BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Maria Metz, NTT Data, companie cu prezenţă în 50 de ţări: Am dezvoltat un portofoliul special de securitate cibernetică

    „Am dezvoltat un portofoliu special de securitate cibernetică, pentru a pune pe masa clienţilor un pachet de servicii complet. Pe piaţa locală deţinem cote importante. Am dezvoltat propriul ERP. Suntem poziţionaţi pe piaţa intermediară, care este motorul de creştere, în România şi nu numai, şi strategia noastră este să dezvoltăm, să creştem”, a spus Maria Metz CEO NTT Data, la cea de-a treia ediţie a Ragional Business Summit.

    Fintechul iBanFirst, care facilitează tranzacţiile valutare ale companiilor, a organizat miercuri împreună cu Ziarul Financiar cea de-a treia ediţie a Regional Business Summit. Conferinţa a adunat la masa discuţiilor antreprenori din regiune şi lideri de companii multinaţionale cu experienţă în internaţionalizarea companiilor.

    Prezentă la eveniment, Maria Metz a vorbit despre experienţa internaţională a companiei pe care o conduce.

    „NTT Data face parte din grupul NTT din Japonia, care are statul japonez ca acţionar principal. NTT Data este o companie de IT. Avem afaceri de 50 mld. dolari anual şi investim circa 3,6 mld. Suntem prezenţi în 50 de ţări şi una dintre ţări este România. Suntem aici din 2000, deci avem aproape 25 de ani…Ţintim proiectele mari şi obiectivul meu este ca echipele mele să fie implicate în proiecte cu valoare adăugată mare împreună cu companiile surori. Motorul de creştere al pieţelor internaţionale va fi tot timpul mai mare în cifre absolute decât piaţa locală.”

     

  • Reteaua de clinici stomatologice Dent Estet a investit peste 12 mil. euro în infrastructură medicală din 2016 până în prezent şi a ajuns la 18 unităti în cele mai mari oraşe din ţară

    Dent Estet, jucător din piaţa stomatologică românească, a investit peste 12 mil. euro în infrastructură medicală din 2016 până în prezent, ajungând la 18 clinici în cele mai mari oraşe din ţară.

    Reţeaua de clinici dentare a ajuns la 25 de ani prezenţă constantă pe piaţă şi s-a dezvoltat de la an la an, atât prin deschideri de clinici proprii, cât şi prin achiziţii.

    Brandul Dent Estet a fost pus pe piaţă de către medicul Oana Taban, în 1999, care şi-a dorit un business propriu. Ulterior, antreprenoarea a dezvoltat reţeaua de clinici şi a mizat pe supraspecializări, pe concepte noi cum ar fi clinică dedicateă copiilor.

    Începând din 2016, grupul MedLife, cel mai mare jucător din piaţa privată de sănătate, a intrat în acţionariatul Dent Estet, preluând un pachet de 60% din acţiuni. Restul acţiunilor  au rămas la fondatori, familia Taban.

    „După 25 de ani, suntem cel mai puternic grup de clinici stomatologice private din ţară şi o echipă de peste 600 de oameni. Angajamentul asumat încă de la început a fost acela de a le oferi românilor soluţii medicale inovatoare şi eficiente pentru sănătatea lor orală. Alături de MedLife, am pus bazele unui sistem integrat de servicii medicale pentru excelenţă în sănătate, am modelat generaţii de medici şi am investit în educaţie şi comunitate”, a spus dr. Oana Taban, CEO şi fondator Dent Estet.

    Dent Estet are clinici în nouă oraşe din ţară: opt în Bucureşti, câte două în Timişoara şi Sibiu şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Oradea, Ploieşti, Craiova şi Arad.

    Extinderea la nivel naţional a fost accelerată de parteneriatul semnat, în aprilie 2016, cu MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din ţară. După această dată, strategia de dezvoltare s-a bazat pe investiţiile de tip greenfield, dar şi achiziţia unor clinici din piaţă.

    De la 40 de unituri dentare unde puteau fi trataţi simultan pacienţii în momentul în care MedLife a intrat în acţionariat, în prezent Dent Estet numără 110 unituri, aproape triplu în opt ani.

    Ce urmează pentru Dent Estet, după borna de 25 de ani? „Accelerarea investiţiilor în inovaţie şi digitalizare”, menţionează reprezentanţii companiei drept elemente cheie pentru următorii cinci ani.

    „Performanţa bună a grupului de clinici stomatologice se datorează, în special, experienţei vaste a echipei medicale şi a interesului în a oferi pacienţilor cele mai noi tehnologii în sănătatea orală. În perioada următoare, ne vom concentra pe consolidarea sistemului integrat pe care l-am creat, prin investiţii în digitalizare, dezvoltarea pe segmentul corporate, dar şi extinderea activităţii în alte zone din ţară”, a declarat Dorin Preda, Director Executiv MedLife Group.

  • Bitdefender lansează un program de investiţii pentru startupuri. Florin Talpeş, CEO al companiei: „Experienţa noastră solidă în construirea unei afaceri globale de lider în securitate cibernetică ne oferă o poziţie unică de a ajuta fondatorii startupurilor să dezvolte noul val de soluţii inovatoare şi să le aducă pe piaţă”

    Bitdefender, lider global al securităţii cibernetice cu origini româneşti, a anunţat lansarea Bitdefender Voyager Ventures (BVV), un nou program de investiţii dedicat finanţării şi dezvoltării următoarei generaţii de startupuri în securitate cibernetică, analiză a datelor, automatizare şi inteligenţă artificială (AI). BVV este o iniţiativă globală cu accent pe Europa care se va concentra asupra oportunităţilor de investiţii în stadii incipiente, de tip seed şi Series A, în care poate acţiona fie ca investitor principal sau coinvestitor.

    Bitdefender Voyager Ventures se distinge prin faptul că oferă startupurilor mai mult decât capital, spun reprezentanţii companiei, BVV oferă, totodată, acestor companii o îmbinare valoroasă de sprijin strategic şi operaţional pentru a le ajuta în a se lansa pe piaţă şi a avea creşteri mai rapide. Aceste resurse includ acces la expertiza Bitdefender din industrie şi a strategiilor pentru go-to-market, la tehnologii complementare şi la reţeaua globală de parteneri de afaceri ai companiei.

    „Într-o perioadă marcată de progrese rapide şi de noi provocări în domeniul securităţii cibernetice, Bitdefender Voyager Ventures reprezintă angajamentul ferm al companiei noastre de a inova şi de a sprijini talentul antreprenorial de excepţie în Europa şi în întreaga lume. Experienţa noastră solidă în construirea unei afaceri globale de lider în securitate cibernetică ne oferă o poziţie unică de a ajuta fondatorii startupurilor să dezvolte noul val de soluţii inovatoare şi să le aducă pe piaţă”, spune Florin Talpeş, cofondator şi CEO al Bitdefender.

    Expertiza Bitdefender acoperă soluţii de securitate dedicate atât utilizatorilor de acasă, cât şi mediului de business, cu un portofoliu divers şi strategii dovedite pentru go-to-market care au facilitat extinderea globală a companiei, cu peste 20.000 de parteneri şi milioane de clienţi în mai mult de 170 de ţări. Cu un angajament de lungă durată pentru a impulsiona creşterea comunităţii de startupuri în securitate cibernetică în Europa, Bitdefender a mentorat de-a lungul anilor numeroase companii B2B şi B2C, oferind consultanţă în domenii precum managementul produsului, expansiune la nivel internaţional, strategii de vânzări, relaţii publice, motivarea echipelor şi altele. Această implicare subliniază rolul Bitdefender nu doar de investitor, ci şi de partener solid pentru companiile inovatoare care îşi doresc să lase o amprentă în sectorul securităţii cibernetice, mai spun reprezentanţii companiei. 

     

  • Unul dintre cei mai mari economişti maghiari: „Uitaţi de Austria. Trebuie să ajungem din urmă România! Avantajul semnificativ al Ungariei faţă de România la dezvoltare calitativă nu mai există“

    De la căderea comunismului, maghiarii au avut puţine certitudini. Una a fost că Ungaria este mai dez­vol­tată decât România. Dar acum, nu mai este sigură nici această afir­maţie. România a întrecut Ungaria la PIB per capita, iar românii sunt cu mult înaintea maghiarilor la consum, scrie într-o analiză pentru Portfolio.hu Ákos Péter Bod, pro­fesor de econo­mie la Universitatea Corvinus din Budapesta şi fost guver­nator al Băncii Naţionale a Ungariei. Portfolio.hu este cel mai apreciat portal de ştiri şi analize economice din această ţară şi, mai important, este echilibrat într-un stat cu presa puternic polarizată.

    Că România ne întrece nu este surprinzător, continuă Ákos Péter Bod. Maghiarii au fost întrecuţi de ro­mâni la PIB per capita în 2023. De asemenea, potrivit indicatorilor tra­di­ţionali ai performanţei, economia ungară este întrecută nu doar de ma­joritatea vechilor membri ai UE, ci şi de cei noi, care au intrat în Uniune în urmă cu 20 de ani, odată cu Ungaria: Cehia, Slovenia şi Estonia.

    Se ştie şi că economia poloneză s-a ridicat de la nivelul ei foarte scă­zut şi a ajuns Ungaria din urmă. To­tuşi, ca­zul României este cu siguranţă di­ferit. Dacă a existat vreo certitu­di­ne în mintea maghiarilor legată de schim­­bările rapide şi confuze din lu­me, aceea este dezvoltarea Ungariei în raport cu vecinii din est şi sud.

    Mai mult, România şi Bulgaria au intrat în UE mai târziu. Bulgaria este mai îndepărtată, dar România este un punct de referinţă. Cei care ci­tesc ştirile nu ar trebui să fie sur­prinşi că România ne întrece deoa­rece deja de anul trecut cursa era strânsă, deşi în Ungaria consumul din gospodării şi investiţiile au primit un imbold sem­ni­ficativ mulţumită alege­ri­lor. Dar tot atunci a venit şi recesiunea. PIB-ul ungar a scăzut cu 1%, în timp ce economia României a crescut cu peste 2%.

    Însă ceea ce ungurii aud despre situaţia din România şi ceea ce citesc pe internet despre Ţinutul Secuiesc nu se împacă cu datele despre PIB. În astfel de cazuri, cifrele pot fi puse la îndoială. Nu este uşor de comparat performanţa economică a diferitelor state deoarece sunt multe variabile.

    Însă dacă este comparat consumul din gospodării în România şi Ungaria, diferenţa este atât de mare încât aceasta nu mai poate fi atribuită erorilor. Pot fi comparate şi salariile şi productivitatea, dar imaginea nu se schimbă. Avantajul semnificativ al Ungariei faţă de România la dezvoltare calitativă nu mai există, remarcă economistul ungur.

    Ungaria este în continuare campioana regională la contribuţia companiilor străine la PIB, cu o pondere de 50%. În Slovacia, cota este de 48%, în România de 44%, în Cehia de 43% şi în Polonia de 37%. Dar Ungaria a pornit de mai de sus, iar între timp economia României a cunoscut o internaţionalizare rapidă şi importuri de tehnologie şi capital.

    Astfel, creşterea dinamică a producţiei per angajat, adică a productivităţii, din România, nu ar trebui să fie surprinzătoare. Mai mult, ar trebui subliniată şi structura economiei româneşti, care este mai diversificată. Mediul de afaceri nu este atât de dependent de un sector sau două cum este cel din Ungaria sau din Slovacia.

    Industria auto este importantă, dar are o pondere mai mică. În acelaşi timp, în România companiile de servicii pentru afaceri au crescut rapid în ceea ce poriveşte locurile de muncă. În comparaţie cu încetinirea sau chiar stagnarea dezvoltării regionale din Ungaria, în România se remarcă greutatea economică din ce în ce mai mare a unor oraşe depărtate de capitală precum Cluj, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Oradea.

    Toate acestea sunt centre de afaceri dinamice, autonome şi care stăpânesc pieţe mari. Statul român centralizează 33% din PIB. În Ungaria, pe partea de venituri a bugetului, cota este cu 10 puncte procentuale mai mare. Cheltuielile de stat sunt în aceeaşi măsură supradimensionate, ceea ce aduce riscurile ineficienţei şi corupţiei. Intervenţia microeconomică a statului a devenit mult mai extinsă în ultimii zece ani decât în oricare altă ţară din UE.

     

  • Americanii de la Popeyes se extind cu un restaurant în afara Bucureştiului, la doi ani după intrarea pe piaţa locală. Jakub Aleksandrowicz, director de marketing: Deschiderea face parte dintr-un plan de dezvoltare amplu în România

    Popeyes, lanţul american de restaurante intrat pe piaţa din România în primăvara anului  2022, în sistem de franciză, va deschide o nouă unitate la Piteşti, primul oraş pe care compania a ales să parieze pe piaţa locală după Bucureşti.

    Noul restaurant va fi inaugurat pe 25 aprilie, odată cu lansarea centrului comercial Argeş Mall din Piteşti, şi face parte din strategia companiei de a se extinde în mai multe oraşe din ţară.

    ”Deschiderea primului restaurant Popeyes din afara Bucureştiului face parte dintr-un plan de dezvoltare amplu pentru anul 2024 în România”, spune Jakub Aleksandrowicz, director de marketing Popeyes CEE.

    În Capitală, Popeyes este prezent cu restaurante în Băneasa Shopping City, Afi Cotroceni, Park Lake, Centrul Comercial Drumul Taberelor, Lemon Park şi Centrul Comercial Orhideea.

    Popeyes a fost fondat în 1972 şi îşi are originile în New Orleans, iar la nivel global numără peste 3.800 de restaurante deschise în 30 de ţări. Meniul include preponderent preparate din carne de pui, dar şi creveţi prăjiţi şi alte reţete locale.

    Brandul este deţinut de Restaurant Brands International Inc (RBI), una dintre cele mai mari companii de restaurante cu servire rapidă din lume, cu peste 35 mld. dolari vânzări anuale la nivelul întregului lanţ şi peste 29.000 de restaurante în peste 100 de ţări.

    RBI deţine, totodată, branduri precum Tim Hortons, Burger King şi Firehouse Subs, însă dintre acestea pe piaţa din România este prezent doar lanţul de restaurante Burger King.

     

  • Bursă. Hidroelectrica semnează pentru extinderea acordului de colaborare cu arabii de la Masdar privind dezvoltarea de proiecte solare fotovoltaice on-shore şi flotante, cât şi implementarea de sisteme de stocare a energiei în baterii

    O delegaţie a producătorului de energie electrică verde Hidroelectrica (simbol bursier H2O), condusă de Karoly Borbely, preşedinte al directoratului societăţii, participă la vizita de lucru în Emiratele Arabe Unite, care are loc în perioada 17-19 aprilie 2024. Această deplasare face parte din cea de-a doua etapă a turneului în statele din Golf, pe care îl efectuează prim-ministrul Marcel Ciolacu în intervalul 16-19 aprilie 2024, conform unui comunicat de presă.

    La vizita de lucru în Golful Persic participă, de asemenea, o delegaţie guvernamentală română formată din ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, ministrul Economiei, Radu Oprea, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, preşedintele ANCOM, Valeriu Zgonea, preşedintele ANSVSA, Alexandru Bociu, preşedintele Hidroelectrica, Karoly Borbely, şi directorul Portului Constanţa, Mihai Teodorescu.

    În contextul acestei vizite, Hidroelectrica şi Masdar au agreat să extindă scopul societăţii mixte (JVC) ce urmează a fi înfiinţată astfel încât acesta să includă realizarea de proiecte solare fotovoltaice on-shore şi flotante, precum şi implementarea de sisteme de stocare a energiei în baterii, în condiţii de exclusivitate tehnologică, pentru o perioadă de trei ani, scriu reprezentanţii companiei de stat.

    Anul trecut, Hidroelectrica a raportat un profit istoric de 6,3 miliarde de lei, în urcare cu 42% vs. 2022. Veniturile au crescu cu 30% an/an la 12,2 miliarde de lei. La Bursa de Valori Bucureşti, acţiunile H2O se tranzacţionează în creştere cu 3,3%, faţă de un avans de 9,8% pe indicele de referinţă BET, conform BVB.

    „Vizita în Emiratele Arabe Unite reprezintă o oportunitate extrem de importantă pentru promovarea cooperării economice şi a investiţiilor între cele două ţări. Semnarea actului de extindere a acordului de anul trecut cu Masdar demonstrează angajamentul nostru comun pentru promovarea sustenabilităţii şi a diversificării sursei de energie în România. Suntem hotărâţi să continuăm şi să consolidăm colaborarea cu Masdar pentru dezvoltarea de proiecte în domeniul energiei regenerabile în ţara noastră”, spune Karoly Borbely.

    În ceea ce priveşte colaborarea exclusivă, aceasta poate fi prelungită pentru o perioadă suplimentară de încă trei ani, în condiţiile în care societatea mixtă a propus pe parcursul primei perioade de trei ani spre aprobare board-ului, pentru faza FID, investiţii cumulative de  2.000  de MW (proiecte greenfield sau brownfield) şi părţile au agreat condiţiile extinerii exclusivităţii pentru o nouă perioadă.

    părţile au fost de acord că prin intermediul JVC pot explora oportunităţi de business şi în alte tehnologii (eoliene onshore şi pe off-shore) sau în alte zone geografice (în afara României,  de exemplu), deciziile în acest sens urmând a fi luate pentru fiecare caz în parte. Documentul este semnat sub rezerva obţinerii aprobărilor interne ulterioare din partea ambelor companii, Hidroelectrica şi Masdar, pe textul final al Acordului Acţionarilor (Shareholder Agreement – SHA), care vor include şi aceste propuneri.

    „În aceste momente ne focusăm pe finalizarea negocierilor pentru Acordul Acţionarilor (Shareholder Agreement –SHA) la societatea mixtă ce urmează a fi înfiinţată de cei doi parteneri, Hidro şi Masdar, în cote egale. Ne-am propus ca prima investiţie realizată de noua societate să fie un proiect pilot de montare de panouri fotovoltaice plutitoare pe şapte lacuri de acumulare de pe Oltul mijlociu şi Inferior”, mai spune CEO-ul Hidro.

    Hidroelectrica a semnat în martie anul trecut un acord cu Masdar pentru dezvoltarea de proiecte în domeniul energiei regenerabile în România. Controlat de Abu Dhabi National Oil Company, Abu Dhabi National Energy Company PJSC (TAQA) şi Mubadala Investment Company, Masdar este unul dintre liderii mondiali în dezvoltarea şi investiţiile în proiecte de energie regenerabilă. Compania a investit peste 20 de miliarde de dolari în capacităţi regenerabile la nivel global, cu o putere instalată de aproape 15.000 MW, în operare şi în dezvoltare, potrivit comunicatului.

     

  • Avertisment fara precedent: Cred că inteligenţa artificială va putea depăşi orice om, probabil la finalul anului viitor, a declarat Elon Musk

    Inteligenţa artificială, tehnologia momentului, o va depăşi pe cea umană până la finalul lui 2025, atâta timp cât va continua să fie alimentată cu energie şi hardware suficient de performant pe care să funcţioneze, scrie Financial Times.

    „Cred că inteligenţa artificială va putea depăşi orice om, probabil la finalul anului viitor”, a declarat Elon Musk.

    Musk a fost în mod constant optimist în ceea ce priveşte dezvoltarea aşa-numitei inteligenţe generale artificiale (AGI), instrumente de inteligenţă artificială atât de puternice încât îi pot întrece pe cei mai capabili indivizi în orice domeniu. Predicţia sa recentă este chiar şi peste cele mai optimiste prognoze.

    Anul trecut, el a prezis că AGI „completă” va fi realizată până în 2029. Unele dintre cele mai îndrăzneţe previziuni ale lui Musk, cum ar fi lansarea unor maşini Tesla cu conducere autonomă şi aterizarea unei rachete pe Marte, nu s-au îndeplinit încă.

    O serie de descoperiri în materie de inteligenţă artificială din ultimele 18 luni, inclusiv lansarea unor instrumente de generare de videoclipuri şi a unor chatbots mai capabili, au împins frontiera inteligenţei artificiale mai repede decât se aştepta. Demis Hassabis, co-fondatorul DeepMind de la Google, a prezis la începutul acestui an că AGI ar putea fi realizată până în 2030.

    Ritmul de dezvoltare a fost încetinit de un blocaj în aprovizionarea cu microcipuri, în special cele produse de Nvidia, care sunt esenţiale pentru antrenarea şi rularea modelelor de IA. Aceste constrângeri s-au atenuat, a declarat Musk, dar noile modele testează acum alte echipamente din centrele de date şi reţeaua electrică.

    „Anul trecut a fost o penurie de cipuri… oamenii nu au putut obţine suficiente cipuri Nvidia. Anul acesta se face tranziţia către o alimentare cu transformator de tensiune. Într-un an sau doi singura limită va fi doar alimentarea cu energie electrică”, a spus el.

    Nerăbdarea lui Musk de a se alătura cursei AI este în contradicţie cu poziţia foarte mediatizată pe care a avut-o anul trecut, cerând o pauză în dezvoltarea AI avansată. El a avertizat cu privire la „riscurile profunde pentru societate şi umanitate” pe care le prezintă instrumentele de inteligenţă artificială superputernice şi a cerut o pauză imediată în ceea ce priveşte antrenarea oricărui sistem mai puternic decât GPT-4 de la OpenAI, modelul lider de piaţă.

    Luni, Musk a declarat că propriul său start-up de AI, xAI, antrenează o a doua versiune a modelului său Grok „care credem că ar trebui să fie mai bună decât GPT-4”. Aceasta ar trebui să fie finalizată până în luna mai şi va fi urmată de un nou model mai puternic, a adăugat el.

    Musk a jucat un rol central, şi adesea controversat, în dezvoltarea de noi instrumente de inteligenţă artificială în ultimul deceniu.

    El a fost cofondator al OpenAI în 2015, dar a părăsit compania în 2018, după ce s-a certat cu directorul executiv şi cofondatorul Sam Altman cu privire la direcţia de cercetare.

    Musk a dat în judecată OpenAI şi pe Altman pentru încălcarea unui acord în luna martie, susţinând că au compromis misiunea declarată a start-up-ului de a construi AI în beneficiul umanităţii – o acuzaţie pe care OpenAI a negat-o cu tărie.

  • Final de linie: Elon Musk avertizează că mai e doar un an până la apariţia unei inteligenţe artificiale atât de avansate că va depăşi definitiv inteligenţa umană

    Inteligenţa artificială, tehnologia momentului, o va depăşi pe cea umană până la finalul lui 2025, atâta timp cât va continua să fie alimentată cu energie şi hardware suficient de performant pe care să funcţioneze, scrie Financial Times.

    „Cred că inteligenţa artificială va putea depăşi orice om, probabil la finalul anului viitor”, a declarat Elon Musk.

    Musk a fost în mod constant optimist în ceea ce priveşte dezvoltarea aşa-numitei inteligenţe generale artificiale (AGI), instrumente de inteligenţă artificială atât de puternice încât îi pot întrece pe cei mai capabili indivizi în orice domeniu. Predicţia sa recentă este chiar şi peste cele mai optimiste prognoze.

    Anul trecut, el a prezis că AGI „completă” va fi realizată până în 2029. Unele dintre cele mai îndrăzneţe previziuni ale lui Musk, cum ar fi lansarea unor maşini Tesla cu conducere autonomă şi aterizarea unei rachete pe Marte, nu s-au îndeplinit încă.

    O serie de descoperiri în materie de inteligenţă artificială din ultimele 18 luni, inclusiv lansarea unor instrumente de generare de videoclipuri şi a unor chatbots mai capabili, au împins frontiera inteligenţei artificiale mai repede decât se aştepta. Demis Hassabis, co-fondatorul DeepMind de la Google, a prezis la începutul acestui an că AGI ar putea fi realizată până în 2030.

    Ritmul de dezvoltare a fost încetinit de un blocaj în aprovizionarea cu microcipuri, în special cele produse de Nvidia, care sunt esenţiale pentru antrenarea şi rularea modelelor de IA. Aceste constrângeri s-au atenuat, a declarat Musk, dar noile modele testează acum alte echipamente din centrele de date şi reţeaua electrică.

    „Anul trecut a fost o penurie de cipuri… oamenii nu au putut obţine suficiente cipuri Nvidia. Anul acesta se face tranziţia către o alimentare cu transformator de tensiune. Într-un an sau doi singura limită va fi doar alimentarea cu energie electrică”, a spus el.

    Nerăbdarea lui Musk de a se alătura cursei AI este în contradicţie cu poziţia foarte mediatizată pe care a avut-o anul trecut, cerând o pauză în dezvoltarea AI avansată. El a avertizat cu privire la „riscurile profunde pentru societate şi umanitate” pe care le prezintă instrumentele de inteligenţă artificială superputernice şi a cerut o pauză imediată în ceea ce priveşte antrenarea oricărui sistem mai puternic decât GPT-4 de la OpenAI, modelul lider de piaţă.

    Luni, Musk a declarat că propriul său start-up de AI, xAI, antrenează o a doua versiune a modelului său Grok „care credem că ar trebui să fie mai bună decât GPT-4”. Aceasta ar trebui să fie finalizată până în luna mai şi va fi urmată de un nou model mai puternic, a adăugat el.

    Musk a jucat un rol central, şi adesea controversat, în dezvoltarea de noi instrumente de inteligenţă artificială în ultimul deceniu.

    El a fost cofondator al OpenAI în 2015, dar a părăsit compania în 2018, după ce s-a certat cu directorul executiv şi cofondatorul Sam Altman cu privire la direcţia de cercetare.

    Musk a dat în judecată OpenAI şi pe Altman pentru încălcarea unui acord în luna martie, susţinând că au compromis misiunea declarată a start-up-ului de a construi AI în beneficiul umanităţii – o acuzaţie pe care OpenAI a negat-o cu tărie.

  • Bursă: One United Properties cumpără de la CPI Property Group un teren de 21 de hectare din proximitatea parcurilor Tineretului şi Carol din Capitală şi planifică să dezvolte un cartier cu 5.000 de locuinţe premium accesibile

    One United Properties, principalul investitor şi dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidenţiale, de birouri şi mixte de ultimă generaţie din România, listat pe piaţa principală a BVB sub simbolul ONE, a încheiat un memorandum de înţelegere cu CPI Property Group, unul dintre cei mai mari proprietari de real estate din Europa, pentru achizitionarea unui teren de 21 de hectare situat în proximitatea parcurilor Tineretului si Carol din Capitală.

    Tranzacţia marcheaza intrarea companiei pe un nou segment de business, locuinţe premium accesibile, potrivit informaţiilor transmise joi de reprezentanţii One pe bursă.

    Pe terenul achiziţionat, compania planifică să dezvolte un cartier autosustenabil cu aproximativ 5.000 de unitati, destinat nivelului superior al pietei rezidentiale de masa din Bucuresti, prima faza a proiectului urmând să fie finalizata în 2028.

    “Pe masura ce economiile se extind si veniturile personale cresc, un numar tot mai mare de consumatori se orienteaza catre segmentul de mijloc al pietei, cautand proprietati care sa imbine calitatea cu accesibilitatea. Aceasta tendinta conduce la o preferinta tot mai mare pentru achizitionarea de produse premium la un pret rezonabil”, spune Victor Căpitanu, co-CEO şi acţionar semnificativ al dezvolta­to­rului imobiliar One United Pro­perties.

    El menţionează că similar cu dezvoltarile One Floreasca City, One Cotroceni Park si One Herastrau Towers, noua dezvoltare va deveni un reper al companiei din perspectiva regenerarii urbane, prin readucerea la viata a unei locatii situate in centrul Bucurestiului si care a fost abandonata pentru o perioada indelungata de timp.

    „Această mişcare este un răspuns strategic la tendinţele pieţei şi la cererea tot mai mare de opţiuni sustenabile şi accesibile de locuit. Avem în vedere această dezvoltare ca fiind mai mult decât o colecţie de locuinţe; aceasta va fi cea mai mare dezvoltare din istoria companiei noastre, întruchipând ambiţia noastră de a crea o comunitate dinamică şi sustenabilă, care să stabilească noi standarde în sectorul imobiliar”, adaugă Victor Căpitanu.

    Andrei Diaconescu, co-CEO al One United Properties, susţine că pe măsură ce compania va continua să livreze proprietăţi din segmentul ultra-high-end, strategia dezvoltatorului se va exitinde pentru a include dezvoltări la scară largă, concepute pentru a satisface nevoile clasei de mijloc în creştere a Bucureştiului.

    One United Properties are 3,71 mld. lei capitalizare şi este controlată în proporţii egale de 27,72% de OA Liviu Holding Invest şi de Vinci Ver Holding, vehicule de investiţii ale fondatorilor Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu.

    Acţiunile ONE înregistrează o scădere de 0,81% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 142 mil. lei, respectiv o creştere de 16,1% în ultimul an, pe tranzacţii de 323 mil. lei, arată datele BVB.


     

     

     

     

     

     

  • Stihl a demarat construcţia noii fabrici de 125 mil. euro la Oradea

    Compania Andreas STIHL Power Tools SRL, companie subsidiară a holdingului Andreas STIHL AG&Co. KG. din Germania, a demarat construcţia în Parcul Industrial Euobusiness I, din str. Borşului, o nouă locaţie de producţie in valoare de 125 mil. euro, pe o suprafaţă de teren de aproximativ 147.000 mp.

    “Dincolo de cele 150 de noi locuri de muncă, sunt convins că investiţia Stihl va genera dezvoltare pe orizontală şi va deveni un catalizator important pentru economia locală şi chiar regională. Investiţia vine în întâmpinarea politicii pe care o ducem, de a atrage la Oradea investiţii ce aduc plus valoare certă, generatoare de produse finite „Made in Oradea””, a spus Florin Birta, primarul municipiului Oradea.

    Contractul privind investiţia s-a semnat anterior, în data de 28.06.2022, de către reprezentanţii Primăriei Municipiului Oradea, reprezentanţii Societăţii ADLO SA., respectiv reprezentanţii Societăţii Andreas STIHL Power Tools SRL.

    “Ca autorităţi locale, ştim că investitorul privat este cel care generează creştere economică. În acelaşi timp, este datoria noastră, a autorităţilor, să amorsăm condiţiile propice dezvoltării accelerate şi sustenabile, la nivel de comunitate”, a spus Florin Birta.

    Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO), companie publică al cărei acţionar majoritar este municipiul Oradea, administratorul a şase parcuri industriale în judeţul Bihor, a atras anul trecut investiţii totale de 28,3 mil. euro, în urma cărora vor fi create 10.200 de locuri de muncă până în anul 2028, conform unui comunicat de presă al primăriei Oradea.

    Proximitatea faţă de Vest, conexiunea pe autostradă alături de nodurile intermodale dintre rutier, feroviar şi aerian, alături de disponibilitatea terenurilor şi deschiderea autorităţilor locale susţinute de la Bucureşti au făcut din Oradea în ultimii ani cel mai fierbinte punct de pe harta investiţiilor atrase de România.

    La finele anului 2023, Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea deţinea şase titluri de parc industrial,  patru amplasamente situate în Oradea pe Calea Borşului (144,73 ha) – Parcul Industrial Eurobusiness Oradea I, Strada Ogorului (80,19 ha) – Parcul Industrial Eurobusiness Oradea II, Strada Uzinelor – Parcul Industrial Oradea III (17,8 ha), strada Corneliu Baba – Parcul Industrial Oradea IV (6,5 ha), respectiv două amplasamente situate în judeţul Bihor, Parcul Industrial Săcueni (5,03 ha) şi Parcul Industrial Tileagd (9,22 ha). Pentru toate amplasamentele au fost finalizate şi aprobate planurile urbanistice zonale.