Cum a devenit Judge Judy să aibă un succes fenomenal. “Judge Judy” este unul dintre cele mai populare show-uri TV, cu o medie de 9 milioane de telespectatori, iar asta se datorează în principal carismei judecătoarei, scrie Business Insider.
La 73 de ani, Judy Sheindlins are o avere estimată la 290 milioane de dolari. În 2013 a devenit cea mai bine plătită vedetă de la TV câştigând 47 milioane de dolari pe an. Însă succesul ei nu a venit peste noapte, ci abia la 52 de ani.
Ea s-a născut în Brooklyn pe 21 octombrie în 1942 şi a studiat dreptul la American University Washington College unde a fost singura femeie dintre cei 126 de studenţi. După ce a absolvit facultatea a lucrat la avocat înainte să devină judecătoare în 1982. Şi-a dezvoltat o reputaţie de femeie dură şi a apărut în 1993 în presă, apoi a apărut la emisiunea “60 minutes” care a dus la filmarea unui pilot TV.
Episodul a fost difuzat în septembrie 1996 şi emisiunea a devenit atât de populară, încât alte televiziuni au copiat formatul.
Emisiunea “Judge Judy” este difuzată şi în prezent şi are contract de televizare până în 2020.
Cum a devenit Judge Judy să aibă un succes fenomenal. “Judge Judy” este unul dintre cele mai populare show-uri TV, cu o medie de 9 milioane de telespectatori, iar asta se datorează în principal carismei judecătoarei, scrie Business Insider.
La 73 de ani, Judy Sheindlins are o avere estimată la 290 milioane de dolari. În 2013 a devenit cea mai bine plătită vedetă de la TV câştigând 47 milioane de dolari pe an. Însă succesul ei nu a venit peste noapte, ci abia la 52 de ani.
Ea s-a născut în Brooklyn pe 21 octombrie în 1942 şi a studiat dreptul la American University Washington College unde a fost singura femeie dintre cei 126 de studenţi. După ce a absolvit facultatea a lucrat la avocat înainte să devină judecătoare în 1982. Şi-a dezvoltat o reputaţie de femeie dură şi a apărut în 1993 în presă, apoi a apărut la emisiunea “60 minutes” care a dus la filmarea unui pilot TV.
Episodul a fost difuzat în septembrie 1996 şi emisiunea a devenit atât de populară, încât alte televiziuni au copiat formatul.
Emisiunea “Judge Judy” este difuzată şi în prezent şi are contract de televizare până în 2020.
Serviciul datoriei publice guvernamentale va scădea în acest an la 8,1 miliarde de euro, de la 13,7 miliarde în 2016. Acesta va urca la 9,344 de miliarde de euro în 2018 şi va scădea la 8,319 miliarde în 2019. Aşa arată ultimele date făcute publice de către Ministerul Finanţelor.
Pe de altă parte, Finanţele indică un curs mediu de schimb leu-euro pentru acest an de 4,42 de lei, moneda naţională urmând să se întărească în 2018, cursul urmând să fie de 4,4 lei pentru un euro.
“Pe o proiecţie mai realistă, necesarul de finanţare este pe undeva la fel ca anul trecut fiindcă deficitul bugetar va depăşi 3%. Consiliul Fiscal are o proiecţie de deficit pentru 2017 de 3,6% pe standarde europene şi nu sub 3%, cum prognozează guvernul . Iar, potenţialul de apreciere al cursului este foarte limitat, chiar inexistent. Noi mizăm pe un curs stabil, undeva pe la 4,45 -4,5 lei pentru 2017 şi 2018”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Datoria externă pe termen lung a însumat 69,11 miliarde de euro în 2016, reprezentând 74,7% din totalul datoriei externe, în scădere cu 2% faţă de 2015
Datoria externă pe termen scurt a fost, la finalul anului 2016, de 23.416 milioane de euro (25,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 17,8% faţă de 2015.
În structură, datoria publică a crescut cu 927 de milioane de euro, în timp ce datoria negarantată public a crescut cu 1,47 miliarde de euro şi datoria autorităţii monetare s-a redus cu 302 milioane de euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 25,2% în perioada ianuarie-decembrie 2016, comparativ cu 38,5% în 2015. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 decembrie 2016 a fost de 6,4 luni, nivel comparabil cu cel de la 31 decembrie 2015.
Potrivit Codului fiscal, orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru acesta, cu excepţia cazurilor în care legea stipulează scutiri de la plata impozitului pentru unele persoane.
Practic, impozitul pe maşini se datorează pe perioadă cât acestea sunt înmatriculate sau înregistrate în ţara noastră, plata acestei taxe făcându-se la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde proprietarul îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.
În ceea ce priveşte modul de calcul al impozitului pe maşini, acesta se determină în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cmc sau fracţiune din aceasta cu o sumă corespunzătoare din actul normativ citat.
Spre exemplu, pentru autoturismele cu capacitatea cilindrică între 1.601 cmc şi 2.000 cmc inclusiv, suma fixă luată în calcul la stabilirea impozitului este de 18 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrică între 2.001 cmc şi 2.600 cmc inclusiv – 72 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrică între 2.601 cmc şi 3.000 cmc inclusiv – 144 lei/200 cmc, iar la cele cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cmc suma de luat în calcul la stabilirea impozitului este de 290 lei/200 cmc.
În ceea ce priveşte motocicletele şi autoturismele cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cmc, valoarea este de 8 lei/200 cmc,
Aşa cum am precizat deja, impozitul anual pentru mijlocul de transport trebuie achitat de către orice proprietar al unei maşini înmatriculate/înregistrate în România.
Interesant este că, din 2016, impozitul auto este datorat pentru întregul an în curs de persoana care deţinea maşina la 31 decembrie a anului trecut. Astfel, chiar dacă vindeţi o maşină în aceste zile, veţi fi obligat să achitaţi impozitul aferent pentru tot anul 2017, până la termenele stabilite de lege (31 martie şi 30 septembrie), pentru că eraţi proprietarul bunului la final de 2016.
La plata impozitului pe tot anul sunt obligate şi persoanele care radiază din circulaţie o maşină. Concret, potrivit Codului fiscal, şi acestea încetează să datoreze impozitul abia cu 1 ianuarie a anului următor.
Totodată, în cazul înmatriculării sau înregistrării unui autovehicul pe parcursul anului, noul proprietar are obligaţia de a depune, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării/înregistrării, o declaraţie la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.
Obligaţia depunerii documentului amintit, în acelaşi termen de 30 de zile, este prevăzută şi pentru situaţiile care conduc la modificarea impozitului pe mijloacele de transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru.
“Nu se poate face conversie la data la care s-a luat creditul. Solutia la data incheiererii contractelor e gresita. Principalul motiv pe care am respuns acesasta lege e încălcarea principiului bicameralismului”, a anunţat Dorneanu.
Potrivit preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a stabilit că legea este neconstituţională cel puţin din două mari motive.
Primul motiv menţionat de Dorneanu ţine de „încălcarea gravă a principiului bicameralismului” în sensul că între propunerea legislativă care a început la Senat şi până la actul adoptat de Camera decizională există o diferenţă substanţială.
“Nu se poate face conversie la data la care s-a luat creditul. Solutia la data incheiererii contractelor e gresita. Principalul motiv pe care am respuns acesasta lege e încălcarea principiului bicameralismului”, a anunţat Dorneanu.
Potrivit preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a stabilit că legea este neconstituţională cel puţin din două mari motive.
Primul motiv menţionat de Dorneanu ţine de „încălcarea gravă a principiului bicameralismului” în sensul că între propunerea legislativă care a început la Senat şi până la actul adoptat de Camera decizională există o diferenţă substanţială.
Aceştia pretind că actorul a cheltuit sume precum 75 de milioane de dolari pe cele 14 case, 18 milioane de dolari pe un iaht sau 4 milioane de dolari pe o casă de discuri falimentară. „Deep este vinovat integral pentru haosul pe care îl trăieşte din punct de vedere financiar”, afirmă aceştia. „A refuzat să trăiască conform veniturilor sale şi avertismentelor repetate cu privire la starea sa financiară”, spun consultanţii care, la rândul lor, l-au dat în judecată pe Johnny Deep.
Aceştia îl acuză că a cheltuit, în ciuda avertismentelor lor, sume precum: 300.000 de dolari pe lună pentru personalul de 40 de oameni, 200.00 de dolari pe lună pe avioane private, 150.000 de dolari pe lună pentru securitate non-stop sau 30.00 de dolari pe lună pe achiziţionarea sau importul de vinuri. De asemenea, a avut nevoie de 12 unităţi de depozitare pentru colecţia sa memorabilă de la Hollywood.
Luna trecută, Deep şi-a acuzat grupul de administrare fiscală că îi datorează 25 de milioane de dolari. Printre capetele de acuzare se numără şi faptul că aceştia nu i-au depus impozitele la timp, fapt ce îl costă acum 5,7 milioane de dolari penalizări.
Ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a insistat,în cadrul unei sesiuni din Camera Comunelor, că este de părere că majoritatea membrilor vor recunoaşte că trebuie să se facă pregătirile pentru ca Trump să fie primit în ţară,făcând trimitere la vizita lui Nicolae Ceauşescu în Marea Britanie.
“Din câte ştiu, atât Nicolae Ceauşescu cât şi Robert Mugabe (n.r. preşedintele Republicii Zimbabwe) au fost primiţi în vizită de Majestatea Sa, şi cred că majoritatea membrilor Camerei vor recunoaşte că este datoria noastră (…) să facem acum pregătirile pentru a-l primi pe prietenul nostru, pe partenerul nostru şi liderul celei mai vechi şi importante democraţii şi cel mai important aliat pe care-l avem”, a spus Johnson, citat de the Independent.
Ministrul britanic de Externe a respins însă unele comparaţii ale parlamentarilor dintre Donald Trump şi Hiltler.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro