Tag: detinere

  • Cofondatorul Microsoft Paul Allen a decedat la vârsta de 65 de ani

    “Cu o tristeţe profundă, anunţăm moartea fondatorului nostru Paul G. Allen, co-fondatorul Microsoft şi remarcabilul tehnolog, filantrop, constructor comunitar, ecologist, muzician şi susţinător al artei”, au transmis reprezentanţii companiei Vulcan printr-un comunicat.

    “Paul Allen a murit luni după-amiază, 15 octombrie 2018, din cauza complicaţiilor provocate de limfomul non-Hodgkin, în Seattle. Paul Allen avea 65 de ani”, se mai arată în comunicat.

    Allen a murit în Seattle din cauza unor complicaţii legate de limfomul non-Hodgkin, boală de care suferea din anul 1983. Acesta anunţase în urmă cu două săptămâni că se află sub tratament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING NEWS: Doi dintre cei mai cunoscuţi oameni de televiziune din România, puşi sub acuzare pentru deţinere şi consum de droguri! Decizia extremă luată imediat de celebra prezentatoare

    Conform Libertatea, care citează surse judiciare, cei doi au fost prinşi având asupra lor ţigări artizanale din cannabis pe 11 august, în a doua zi a festivalului Summer Well. Deşi Claudiu Popa, tatăl copilului Emmei Zeicescu, a negat iniţial informaţia, procurorii au decis că cei doi trebuie să se prezinte în faţa unui judecător pentru a da explicaţii: „Declar acum că nu posed, nu comercializez, nu trafichez, nu cumpăr şi nu vând, nu consum substanţe interzise de lege. Avocatul meu, la începutul acestei săptămâni, a început demersul cu privire la orice fel de tentativă de a fi calomniat sau imaginea mea să fie denigrată. Asta s-a întâmplat tot luni, din partea avocatului meu. Declar acum că nu aş accepta nicio clipă ca instituţia la care lucrez să fie târâtă în mizerie şi nici familia mea”, spunea, în august, prezentatorul Realitatea TV.

    Potrivit articolului 4 din Legea 143/2000, pedeapsa maximă pentru deţinerea drogurilor de risc în vederea consumului ajunge la doi ani de închisoare, dar, cel mai probabil, cei doi se vor alege cu o amendă sau ar putea fi obligaţi să facă ore de muncă în folosul comunităţii. Conform ultimului raport al Agenţiei Naţionale Antidrog, cannabisul este de departe cel mai consumat drog în România, urmat de cocaină, LSD, ecstasy, ciuperci halucinogene şi heroină.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fox îşi vinde acţiunile la Sky companiei Comcast, pentru 15 miliarde de dolari

    Pe 22 septembrie, compania americană Comcast a învins, cu o ofertă de 30,6 miliarde de lire sterline (40 de miliarde de dolari), 21st Century Fox în licitaţia pentru preluarea Sky Plc, tranzacţia urmând să fie supusă aprobării acţionarilor grupului pay-TV britanic.

    Tranzacţia va permite Comcast să preia controlul 100% asupra Sky, în condiţiile în care Fox deţinea 39% din acţiuni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, suspendat din funcţie pentru a patra oară

    Preşedintele Igor Dodon a refuzat să semneze decretul de numire în funcţie a Silviei Radu şi a lui Nicolae Ciubuc, propuşi pentru Ministerul Sănătăţii şi al Agriculturii în Guvernul condus de premierul Pavel Filip. În urma suspendării temporare din funcţie, cele două decrete vor fi semnate de prim-ministrul Pavel Filip sau de preşedintele Parlamentului, Adrian Candu.

    Purtătorul de cuvânt al preşedintelui a criticat decizia luată de Curtea Constituţională. „Igor Dodon consideră că Silvia Radu şi Nicolae Ciubuc nu deţin competenţele necesare de a ocupa această funcţie. De asemenea, dumnealui nu i s-a prezentat niciun document cu anumite detalii privind aceste două candidaturi. I s-a spus doar numele acestora. Această sesizare este un atac direct la funcţia lui Igor Dodon”, a declarat purtătorul de cuvânt, Maxim Lebedinschi.

    De asemenea, Maxim Lebedinschi a pus la îndoială competenţa celor doi deputaţi care au sesizat Curtea Constituţională, contestând dreptul lor de a face acest lucru. „Dacă Pavel Filip nu a solicitat acest lucru, atunci nu era necesar. Cu ce scop au solicitat cei doi deputaţi PD acest lucru Curţii Constituţionale?”, a declarat purtătorul de cuvânt.

    „CC a fost utilizată ca instrument într-o luptă politică. În funcţie de miniştri ar trebui (să fie, n. red.) persoane integre, cu studii şi responsabile. Ne pare rău. Doi deputaţi nu au avut dreptul să iniţieze o astfel de sesizare. Noi nu înţelegem, de când doi deputaţi sunt vocea prim-ministrului?”, a adăugat acesta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă gafă a premierului Dăncilă: „Grad de handicap SIVA”

    Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, la începutul şedinţei de Guvern de joi, că Executivul va adopta un act normativ potrivit căruia persoanele cu handicap grav sau accentuat vor beneficia de un spor de 15% la salariul de bază.

    „De la începutul mandatului am fost preocupaţi să găsim soluţii pentru îmbunătăţirea vieţii copiilor aflaţi în centrele de asistenţă socială, precum şi a persoanelor cu dizabilităţi. Astăzi vom lua două decizii în acest sens. Vom aloca suma de 200 de milioane de lei, sumă care ar putea fi modificată, autorităţilor administraţiei locale, pentru a asigura fondurile necesare susţinerii sistemului de protecţie a copilului şi centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap”, a declarat prim-ministrul.

    Dăncilă a precizat că persoanele cu handicat grav sau accentuat vor beneficia de un spor la salariu de 15%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde sunt antreprenorii români, că nu-i văd în piaţă? Unde îşi investesc banii, pentru că mai au bani?

    Discuţie cu un dezvoltator imobiliar român: Am încercat să fac un fond imobiliar mai mare, am discutat cu mai mulţi antreprenori români să vină să participe, fond cu care să cumpărăm active, să dezvoltăm proiecte în ţară sau să mergem în afară, pentru că şi acolo mai sunt oportunităţi. Nu conduceam eu acest fond, ci le-am propus să angajăm o echipă de profesionişti. Nu s-a legat nimic, numai discuţii care nu duc nicăieri.
    În timp ce ai noştri stau la discuţii (fraţii Pavel de la Dedeman fiind o mare excepţie), cel mai bogat om din Lituania, Nerijus Numavicius, alături de alţi investitori lituanieni, pune pe masă 90 de milioane de euro pentru a face patru hoteluri în Bucureşti. Grupul lui, Apex Alliance, care deţine hotelul Europa Royal de la intrarea în Centrul Vechi, a cumpărat celebra clădire interbelică din Centrul Vechi Marmorosch Bank, de lângă BNR, unde vrea să facă un hotel aristocrat.
    De ce nu a făcut un antreprenor român acest proiect, pentru că tot ne plângem că vin străinii să ne ia ţara?
    Grupul ceh Penta, care deţine casele de pariuri Fortuna, a cumpărat numărul 1 de pe piaţa farma, grupul A&D Pharma, într-o tranzacţie de peste 350 de milioane de euro.
    De ce niciun antreprenor român nu a cumpărat el acest business, care era la vânzare de mai mulţi ani, şi au venit cehii?
    Săptămâna trecută, Daniel Kretinsky, regele energiei din Cehia şi Slovacia, cu active cumpărate în Italia sau Germania, a preluat un pachet de acţiuni în grupul de retail german Metro, cu opţiunea de a deveni acţionarul majoritar. Deci investitorul ceh nu s-a limitat să cumpere operaţiunile dintr-o ţară, ci a intrat în tot grupul german, care are şi peste 30 de magazine în România, cu afaceri de 1 miliard de euro.
    În acest moment, tot grupul german Metro valorează între 4 şi 5 miliarde de euro, iar dacă Daniel Kretinsky vrea să devină acţionarul principal, trebuie să pună la bătaie un miliard de euro. Peter Keller, cel mai bogat om din Cehia, a cumpărat acum doi ani prin fondul de investiţii PPF clădirea Metropolis din Bucureşti, iar acum se uită la o altă clădire care se află lângă sediul guvernului. Aceste clădiri erau la vânzare şi putea să le cumpere orice investitor român, dar poate randamentul din acest sector – de 6-8% pe an în euro – este considerat prea mic.
    Fondul de investiţii NEPI, cu investitori sud-africani, a devenit în 10 ani cel mai mare proprietar de malluri din România atât prin achiziţii (Promenada), cât şi prin noi dezvoltări (Mega Mall). Sud-africanii au reuşit ca în 10 ani să cumpere tot ce se putea cumpăra şi era la vânzare în România. Creierul din spatele NEPI a fost Martin Slabbert, dar NEPI este condus acum de un român, Alex Morar. Preşedintele consiliului de administraţie este Dan Pascariu, preşedintele boardului UniCredit Bank România.
    Cel mai mare proprietar de birouri din România este fondul de investiţii Globalworth, creat şi condus de Ioannis Papalekas, un investitor grec care şi-a început aventura în România la începutul anilor 2000 cumpărând şi închiriind apartamente pe Bulevardul Unirii. Papalekas a ajuns cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din România în ultimii 10 ani, exact când era criză, prin achiziţii şi dezvoltări. Papalekas cumpără acum clădiri în Polonia, în încercarea de a replica modelul şi strategia din România.
    Ideea este că pe piaţă există foarte multe oportunităţi, dar care nu prea sunt cumpărate de antreprenorii sau investitorii români.
    Fraţii Pavel de la Dedeman sunt o excepţie prin faptul că au pus pe masă 200 de milioane de euro pentru a cumpăra cele patru clădiri de birouri The Bridge din zona căminelor studenţeşti Regie, din Bucureşti. Strategia lor este de a-şi diversifica businessul de familie. Decât să ţină banii la bancă cu 0 şi ceva la sută în euro, mai bine câştigă 7% din chirii.
    Ion Ţiriac, cel mai bogat român şi care a luat 700 de milioane de euro prin vânzarea acţiunilor pe care le deţinea la UniCredit Bank, încă îşi ţine banii la bancă, în aşteptarea unor oportunităţi care apar când vine criza şi când discounturile sunt foarte mari.
    De cealaltă parte, investitorii străini, mai ales cehi, slovaci, polonezi, nu mizează pe apariţia crizei, ci pe faptul că România va continua să crească într-un ritm accelerat.
    Sunt prea puţine exemple de tipul Dedeman. De ce?
    Antreprenorii români, cel puţin cei din imobiliare, nu gândesc în numere mari, nu pot să treacă dincolo de gardul unde au construit ceva, privesc cu reticenţă orice propunere de business şi, mai mult decât atât, nu prea vor să se asocieze cu alţi antreprenori români.
    Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, spune că piaţa are nevoie şi de antreprenori români pentru a echilibra grupurile internaţionale care câştigă teren.
    Dar unde sunt aceşti antreprenori, investitori români, unde-şi ţin banii, ce fac cu ei?

  • MedLife propune să ofere acţiuni proprii angajaţilor care deţin acţiuni la unele companii din grup

    Această propunere reprezintă unul dintre punctele de discuţie pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (AGEA) MedLife SA, ce va avea loc pe 8 octombrie 2018, la care Consiliul de Administraţie al societăţii a anunţat convocarea pentru toţi acţionarii înregistraţi în registrul acţionarilor. AGEA trebuie să ofere împuternicirea Consiliului de Administraţie al companiei de a lua această decizie. Propunerea vizează 868.000 de acţiuni la MedLife, la un preţ pe acţiune cuprins între 10 şi 50 de lei, dar nu mai mult de 10% din capitalul subscris al companiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două elicoptere şi şapte bărci: ce mai caută bogaţii lumii atunci când cumpără un iaht

     
    Noua generaţie a iahturilor de lux include acum facilităţi mult extinse, şi le permit miliardarilor cale le deţin călătorii aventuroase în jurul lumii fără să fie nevoie de opriri frecvente. 

    Ultimele modele de iahturi sunt dotate cu rezervoare de combustibil şi sunt construite din materiale capabile să străpungă gheaţa, permiţând echipajului să întreprindă expediţii chiar şi în oceanul Arctic, fără să facă rabat de la confort şi stil.

    De obicei, pentru a-ţi permite un astfel de moft, trebuie să ai venituri de peste 25 de milioane de euro. Anul trecut, la nivel mondial existau doar circa 200.000 de persoane se puteau lăuda că îşi pot achiziţiona un iaht de lux dotat cu astfel de facilităţi.  

    Reprezentanţi din industrie spun că în ultimii cinci ani au remarcat o creştere a numărului tinerilor miliardari interesaţi să achiziţioneze elicoptere şi submarine, activităţi aflate în contrast cu după-amiezele liniştite petrecute în Monaco, cu care aceştia erau obişnuiţi.

    “Proprietarii iahturilor nu îşi mai doresc doar să fie văzuţi în Saint-Tropez sau Portofino. Acum, vor să plece în călătorii în Antartica, să navigheze pe oceanul Arctic sau pe Amazon, sau să se plimbe pe coasta Africii”, a povestit Sir Ian Collett, director al companiei Ward & McKenzie Yacht Consultancy într-un interviu acordat ziarului The Times.

    Co-fondatorul Microsoft, Paul Allen, a fost cel care a dat startul noului trend odată cu achiziţionarea iahtului Octopus, dotat cu două elicoptere şi şapte bărci. Mogulul australian al cazinourilor, James Packer deţine, de asemenea, Arctic P., un vas pentru spargerea gheţii, pe care tatăl său l-a transformat într-o ambarcaţiune de lux în 1995.

     

  • Cine conduce lista celor mai bine plătiţi actori din 2018, deşi nu a apărut în niciun film anul acesta

    Actorul a ajuns să conducă topul banilor primiţi în branşă între 1 iunie 2017 şi 1 iunie 2018 după ce a vândut compania Csamigos Tequila pe care o deţinea, astfel că jurnaliştii au înregistrat în dreptul său o cifră de 239 de milioane de dolari. Este dublul sumei care stă în dreptul actorului plasat pe locul doi în top, Dwayne Johnson, care ar fi câştigat în total 119 milioane de dolari. Podiumul este completat de Robert Downey Jr (79 de milioane de dolari), pe locurile următoare plasându-se Chris Hemsworth (64,5 milioane de dolari, pe locul 4), Jackie Chan (cu 45,5 de milioane de dolari pe locul 5) şi Will Smith (la 42 de milioane de dolari pe locul 6).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia a cumpărat în iulie peste 26 de tone de aur, ca protecţie faţă de sancţiunile impuse de SUA

    Rusia nu a mai cumpărat atât de mult aur într-o singură lună din noiembrie 2017. Astfel, Rusia a ajuns să deţină 2.170 de tone de aur, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional, agregate de Bloomberg. Cantitatea a fost evaluată la 77,4 miliarde de dolari, la sfârşitul lunii iulie, potrivit site-ului băncii centrale a Rusiei.

    În aprilie şi mai, Rusia şi-a redus de 4-5 ori orice deţinere în dolari, preferând să cumpere mai mult aur, ceea ce a dus la speculaţii că ruşii renunţă la activele americane pentru a se proteja de riscul tot mai mare de a i se impune sancţiuni mai dure. Aurul reprezintă „o garanţie de 100% în faţa riscurilor juridice şi politice”, a declarat, la acea dată, prim-viceguvernatorul băncii centrale a Rusiei, Dmitri Tulin.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro