BusinessMagazin

Tag: crestere economica

  • Se adună nori negri asupra Europei: Lira sterlină scade rapid după ce Banca Angliei a anunţat că se aşteaptă la creştere economică zero pentru T2 2019

    Banca Angliei a anunţat joi că menţine nivelul de dobândă la 0,75% în contextul în care există posibilitatea ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană fără un acord, potrivit CNBC.

    Banca centrală a redus şi previziunea de creştere economică pentru al doilea trimestru din 2019 la zero, şi a scos în evidenţă din nou riscurile globale generate de conflictul comercial SUA-China, corelate cu şansele slabe de a încheia un acord Brexit.

    Lira sterlină s-a depreciat cu 0,4% după anunţul Băncii Angliei.

    Oficialii băncii centrale au mai vorbit în trecut de necesitate unor costuri de împrumut mai ridicate în viitorul apropiat, însă guvernatorul Mark Carney a spus că Comitetul de Politică Monetară a votat în unanimitate menţinerea dobânzilor la 0,75%.

     

     

  • Jaewoo Lee, şeful FMI în România: În timp ce creşterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB. „Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune”

    „În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din Uniunea Europeană, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea iflaţionistă a revenit la suprafaţă, afectând în mod disproprţionat veniturile reale ale oamenilor săraci şi subminând competitivitatea”, explică Jaewoo Lee.

    Reprezentanţii FMI susţin că deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut, atât investiţiile publice cât şi private au fost pe un trend decendent în ultimii ani, ceea ce a afectat perspectivele de creştere pe termen lung. În ceea ce prieşte deficitele, ale României au crescut foarte mult, consideră Jaewoo Lee, faţă de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal într-o perioadă de bunăstare şi creştere economică, ci mai degrabă caracteristic perioadelor în care economia este mai slăbită.

    „Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune (n.red: boom-bust scenario – moment în care ciclul economic se schimbă rapid şi trece de la creştere economică la recesiune). Un trend descendent va afecta mult mai sever oamenii cu venituri mici şi standardul de trai al lor. În timp ce creşterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB”, spune Jaewoo Lee.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Isărescu spune că este nevoie ca România să treacă pe excedent comercial: cererea externă netă ar trebui să aibă o contribuţie pozitivă la PIB, nu negativă

    În ciuda creşterii economice postcriză, care s-a ridicat la un nivel mediu anual de 4,6% în ultimii cinci ani, industria locală a pierdut teren, iar cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013 (adică exporturile să fie mai mari decât importurile  – n. red.) până în prezent, ceea ce dus la adâncirea deficitului de cont curent, a atras ieri atenţia guvernatorul BNR Mugur Isărescu,  într-un discurs sus­ţinut în cadrul AmCham CEO Forum.

    „Avansul înre­gistrat în ultimii ani a fost alimentat în primul rând de consum, care a beneficiat de pe urma politicilor fiscale şi salariale, corelate cu o piaţă a muncii tensionată, care a dus la creşteri salariale. Transferul avansului înregistrat de consum către producţie a fost limitat de o competitivitate slabă a industriilor locale, ceea ce a făcut ca avansul consumului să fie acompaniat de un avans puternic al im­porturilor. Astfel, în ciuda creşterii expor­turilor, cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013. În schimb, a cauzat o creştere semnificativă a deficitului de cont curent“, spune Mugur Isărescu, gu­vernatorul BNR.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

  • BNR este îngrijorată de „deteriorarea exporturilor”: Consumul rămâne în continuare motorul creşterii economice

    Consumul privat rămâne principalul motor al creşterii economice, în urma majorării salariilor, dar o redresare a investiţiilor este puţin probabilă; un alt motiv de îngrijorare este perspectiva deteriorării exportului, relevă minuta şedinţei de politică monetară a CA al BNR, publicată miercuri.

    Şedinţa Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României a avut loc în 15 mai 2019, când rata dobânzii de politică monetară a fost menţinută la nivelul de 2,50%, concomitent cu întărirea controlului asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

    „Consumul privat îşi va consolida rolul de cvasi-unic determinant al expansiunii economice, sub impactul stimulativ al creşterii venitului disponibil real, pe seama majorării salariilor – posibil chiar peste aşteptări, în contextul tensionat al pieţei muncii -, dar şi a măririi transferurilor sociale.

    În schimb, în pofida recentei înviorări a construcţiilor şi absorbţiei fondurilor europene, o redresare evidentă a investiţiilor se apreciază a fi improbabilă, date fiind constrângerile venite din construcţia programului bugetar, precum şi din frecventele măsuri şi modificări legislative implementate în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile şi încrederea companiilor, dar şi dinamica investiţiilor străine directe. Totodată, conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri rămâne marcată de mari incertitudini.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Analistul premiat pentru cele mai exacte estimări macroeconomice din România estimează o creştere economică de 3,5% pentru 2019

    Csaba Bálint, analist macroeconomic OTP Bank, a fost premiat de organizaţia internaţională de cercetare economică Consensus Economics pentru cele mai exacte estimări macroeconomice din România, potrivit unui anunţ oficial al băncii.

    „2018 ne-a purtat printr-o serie de surprize atât de ordin legislativ, cât şi macroeconomic, şi ne-a determinat să fim mereu în priză şi să evaluăm constant efectele locale pentru tendinţele observate la nivel internaţional. În contextul în care politicile monetare, macroeconomice şi modificările legislative au determinat opinia publică, consumatorul, să se informeze mai mult şi să se educe din punct de vedere economic şi financiar, consider că analizele macroeconomice reprezintă un reper important şi trebuie să reprezinte cât mai bine realităţile pieţei locale”, a declarat Csaba Bálint, Analist Macroeconomic OTP Bank România.

    Pentru anul 2019, analistul OTP Bank estimează o creştere a PIB-ului de 3,5%, similar cu anii anteriori, în care consumul gospodăriilor ar putea fi din nou principalul motor de creştere.

    Referitor la ratele de referinţă BNR, Balint consideră că ar putea rămâne la acelaşi nivel în anul 2019, însă pe termen mediu ar putea fi necesară o creştere modestă a ratei dobânzii pentru a menţine inflaţia bine ancorată de ţintă.

    „Politicile fiscale pro-ciclice şi neortodoxe, precum şi deficitul de cont curent relativ ridicat şi în creştere, semnalează acumularea de vulnerabilităţi. Prin urmare, este de aşteptat ca BNR să rămână în continuare deosebit de vigilentă”, crede analistul.

    În acest context, el consider că ritmul de creştere economică va continua să se diminueze în continuare în toate economiile cheie ale lumii, fără a intra într-o adevărată recesiune în acest an.

    Programul Forecast Accuracy Awards, dezvoltat de Consensus Economics, recunoaşte realizările unui grup restrâns de experţi economişti în prognoza, care au realizat cele mai exacte estimări cu privire la evoluţia produsului intern brut şi a inflaţiei în ţara în care activează, în anul 2018.

    În procesul de evaluare a analizelor macroeconomice pentru Forecast Accuracy Awards, Consensus Economics ia în considerare prognozele furnizate de analişti în decurs de 24 de luni. Pentru evaluarea exactităţii pentru anul 2018, au fost luate în considerare proiecţiiile colectate în perioada ianuarie 2017 – decembrie 2018.

     

     

  • Încrederea în economia zonei euro scade la cel mai redus nivel din 2016

    Încrederea în economia zonei euro a scăzut pentru a zecea lună consecutivă în luna aprilie, ajungând la cel mai scăzut nivel din mai mult de doi ani, indicând dificultăţile regiunii să îşi revină pe fondul celor mai recente încetiniri ale creşterii economice, potrivit Bloomberg.

    Sondajul lunar efectuat de Comisia Europeană arată că încrederea în industrie scade în continuare în contextul în care companiile se confruntă cu încetinirea creşterii economice la nivel global şi cu dificultăţi în ţările europene în care îşi au sediile.

    Una dintre industriile unde încrederea scade considerabil este cea auto din Germania – cea mai mare economie din zona euro.

    Indicele de încredere a scăzut la 104 puncte de la 105,6 în ultimul sondaj, atingând astfel cel mai scăzut nivel înregistrat din septembrie 2016 până în prezent.

    Încrederea în industrie este în mod special redusă încât managerii sunt din ce mai pesimişti în estimările de producţie, comenzi şi stocuri. În Germania încrederea este la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani.

    Per total încrederea în climatul de business a scăzut de la 0,54 puncte la 0,42 puncte.

     

  • Germania se îndreaptă spre cel mai prost ritm de creştere economică din 2013 până în prezent

    Economia Germaniei se îndreaptă spre cea mai slabă performanţă din ultimii şase ani, potrivit estimărilor lansate de guvern, citate de Blomberg.

    În contextul unei încetiniri care se resimte asupra creşterii economice la nivel global şi pe fondul incertitudinilor generate de Brexit şi de conflictul comercial SUA-China, ministrul Economiei din Germania a redus estimarea de creştere economică la doar 0,5%, jumătate din ritmul estimat anterior.

    Aceasta reprezintă cea mai recentă reducere a estimării de creştere economică, pe care guvernul o anunţase anul trecut la 2,1% pentru 2019. Acum, creşterea pentru 2020 este estimată la 1,5%.

    În timp ce încrederea mediului de business s-a îmbunătăţit uşor de la începutul anului, producţia industrială rămâne încă la pământ. Pe baza estimărilor Comisiei Europene pentru întreaga zonă euro, dacă guvernul german are dreptate, Germania va înregistra cea mai proastă performanţă din regiune în 2019, aproape de Italia.

    „Credem că riscurile se accentuează. Asta din cauză că atunci când credem că a trecut furtuna, apare o nouă ameninţare la orizont. Producţioan industrială s-a prăbuşit în luna martie până la un nivel care nu a mai fost văzut din timpul crizei datoriilor suverane. În acelaşi timp, şi comenzile noi au scăzut drastic în luna februarie”, atrage atenţia Jamie Murray, economist-şef pentru Europa în cadrul Bloomberg.

    Economia Germaniei a crescut cu 1,4% în 2018 şi a trecut de 4.000 miliarde dolari.

     

  • Românii, înapoi pe moşie? Economia Italiei rămâne în haos cu o creştere economică estimată la doar 0,1% în 2019 şi o datorie raportată la PIB de 130%

    Trezoreria Italiei se pregăteşte să reducă estimările de creştere economică pentru 2019 şi să majoreze deficitul estimat, potrivit unor oficiali citaţi de Bloomberg.

    Economia va creşte anul acesta cu doar 0,1%, potrivit documentelor care nu au fost încă prezentate în mod oficial – deoarece aşteaptă aprobarea guvernului până în data de 10 aprilie.

    Estimările anterioare pentru creşterea economică a Italiei prevedeau un avans de 1%, însă economiştii care au răspuns la ultimul sondaj Bloomberg sunt de acord cu noua estimare a Trezoreriei, de 0,1%.Se înAceste cifre subliniază dificultăţile guvernului în a repara economia.

    După ce a intrat în recesiune la sfârşitul anului trecut, Italia este îngropată într-un raport al datoriei la PIB de 130%, iar stagnarea creşterii economice aduce greutăţi suplimentare încercărilor de a prelua controlul situaţiei fiscale.

    Deficitul bugetar este estimat acum la 2,3-2,4%, în comparaţie cu o estimare anterioară de 2,04% – acceptată de Comisia Europeană după îndelungi discuţii.

    Guvernul ţinteşte acum o creştere economică de 0,3% sau chiar 0,4% pe care vrea să o atingă prin intermediul unui aşa-numit „Decret de Creştere” ce urmează a fi pe masa Guvernului săptămâna aceasta.

     

     

  • Previziune şoc: Economistul Băncii Transilvania se aşteaptă la o creştere economică de numai 2,8% în 2019, faţă de 5,5% cât este previziunea guvernului

    POtrivit estimărilor băncii, creşterea PIB ar putea accelera la 3,3% an/an în 2020 şi 3,7% an/an în 2021, ca urmare a ameliorării climatului investiţional. ”Vom revizui acest scenariu în perioada următoare prin încorporarea datelor pe 2018 şi posibilelor modificări de politică economică”.

    Conform datelor publicate astăzi de INS, ritmul trimestrial de creştere economică s-a temperat de la 1,7% în T3 la 0,7% în T4 2018, cea mai redusă dinamică din T1. 
     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Aţi observat cum se stă la coadă peste tot? Aţi observat cum au crescut cam toate preţurile cu 10%? Facem pariu că o sa avem creştere economică de 6%?

    Este o estimare educata anume ca in fiecare moment 1 milion de romani stau la coada undeva, atat de mare este entuziasmul natiei de a cheltui banii din salariile si pensiile crescute in ultimii ani. Nu exista un oras mai maricel in care sa nu se stea la coada la paine, la statia de benzina, la farmacii, la aprozar, la bilete la autobuz, la locuri de parcare la mall (in special aici) la pet-shop – incredibil chiar, desi nu ne prea plac bancile, se sta la coada la bancomate. Nu exista un oras mai maricel care sa nu fie plin de furgonete mici de transport care se misca febril dintr-un loc in altul ducand marfa.

    Romanii manifesta un apetit pentru consum de parca nu ar exista maine, dar maine exista, si ca dovada Turcia isi propune sa atraga 1,5 milioane de romani pentru a merge in concediu la vara in statiunile de acolo – va puteti imagina, aproape 10% din populatia tarii pleaca pentru 3-4  luni de sezon in Antalya si Bodrum si Lara!. Astfel ca un om precaut s-ar duce imediat sa stea la coada la agentiile de turism.

    Si cand te gandesti, paradoxal, ca l-am omorat pe Ceausescu tocmai ca ne punea sa stam la cozi…

    Modul in care evolueaza economia noastra de piata si de stat, sfidand toate analizele si prognozele, demonstreaza ca orice planificare bugetara indiferent de cat de optimista ar fi aceasta este batuta de realitate, si ca doar sociologii, filozofii sau psihiatrii are putea explica mai bine cresterea economica impresionanta bazata pe consum care pune Romania la varful tarilor emergente. In fiecare dintre ultimii doi ani oamenii de stiinta din agentiile de rating dadeau prognoze academice prudente aratand riscurile enorme la care este expusa tara noastra, la directiile negative de evolutie, la deficite, la cresteri mult sub estimarile autoritatilor, etc. Si luau tepe academice, pentru ca in fiecare dintre acesti doi ani cresterea economica bazata pe un consum alimentat de reduceri de taxe si cresteri salariale si de pensii a depasit toate asteptarile. Si consumul se mentine la cote ridicate pentru ca sa ne intelegem, suntem in continuare la o baza joasa fata de valorile de consum din UE, suntem departe de o convergenta pe acest indicator.

    Toate indiciile ne fac sa credem ca anul 2019 va fi un an de apogeu al consumului pentru ca 1) intra in actiune noua grila de salarizare care va duce la noi cresteri salariale, 2) creste punctul de pensii, cu dinamica pentru pensionari si 3) la ce conditii de economisire sunt in piata, chiar nu merita sa tii banii in banci. Preturile de consum vor mai creste cu cel putin 5%, pentru ca tot ceea se consuma vine din import si va include devalorizarea leului si pentru ca, daca exista cerere demonstrata prin cozi, orice comerciant stie ca merita sa cresti pretul.

    Asa ca teoria de planificare economica #WageLedGrowth a Profesorului Socol, pe care o contesta multi alti experti, executata sub ochii nostri, da rezultate – si daca mai tine inca doi ani dupa 2019, cat un ciclu economic, chiar merita un Premiu Nobel.

    Riscul pe termen mediu ramane acelasi, anume ca Romania sa piarda si mai multa competitivitate in industria de manufactura, pentru ca fabricantii din tara nu fac fata retelelor comerciale setate pe importuri iar romanii pur si simplu nu sunt educati pentru #CumparaFabricatinRomania; pierzand industrie de manufactura, pierdem valoare adaugata, productivitate, comenzi la export si joburi calificate din acest domeniu. Veniturile la buget vor avea de suferit, insa dupa 2021 si 2022 cand ordonante de tipul OUG 114 vor fi adoptate de majoritatea tarilor din UE (nu vor avea incotro, uitati-va cum fierbe de nemultumiri vestul Europei), Romania va gasi alt model de business.

    Ramand insa in 2019 – cand, intr-adevar, nu e nici o indoiala ca Romania traverseaza cea mai buna perioada economica din istorie – indraznesc sa estimez privind doar la numarul de cozi de peste tot din jurul nostru ca Romania se poate indrepta catre o noua crestere record de peste 6%.