţii IT, echipamente şi proceduri de lucru pentru optimizarea serviciilor şi pentru a ţine pasul cu noile cerinţe. DSV a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 141 de milioane de lei (circa 32 de milioane de euro) şi un profit de peste 6,5 milioane de lei, iar pentru 2014 „ne-am propus o creştere de 5-10% atât pentru cifra de afaceri, cât şi pentru profit“. Intersnack, Nestle Purina, Fabryo, Carpatina se numără între clienţii atraşi de DSV anul acesta.

  • Ponta despre numele lui: “Viorel” vine de la naşa, “Ponta” vine de la familia mea, Ponte, din Trieste

     El a relatat că familia sa, “Ponte”, a venit în România din Triste cu peste 100 de ani în urmă, adusă fiind de către împăratul austro-ungar pentru a construi drumul de la Pecica la Nădlac.

    “Numele de «Viorel» este numele naşei mele, Viorica, o femeie extraordinară, care n-are, săraca, nicio vină că am ajuns eu prim-ministru, şi e un nume foarte frumos. Cred că sunt sute de mii de români care se numesc Viorel şi Viorica. Nu folosesc acest nume cred că mulţi dintre noi”, a spus Ponta, la Adevărul Live.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de periculoase sunt promoţiile şi reducerile pentru comercianţi

    Avalanşa de promoţii, preţurile scrise cu litere de-o şchioapă în magazine, reclamele TV care anunţă superoferte sau newsletterele retailerilor sunt instrumente de atragere a clienţilor în magazine, fie ele virtuale sau fizice. Nu este însă suficient. Iar promoţiile şi reducerile se pot dovedi periculoase pentru retaileri.

    APROAPE CĂ NICIUN RETAILER NU MAI ARE PERIOADE ÎN CARE SĂ NU DERULEZE CAMPANII DE REDUCERI DE PREŢ SAU PROMOŢII AXATE, ÎN ESENŢĂ, PE ACELAŞI MECANISM. Revoluţia preţurilor, Black Friday, Cyber Monday, campaniile de reduceri de weekend ale unor retaileri sau Pink Monday sunt numai câteva exemple. Dublate de promisiuni precum ”cel mai mic preţ, plătim de zece ori diferenţa în cazul în care găseşti mai ieftin în altă parte„, de reclame TV care anunţă fie reduceri ”bombă„ la anumite sortimente, fie formula ”plăteşti unul şi iei două„ sau ”discount de x%„, unde x tinde spre 90, ”preţurile se topesc„, ”1Ă1 gratis„ etc. Chiar şi o simplă privire în inbox este suficientă pentru a susţine această idee. Care sunt efectele unei astfel de strategii asupra produsului şi asupra consumatorului?

    Olivia Petre, strategy & new business director, DDB România, agenţia de creaţie a The Group, spune că brand equity-ul unui produs nu se cultivă prin tăiere de preţuri, ci prin adăugare de valoare, aceasta fiind adevărata provocare a marketingului. ”Tocmai de aceea reducerile de preţ au fost şi vor rămâne o unealtă cu două tăişuri„, afirmă Olivia Petre. Pe termen scurt, beneficiul atragerii de clienţi noi şi creşterile previzibile de volume se pot constitui în criterii de eficienţă, însă ele trebuie bine cântărite în raport cu riscurile pe termen lung.

    Potrivit studiilor din cele mai variate segmente, arată reprezentanta DDB România, consumatorii loiali brandului sunt înclinaţi să asocieze descreşterea preţului cu o scădere a calităţii produsului. ”Este un joc periculos al percepţiilor„, afirmă Olivia Petre. Ea adaugă că în afara unor contexte ca sfârşitul de sezon, zilele de sărbătoare sau promoţiile punctuale, bine delimitate şi înţelese ca atare de consumatori, ”strategiile de reduceri de preţ nejustificate şi agresive pot avea consecinţe negative iremediabile asupra poziţionării versus competiţie„.

    Pe de altă parte, campaniile de reducere de preţ joacă un rol important în contextul unei strategii de comunicare solide, construită pe promovarea valorilor fundamentale ale brandului, spune Alina Niţă, shopper marketing director în cadrul McCann Bucureşti. Pentru retailer, astfel de campanii reprezintă un instrument foarte important de creştere a traficului. ”Dacă este folosit înţelept, acesta le poate aduce retailerilor beneficii importante în ce priveşte creşterea numărului de tranzacţii, maximizarea vânzărilor şi chiar a profitului”, spune reprezentanta McCann.

    De aceea, rolul reducerilor de preţ trebuie foarte bine definit. Folosite cu caracter tactic, campaniile de reducere de preţ nu prezintă riscul erodării imaginii brandului. Însă, completează Alina Niţă, reducerea de preţ ca strategie permanentă de comunicare creează confuzie în rândul cumpărătorilor, astfel că percepţia acestora va fi de ”scump„ sau, mai rău, ”s-a scumpit„ în momentul în care reducerea dispare, dintr-un motiv sau altul. ”Vectorii prin care se construieşte încrederea nu se rezumă la preţ. Dacă vorbim despre un retailer, poate fi vorba despre sortiment, servicii, atmosfera de cumpărare etc.; depinde de obiectivele şi de strategia prin care acesta îşi propune să le atingă.”

    Andreea Florea, managing partner la BrandTailors, completează că pe termen mediu ”vom asista la o dificultate din ce în ce mai mare a retailerilor de a vinde în «full price», mai ales în cazul unor cumpărături programate, cum sunt electronicele sau electrocasnicele, făcute de către un consumator informat care se întreabă, pe bună dreptate, de ce să plătească o sumă oarecare pentru un produs, când poate plăti jumătate sau mai puţin pentru acelaşi produs„. Andreea Florea adaugă şi că pot exista dezavantaje chiar şi pe termen scurt – unii retaileri care au investit foarte mult într-un eveniment de tip Black Friday, având obiective de trafic şi lărgirea bazei de clienţi, şi-au făcut mai mult rău decât bine din punct de vedere reputaţional, din moment ce website-ul lor, sistemul de comenzi şi livrări sau echipa de vânzări nu erau pregătite pentru volumul de clienţi pe care l-a dislocat o reducere masivă de preţ valabilă pe o perioadă foarte scurtă.

    Pe termen lung apar întrebări şi dubii absolut fireşti asupra valorii reale a produselor comercializate într-o promoţie de preţ aproape perpetuă. ”Acest lucru va duce la o oarecare permanentizare a reducerii, iar producătorii, fiind presaţi de obiectivele de profitabilitate, vor fi probabil nevoiţi să scadă calitatea produsului respectiv şi, astfel, toată lumea are de pierdut„, mai spune reprezentanta BrandTailors. Şi poate cel mai mare pericol este faptul că ”un consumator care cumpără la preţ promoţional de la un retailer va trece fără să clipească la un alt retailer care are o promoţie la următoarea achiziţie„, completează Andreea Florea.

     

    etailerii admit că piaţa din România este foarte sensibilă la preţ, un fenomen valabil pentru toate categoriile de produse. Însă, spune Violeta Luca, vicepreşedinte & director executiv la eMAG, sunt mulţi clienţi care urmăresc ofertele dar şi clienţi pentru care un mesaj puternic, care anunţă reduceri substanţiale, reprezintă doar un mod de a-şi reaminti să caute ceea ce au oricum nevoie să cumpere. ”Atât în online, cât şi în offline se observă că acest gen de campanii influenţează decizia de cumpărare, în sensul în care clienţii noştri aleg să facă trade-up, achiziţionând produse mai performante decât ar fi intenţionat iniţial, pentru că li se facilitează accesul la ele la preţuri cu discounturi substanţiale.”

    Tot ea adaugă că, în mod evident, mesajele anunţând reducerile masive sunt cârligul care atrage atenţia, dar mixul de produse incluse în promoţie generează rezultatele de business. În cazul eMAG, spune Luca, evenimentele de shopping create ”nu ne afectează brandul, ci îl întăresc. Cu fiecare ediţie, numărul clienţilor care participă la campaniile noastre creşte„. În sprijinul ideii stă exemplul evoluţiei pe piaţa românească a fenomenului Black Friday, derulat aici pentru prima oară în 2011. Un an mai târziu peste 4 milioane de români deja aflaseră despre campanie, iar numărul lor a ajuns în 2013 la 7,4 milioane. ”Modelul nostru de business ne permite să scalăm rapid. Într-o perioadă scurtă, de numai o zi, mesajul nostru poate ajunge chiar şi la până 10 milioane de români, dar, faţă de retailul offline, noi îi putem primi pe toţi în magazin în acelaşi timp”, declară Violeta Luca.

  • Povestea incredibilă a cazinoului care trebuia să salveze un oraş de legendă

    Cazinoul Revel ar fi trebuit să reprezinte viitorul oraşului american Atlantic City. Cu toate acestea, clădirea de 57 de etaje şi un cost de 2,2 miliarde de dolari a fost un dezastru iremediabil.

    După o poveste care a durat şase ani şi care a inclus greve, proteste ale sindicatelor şi asistenţă din partea guvernului, cazinoul s-a deschis cu mare fast în mai 2012. Ar fi trebuit să revitalizeze economia oraşului şi să ofere o alternativă la stilul clasic al sălilor cu geamuri fumurii şi fumatul permis. La doar 12 luni de lansare, compania care deţine Revel a depus actele pentru cererea falimentului.

    Deschiderea cazinoului a fost una la care au participat oameni celebri din Statele Unite; chiar şi prima doamnă, Michelle Obama, a venit alături de copii. Toată lumea credea că a venit sfârşitul pentru cazinourile mai mici din Atlantic City. Unitatea avea însă două lipsuri majore: spaţiul de joc unde fumatul să fie permis, adică unul dintre punctele ce se voiau a fi pozitive, şi un bufet ieftin pentru pariori. Acestea au dus la rezultate mult sub aşteptări ale cazinoului, după primele şase luni acesta fiind cotat pe locul 11 dintr-un total de 12 unităţi.

    Toată lumea implicată în proiectul Revel şi-a asumat riscuri şi toate părţile implicate au pierdut sume considerabile. Speranţa că Revel va aduce un altfel de lux în Atlantic City s-a dovedit falsă; s-a dovedit încă o dată că tiparul de jocuri care a funcţionat timp de zeci de ani este şi singurul care funcţionează. Astfel, Atlantic City rămâne în continuare doar o amintire a locului unde cei mai bogaţi americani îşi petreceau timpul liber.

  • Rusia acuză NATO că se foloseşte la maximum de criza ucraineană pentru a-şi dovedi valoarea

     “În aceste zile, reprezentanţii NATO au vorbit mult despre cât de important este pentru alianţă să se trezească din somn şi, judecând după entuziasmul şi retorica privind apariţia unei noi ameninţări în Europa, NATO încearcă să folosească la maximum criza ucraineană pentru a demonstra că încă este nevoie de ea (alianţă) în actualul mediu de securitate”, a declarat el. “Scopul acestei intensificări deliberate a retoricii este simplu – să reanimeze blocul, să aibă mai mulţi bani pentru nevoile militare. Iar aceasta necesită un inamic”, a adăugat el.

    “Baza argumentului este construită pentru a demonstra că Rusia are unele planuri de expansiune”, a continuat el, adăugând că în acest scop au fost inventate noi ameninţări. “Astfel, unul dintre şefii militari ai NATO a enunţat o formulă universală ce explică orice mişcare de protest – totul denotă mâna Moscovei”, a afirmat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muncitori de la o fabrică de brânză, fotografiaţi când făceau baie în rezervoarele de lapte

    Fotografiile cu muncitorii dezbrăcaţi au devenit virale, iar autorităţile din Rusia au pornit o anchetă la fabrica respectivă, notează Business Insider. Reprezentanţii fabricii din Omsk, Siberia, vor fi cercetaţi pentru punerea în vânzare a unor produse ce s-ar putea dovedi dăunătoare sănătăţii.

    Scandalul a izbucnit după ce unul dintre muncitori a postat una din fotografii pe o reţea de socializare cu menţiunea “de fapt, munca noastră e destul de plictisitoare”.

    “A fost deja stabilit faptul că lichidul în care muncitorii s-au fotografiat este laptele din care se procesează ulterior brânza”, anunţă un comunicat al autorităţilor. Un tribunal a decis închiderea fabricii pentru patruzeci de zile.

    Fabrica de la Omsk a vândut anul acesta peste 49 de tone de brânză în 14 oraşe.

  • Aplicaţiile, mult mai populare decât browserul

    Statisticile referitoare la utilizatorii de smartphone arată că timpul petrecut pe siteuri a scăzut cu aproape un sfert, în vreme ce timpul de folosire a aplicaţiilor a crescut cu 10%, relatează theguardian.co.uk. Astfel, 86% din timpul petrecut pe telefon este rezervat aplicaţiilor şi doar 14% paginilor web.

    Dintre aplicaţii, cele mai accesate sunt jocurile (32% din timpul total) şi Facebook (17%). Alte programe precum Twitter, Youtube sau serviciile de ştiri acoperă sub 10% din timp.

    Pentru Google, preferinţa utilizatorilor de smartphone-uri de a accesa aplicaţii înseamnă apariţia unor probleme, deoarece compania nu poate urmări activitatea din interiorul aplicaţiilor, aşa cum o face atunci când se accesează motorul de căutare. Acest lucru, consideră analiştii, va scade gradul de precizie cu care Google plasează reclame pe internet.

  • Profitul Danone, cel mai mare producător de iaurturi din lume, a scăzut în 2013 pentru prima dată în ultimii 10 ani

     Proftul net al Danone a coborât anul trecut cu 10%, de la 1,81 la 1,63 miliarde euro.

    Profitul net ajustat pe acţiune a coborât cu 7,6%, la 2,78 euro, sub estimările analiştilor, de 2,84 euro, potrivit Bloomberg.

    Danone a precizat că, pentru acest an, se aşteaptă la o evoluţie slabă a cererii din partea consumatorilor, de continuarea creşterii preţurilor la lapte şi de volatlitatea cursurilor de schimb valutar pe pieţele emergente.

    Vânzările grupului au crescut anul trecut cu 4,8%, la 21,3 miliarde euro.

    Danone anticipează că va reveni la o creştere puternică a profitului în cea de-a doua jumătate a acestui an. Compania estimează o creştere a veniturilor de până la 5,5% pentru acest an.

    Directorul financiar al companiei, Pierre-Andre Terisse, a declarat că preţul mediu al laptelui a crescut cu peste 10% în acest an faţă de 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Are doar 28 de ani şi a vândut afaceri în valoare de 190 milioane de dolari

    Bright.com reprezintă un sistem care analizează ofertele de muncă şi CV-urile existente şi găseşte perechile potrivite. Pentru a lansa afacerea, Vivas a strâns peste 20 de milioane de dolari de la investitori şi a angajat profesionişti din mai multe domenii, inclusiv fizicieni, astrofizicieni, profesori sau pshihologi.

    Bright.com, lansat de Eduardo Vivas şi Steve Goodman (un investitor în startup-uri), a fost cumpărat de curând de gigantul american LinkedIn pentru suma de 120 milioane dolari. În urma tranzacţiei, Eduardo Vivas şi o mare parte din cei 30 de angajaţi ai Bright.com vor lucra pentru LinkedIn.

    Înainte de Bright.com, Vivas a mai produs o afacere de succes numită SocialHour pe care a vândut-o pentru 51.5 milioane dolari în 2012.