BusinessMagazin

Tag: criza economica

  • Pe alţii i-a îngropat, lui i-a triplat afacerea. Cum poate deveni o criză economică un manual de business

    TREBUIT SĂ LUĂM DECIZII IMPORTANTE ŞI FOARTE RAPID ŞI A TREBUIT SĂ NE BAZĂM FOARTE MULT PE INSTINCT ŞI EXPERIENŢA MANAGERIALĂ„, povesteşte Tolga Oran, sales & marketing country manager la Gefco România. În perioada 2008-2009, criza economică a afectat „pe mulţi dintre clienţii nostri şi, cu un efect de domino, s-a reflectat şi în activitatea noastră„. Compania a văzut volumele scăzând dramatic, mai mulţi clienţi având probleme financiare, iar obiectivele stabilite – din ce în ce mai ambiţioase – păreau şi mai greu de atins.

    În ciuda acestui lucru, cifra de afaceri a companiei a crescut neîntrerupt, fiind în 2011 cu 264% mai mare decât în 2007; în 2011, profitabilitatea companiei a fost de 6,9%, „mult peste aşteptările pieţei„, spune Oran. „Compania a câştigat permanent clienţi noi, un exemplu fiind chiar 2012, an în care Gefco a câştigat 28 de clienţi noi. Creşterea a poziţionat compania în topul operatorilor logistici din România, fiind pe locul doi din punct de vedere al cifrei de afaceri şi pe primul loc din punct de vedere al profitabilităţii„, afirmă Oran.

    Tot el povesteşte că de la instalarea recesiunii, echipa de management a trebuit să ia decizii importante şi foarte rapid; „a trebuit să ne bazăm foarte mult pe instinct şi experienţa managerială„. Gefco a făcut ajustări de buget rapid şi a reuşit, în cele din urmă, spune reprezentantul său, „să păstrăm tot personalul, chiar să creştem echipa comercială„. Despre această perioadă, Tolga Oran spune că „a fost un moment de vârf în cariera mea fiindcă a trebuit să trec de la rolul de manager la cel de lider„.

    Lucrează în sectoruI logistic de peste zece ani, începând cu grupul Omsan în Turcia şi a fost ulterior relocat în România pentru a pune bazele organizării comerciale, pentru a încheia primele contracte şi a coordona activitatea de vânzări şi de business development. În 2007, s-a alăturat grupului Gefco, ca sales & marketing country manager. Firma era la începutul activităţii în România şi punea bazele echipei – „eu deja cunoşteam piaţa din România şi aveam experienţa demarării unui business„.

    PENTRU A DEPĂŞI PIEDICILE RIDICATE DE CRIZĂ ŞI A PLASA COMPANIA PE UN TRASEU CRESCĂTOR ERA ÎNSĂ NEVOIE DE MAI MULT. „Trebuie să recunosc că mi-a fost de ajutor şi experienţa acumulată în timpul crizei economice din 2000 din Turcia, când eram la începutul carierei mele profesionale – din această experienţă am învăţat câteva lecţii importante şi anume să fii tot timpul cu ochii pe evoluţia economică şi de business şi să păstrezi o viziune de ansamblu„, povesteşte reprezentantul Gefco.

    La 34 de ani, managerul turc conduce cinci divizii principale, responsabile de dezvoltare pentru toate locaţiile din România, incluzând sediul central şi agenţiile/platformele Arad, Curtici, Piteşti, Craiova, Constanţa, Otopeni. Coordonează o echipă de business development, aşadar „rolul nostru este de a construi şi de a coordona activitatea de bugetare în ansamblu. Obiectivele financiare sunt responsabilitatea noastră directă; bugetul pe care îl administrez este de peste 40 mil. euro.

    Tolga Oran coordonează persoane din departamente precum marketing şi comunicare, vânzări şi administrare conturi naţionale, key account management şi administrare conturi globale, business development, inginerie proiecte şi studii.

    Tolga Oran va apărea în a opta ediţie a catalogului „100 de tineri manageri de top„

  • Salariile preşedintelui şi miniştrilor din Cipru vor fi reduse

    Preşedintele Nicos Anastasiades “i-a cerut deja contabilului general să îi reducă salariul cu 25%”, a declarat Constantinos Petrides, subsecretarul Preşedinţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât se fură într-un minut

    SPĂRGĂTORII AU ADOPTAT ÎN ULTIMA PERIOADĂ NOI MODURI DE OPERARE, în care ingeniozitatea este completată cu tupeu extrem şi forţă brută„, spune Gabriel Badea, chairman şi CEO al Global Security Systems (GSS). Infractorii se deplasează rapid de la o ţintă la alta, dau chiar două sau trei spargeri într-o singură noapte, folosind maşini furate, eventual înmatriculate în alte ţări, care ulterior sunt abandonate. „Sunt vizate mai ales magazine mici de cartier, agenţii de pariuri, case de amanet„, spune Badea, care adaugă că sunt căutaţi în special banii şi bunurile de valoare uşor de cărat şi de vândut pe piaţa neagră, cum sunt ţigările, băuturile fine, electronicele sau cartelele de telefon.

    Spărgătorii nu sunt prea intimidaţi nici de prezenţa sistemelor de alarmă, pentru că jafurile durează, de obicei, mai puţin decât timpul necesar pentru apariţia echipelor de intervenţie. „Acest tip de spargeri durează în medie 60 de secunde, dar a existat şi un caz în care durata a fost de numai 30 de secunde„, spune reprezentantul GSS. Cea mai lungă spargere de acest fel a durat numai un minut şi 28 de secunde.

    Or, un asemenea interval de timp – din momentul în care se declanşează alarma până când hoţii pleacă – este prea scurt pentru ca forţele de intervenţie, fie ele publice sau private, să ajungă la locul faptei. Durează măcar 3-4 minute ca poliţia sau agenţii unei firme de securitate să ajungă în locul în care s-a declanşat alarma, iar hoţii ştiu acest lucru.

    Mai mult, infractorii poartă cagule astfel încât nu pot fi recunoscuţi nici de eventuali martori şi nici de cei ce urmăresc înregistrările video. „Într-o astfel de acţiune se pot fura bunuri de mii şi chiar zeci de mii de euro, iar cei păgubiţi trebuie să suporte şi cheltuielile cu reparaţiile„, afirmă reprezentantul GSS. Pentru că adeseori spărgătorii nu pierd vremea pentru a descuia încuietori, ci pur şi simplu distrug uşile sau chiar pereţii folosind levierul şi barosul. Şi chiar dacă poliţia reuşeşte să-i prindă pe făptaşi, „sunt puţine şanse ca victimele să-şi recupereze banii sau bunurile furate; iar numărul celor care sunt asiguraţi pentru astfel de riscuri este foarte mic„, punctează Badea, care lucrează de 17 ani în mediul privat iar anterior a fost, povesteşte el, ofiţer în brigada antiteroristă. Reprezentantul GSS va prelua preşedinţia Federaţiei Serviciilor de Securitate.

  • Criza economică duce la creşterea pieţei drogurilor

    Potrivit informaţiilor furnizate de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie, noile substanţe psihoactive reprezintă o problemă din ce în mai serioasă. În total, în 2011 au fost notificate oficial pentru prima dată 49 de noi substanţe psihoactive, prin intermediul sistemului UE de avertizare timpurie.

    Acesta este cel mai mare număr de substanţe semnalat vreodată în cursul unui singur an, faţă de 41 de substanţe semnalate în 2010 şi 24 în 2009. Iar datele preliminare pentru 2012 nu arată niciun semn de diminuare a acestei cifre, fiind deja detectate peste 50 de astfel de substanţe.

    În timp ce consumul de “droguri tradiţionale”, cum ar fi cocaina, heroina şi ecstasy este în general stabil, noile droguri aprovizionează piaţa drogurilor ilegale, întrucât comercianţii profită de substanţele chimice nereglementate la nivel internaţional. Aceste droguri sunt tot mai frecvent disponibile pe internet şi s-au răspândit rapid în multe state membre, care se confruntă cu dificultăţi în a preveni vânzarea lor.

    În ultimii doi ani, în fiecare săptămână a apărut câte o nouă substanţă. Statele membre nu pot opri răspândirea drogurilor numai prin propriile forţe: rezultatul măsurilor adoptate la nivel naţional ar fi doar acela de a-i obliga pe infractori să transfere producţia de droguri în ţările vecine sau să îşi reorienteze rutele de trafic.

    Amploarea pieţei europene a canabisului, drogul cel mai utilizat de europeni, este estimată între 7 şi 10 miliarde de euro în 2010. Consumatorii intensivi reprezintă un mic procent din consumatorii de canabis (între 5 % şi 25 %, în funcţie de ţară), fiind însă responsabili pentru cea mai mare parte (între 55 % şi 77 %) din cantitatea totală de canabis consumată anual.

    Studiul confirmă, de asemenea, că aplicarea unor legi împotriva producţiei şi distribuţiei de canabis determină o creştere spectaculoasă a preţului acestui drog. Acest lucru se explică prin faptul că producătorii şi traficanţii au nevoie de o compensaţie pentru riscurile de a fi arestaţi, deţinuţi, de a li se sechestra bunurile şi de a suporta vătămări grave, precum şi pentru costurile asociate necesităţii de a opera sub acoperire.

     

  • Romii sunt şi mai discriminaţi ca urmare a crizei economice – preşedinte Consiliul Europei

    “Situaţia minorităţilor din Europa este sub o presiune mai mare. Tensiunile sunt în creştere”, a spus norvegianul Thorbjoern Jagland, subliniind că ţările nu par a fi pregătite să le facă faţă.

    Jagland se află la Geneva ca reprezentant al Consiliului Europei pentru a se adresa marţi cu privire la acest subiect în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.

    “Când vremurile sunt grele, minorităţile sunt cele care îndură cel mai mult dificultăţile economice, sunt adeseori victimele unor atacuri, (sunt) acuzate de problemele care afectează ţările”, a declarat Jagland.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zeci de mii de firme româneşti intrate în insolvenţă de la începutul crizei

    Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la declanşarea crizei, în 2008, a ajuns la aproape 90.000, dintre care 16.404 firme au intrat în incapacitate de plată în 2012, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, informează Mediafax. Astfel, anul trecut numărul insolvenţelor s-a diminuat uşor faţă de 2011, când 16.916 firme nu au mai avut bani să-şi plătească datoriile. Datele centralizate de Mediafax arată că în ultimii cinci ani, respectiv de la declanşarea crizei economice, 88.912 de firme au intrat în incapacitate de plată, reprezentând aproape 9% din numărul total de firme active la finele anului trecut. Insolvenţele au crescut până în 2010 constant începând din 2008, an în care au fost înregistrate 14.000 de astfel de dosare. În 2009, 19.900 de firme au intrat în incapacitate de plată, iar numărul acestora a crescut la 21.700 în 2010. După acest moment s-a consemnat o stabilizare a situaţiei, având în vedere că în 2011 şi 2012 s-a înregistrat un număr comparabil de insolvenţe. Pe tot parcursul acestei perioade topul domeniilor afectate de insolvenţe s-a menţinut, comerţul, distribuţia, transporturile, construcţiile şi industria prelucrătoare ocupând primele locuri după numărul de firme intrate în dificultate.

  • Cea mai dură iarnă de la izbucnirea crizei economice aduce în Grecia un val de violenţă extremă

    În Grecia, ţară care a surprins prin violenţa protestelor antiausteritate, cea mai grea iarnă de la izbucnirea crizei economice a adus un val de acte teroriste care au ţintit sediile principalelor partide politice şi mai mulţi ziarişti cunoscuţi, scrie presa internaţională. Sediul central din Atena al partidului Noua Democraţie a fost atacat ieri dimineaţă cu focuri de armă de asalt Kalashnikov. Unul dintre gloanţe a spulberat fereastra unui birou folosit câteodată de premierul Antonis Samaras. Acesta nu se găsea însă în birou în momentul atacului, scrie Kathimerini.

    Mai multe pe zf.ro

  • Principalele provocări pentru liderii lumii în 2013: Criza economică, Siria şi Iranul

    CRIZA ECONOMICĂ ÎN SUA ŞI EUROPA

    “Nicio problemă de politică externă din 2013 nu va conta mai mult decât capacitatea Statelor Unite şi Europei de a-şi soluţiona crizele economice”, apreciază Jessica Mathews, preşedinta Centrului de reflecţie Carnegie, într-o lucrare colectivă, intitulată “Global Ten: Challenges and opportunities for the president in 2013”.

    Statele Unite se confruntă cu un “vârf fiscal” (fiscal cliff) îngrijorător, o cură de austeritate care va afecta ţara în cazul în care Congresul nu ajunge la un acord asupra reducerii datoriei şi asupra bugetului până la sfârşitul anului. La 2 ianuarie, o combinaţie de creştere de impozite şi de scăderi ale unor cheltuieli publice urmează să intre în vigoare, un şoc care ar putea să arunce din nou economia americană în recesiune. “Un acord politic în vederea depăşirii vârfului fiscal ar anula incertitudini puternice care afectează ţara de un an şi jumătate”, scrie Mathews.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Copleşit de criza politică şi economică, premierul Italiei Mario Monti vrea să demisioneze

    Monti va încerca să-şi mobilizeze coaliţia, din care face parte şi Partidul Oamenilor Libertăţii al lui Berlus­coni, pentru a asigura adoptarea bugetului pentru anul viitor înainte de a demisiona, scrie Bloomberg. Dacă aliaţii săi nu-i respectă dorinţa, Monti, în vârstă de 69 de ani, va demisiona imediat. Pieţele au penalizat turnura de situaţie din Italia, iar costurile de finanţare ale acestei ţări, una dintre cele mai mari economii din UE, dar necompetitivă şi subminată de frecventele crize politice, au crescut.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cum afectează criza economică sănătatea persoanelor: “Austeritatea poate transforma criza într-o epidemie”

    În spatele fiecărei sinucideri din ţările afectate de criză, precum Grecia, se află alte 20 de persoane suficient de disperate pentru a încerca să îşi ia viaţa, relatează ekathimerini.com. Iar în spatele acestor tentative de suicid sunt alte mii de cazuri necunoscute de persoane cu probleme mintale ca depresia, abuzul de alcool sau anxietatea, care determină costuri umane importante şi pe termen lung, afirmă experţii, citaţi de Reuters.

    Potrivit unor experţi în sănătate publică, există riscul ca dacă şi după ce economia Greciei se va redresa, noua generaţie să fie afectată de boli mintale din cauza numeroşilor ani de viaţă fără speranţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro