BusinessMagazin

Tag: credit

  • Fintech vs bancă sau fintech & bancă?

    Compania celor doi este un exemplu singular, dar convingător al start-up-urilor fintech ce au capacitatea de a fi ”disruptive“ pentru sectorul financiar. Anton Tomic, vice president global head of business development & innovation financial services al SAP, povesteşte pentru Business MAGAZIN de ce băncile şi start-up-urile ar trebui să lucreze împreună pentru o lume mai bună.

    Un start-up fintech este o afacere care oferă servicii financiare cu ajutorul programelor software şi tehnologiilor moderne. Astfel, dacă în urmă cu zece ani oamenii nu aveau alternativă la bănci, acum pot apela la o companie fintech pentru a putea realiza plăţi în ţară, cât şi internaţional, fără comisioane, pot utiliza aplicaţii pentru tranzacţionarea de acţiuni la bursă sau pot utiliza aplicaţii drept portofele digitale. ”Transformări majore schimbă la faţă sectorul. Liniile tradiţionale devin înceţoşate, iar noii jucători fintech continuă să transforme serviciile financiare, în timp ce tehnologii precum inteligenţa artificială, blockchainul şi IOT transformă tehnologia informaţiei cu mare viteză“, spune Anton Tomic.

    El crede că băncile înfruntă vremuri grele şi menţionează că anul trecut în Uniunea Europeană în jur de 9.100 de sucursale bancare s-au închis şi 50.000 de oameni au fost daţi afară, iar nivelul de angajare din banking este la nivelul anului 1998. ”Azi totul trebuie personalizat în funcţie de nevoile clientului. Băncile erau bune la tehnologie, dar din 2008 se confruntă cu o lipsă la nivelul interacţiunii cu clienţii.“ Potrivit Millennial Disruption Index, 71% dintre tineri preferă să meargă la dentist decât să discute cu un angajat al băncii, iar asta spune multe despre activitatea băncilor şi faptul că trebuie să se schimbe, tinerii fiind obişnuiţi cu modul în care giganţi precum Amazon, Apple sau Facebook li se adresează, mai ales în condiţiile în care alte instituţii nonfinanciare încep să ofere servicii care până acum erau destinate sistemului bancar.

    Compania aeriană australiană Qantas a intrat pe segmentul de asigurări medicale şi vara trecută a lansat propriul card de credit, ca un prim pas pe segmentul de banking. Astfel, compania vrea să devină un jucător în industria financiară australiană. Decizia vine în contextul în care Banca Centrală Australiană a decis să reducă comisioanele pe care băncile le primeau de la anumite carduri de credit, potrivit Reuters. Astfel, unele instituţii care emiteau carduri au decis să reducă numărul de puncte de loialitate la Qantas pe care clienţii îl primeau când efectuau anumite plăţi. Pentru a monetiza acest serviciu, compania apelează la cei 12 milioane de membri ai programului de loialitate al companiei. ”Deja 35% din cardurile de credit din Australia sunt realizate de Qantas în parteneriat cu băncile American Express sau cu retaileri precum Woolworths“, spune reprezentantul SAP.

    Tomic mai spune că industria se schimbă şi dă drept exemplu faptul că divizia de servicii financiare a Volkswagen are un profit mai mare decât divizia de vânzare de maşini, autentificarea vocală este utilizată de mai mult de 1 milion de clienţi din băncile Citi din Asia, iar banca poloneză mBank are un departament de analiză predictivă pentru a oferi clienţilor sevicii personalizate Majoritatea băncilor şi-au digitalizat serviciile şi oferă clienţilor lor banking digital, credite online şi aşa mai departe. ”Nu este îndeajuns să-şi digitalizeze modelul de afaceri, este necesar să definească modelele de business digitale de vreme ce fluxurile de venituri tradiţionale pentru bănci sunt ameninţate de fintech-uri şi de schimbarea comportamentului clientului“, spune Tomic, care aduce în discuţie start-up-ul Revolut. Start-up-ul a început ca un serviciu de schimb valutar fără taxe, însă s-a extins rapid pentru a oferi mai multe servicii: de la asigurare de călătorie până la investiţii imobiliare, totul într-o singură aplicaţie.

    Acum, compania oferă şi un card Visa pentru cheltuieli în mai multe ţări, fără taxe sau comisioane. Revolut procesează în prezent peste 1,8 milioane de dolari lunar şi atrage zilnic între 6.000 şi 8.000 de noi utilizatori. Compania are în prezent 2 milioane de clienţi şi obiectivul ambiţios de a ajunge la 100 de milioane în următorii cinci ani. Recent, start-up-ul fintech britanic a anunţat şi deschiderea unui birou în România, în luna mai, cu planul de a ajunge la 100.000 de utilizatori la finalul acestui an. Compania a reuşit să atragă până acum în România, fără a avea o prezenţă locală, circa 25.000 de utilizatori care au făcut tranzacţii de 3 milioane de dolari în 2017. De asemenea, compania va reprezenta o soluţie şi pentru românii care doresc să achiziţioneze criptomonede în condiţiile în care majoritatea băncilor din România refuză să mai lucreze cu exchange-urile care cumpără monede digitale.

    ”Din cauza sau datorită companiilor ca Revolut, costurile tradiţionale pentru clienţii băncilor vor fi reduse la minimum sau vor dispărea“, spune Tomic. Revolut susţine că prin serviciile lor clienţii au economisit 150 milioane de lire sterline care altfel s-ar fi dus pe comisioane. ”Revolut a devenit prima companie dintr-o nouă rasă de bănci digitale din Marea Britanie şi oferă o suită de servicii care au ajutat-o să-şi sporească veniturile“, adaugă Tomic.

    În acest caz, cum ar trebui să reacţioneze băncile? Care este soluţia? Reprezentantul SAP este de părere că băncile au mai multe opţiuni la dispoziţie pentru a rămâne atrăgătoare pentru clienţi şi crede că este important ca băncile să colaboreze cu fintech-urile. ”Fintech-urile pot depăşi băncile oferind servicii şi produse noi. Pe de altă parte, băncile au de partea lor clienţi, mărimea pe care start-up-urile o caută.“ El dă exemplu bănci precum Barclays sau Citi, care colaborează cu start-up-uri fintech pentru a oferi servicii noi clienţilor lor. De fapt, cel mai mare centru de co-working fintech din Europa este deschis chiar de gigantul britanic din banking Barclay’s. Revolut nu este singurul start-up britanic care activează în această zonă. Mai mult, Londra este oraşul unde apar cele mai mai multe şi cele mai importante start-up-uri fintech. Potrivit unui sondaj realizat de EY, Londra este numărul unu pe segmentul fintech, luând în considerare mărimea pieţei, numărul investiţiilor, forţa de muncă, dar şi activităţile de reglementare. În acest clasament urmează California, New York, Singapore şi Germania, conform lui Tomic, care menţionează faptul că acum peste 20 de start-up-uri din Marea Britanie aplică pentru o licenţă de banking. Mai mult, în 2017 peste 1 miliard de dolari au fost investiţi în start-up-uri fintech din Marea Britanie, adică dublu faţă de 2016. ”Băncile care nu lucrează cu fintech-urile, care nu colaborează cu aceste start-up-uri, care nu inovează împreună cu fintech-urile sau care nu cumpără astfel de start-up-uri riscă să rămână în urmă“, spune Anton Tomic.

    Reprezentantul SAP este de părere că ne îndreptăm tot mai mult către metode de plată contactless. Dă exemplu Paytm, sistem de plată cu mobilul din India, în care Alibaba prin braţul financiar Ant a investit 680 milioane de dolari şi care acum are peste 200 de milioane de utilizatori în India. În decembrie 2018, utilizatorii Paytm au efectuat 7 milioane de tranzacţii pe zi, mai mult decât toate tranzacţiile cu carduri de debit şi de credit din India. ”Sistemul de plată mobilă nu numai că schimbă modelele de business tradiţionale din banking, dar ajută şi cei 2,5 miliarde de oameni care nu au acces la serviciile financiare clasice.“

    Anton Tomic crede că dacă băncile vor să facă faţă schimbărilor actuale trebuie să ţină cont de următoarele lucruri: ”Trebuie să pună clienţii pe primul plan, să colaboreze cu fintech-urile, să reîmprospăteze forţa de muncă, să creeze o cultură digitală şi să investească în tehnologii de nouă generaţie, precum IA, machine learning, blockchain, IoT.“

    El spune că vede oportunităţi, dar şi provocări pentru start-up-urile fintech din România. Tomic consideră că deşi viteza de internet este foarte mare în România, utilizarea serviciului de online banking este foarte redusă. ”Recomandarea mea pentru start-up-urile româneşti ar fi să se alieze cu băncile locale, dar în acelaşi timp şi cu huburi fintech precum Barclay’s Rise şi să se poziţioneze ca acceleratoare pentru organizaţii ca Plug & Play sau Startup Bootcamp care sunt specializate pe fintech¨, spune Anton Tomic. Succesul unei unei colaborări dintre o bancă şi un start-up ţine de înţelegerea punctelor forte şi acelor slabe pentru a putea îmbunătăţi experienţa clienţilor, reducând în acelaşi timp costurile operaţionale, explică reprezentantul SAP. ”Poate mai important este faptul că aceste colaborări vor putea aduce nivelul de personalizare, viteză şi contextualizare pentru clienţi pentru a-şi apăra poziţia de la companii care le-ar putea ameninţa poziţia, companii ca Google, Amazon, Facebook, Apple, Alibaba sau Tencent.“

    Totuşi, băncile au ceva ce fintech-urilor le este greu să obţină: încrederea clienţilor. Modelul de business al băncilor se bazează pe încredere, iar câştigarea încrederii clienţilor este cea mai mare provocare pentru un fintech. Până la urmă, astfel de firme au pe mână banii, economiile şi bunurile oamenilor. ”Criza financiară din 2008 a scăzut foarte mult încrederea oamenilor în bănci, dar aceasta a rămas în continuare ridicată. Totuşi comportamentul tinerilor se schimbă şi 73% dintre millenniali ar prefera un serviciu financiar oferit de Apple, Google sau Facebook în dauna unei instituţii clasice financiare“, spune vicepreşedintele SAP. Aceasta s-ar putea schimba pentru Facebook din cauza scandalului Cambridge Analytica, în urma căruia datele a 87 de milioane de oameni au fost compromise. Încrederea se construieşte în timp, dar poate fi distrusă în câteva secunde. ”Aşadar, cred că fintech-urile trebuie să se concentreze pe următoarele elemente: calitatea serviciilor, produse excelente şi experienţa pe care o pot aduce clienţilor. Primele două aduc un nivel de credibilitate, iar o experienţă bună pentru clienţi construieşte cel mai de preţ element al încrederii: loialitatea.“

  • Raiffeisen Bank şi-a dublat profitul în primul trimestru al anului

    „Activele totale ale Raiffeisen Bank au crescut în primul trimestru al acestui an până la 37,21 miliarde de lei (creştere an pe an de 13%). Motorul principal al acestei evoluţii a fost activitatea de creditare. Creditele acordate clienţilor au crescut în valoare netă cu 15%, echilibrat, pe totate segmentele de clienţi – corporaţii mari şi medii, IMM-uri şi persoane fizice”, se arată în comunicat.

    „Creditele acordate corporaţiilor mari şi medii au crescut în fiecare lună din 2018 (o creştere de 18% an pe an), preponderente fiind finanţările de proiecte sau creditele de tip overdraft. Creditele IMM au fost susţinute în principal de programul Cosme, cu o creştere de 21% an pe an”, precizează banca.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atradius: Exportatorii români se confruntă cu riscuri sporite generate de pieţele globale

    „În acest context economic, unele industrii autohtone vor fi expuse într-un mod semnificativ riscului de credit, şi anume industria textilelor şi a prelucrării metalelor. Altele, precum agricultura, industria chimică şi farma, sau sectorul serviciilor financiare nu vor fi afectate”, spune Andreas Tesch, chief market officer Atradius. El adaugă că „acelaşi lucru este valabil şi pentru industria constructoare de maşini. Pe de altă parte, sectorul electronicii şi de IT, transportul, construcţiile, serviciile, energia, industria alimentară şi industria auto – puternic orientată spre export – se confruntă cu o expunere moderată la riscul de credit”.

    Având în vedere că, în România, rata medie a insolvenţelor este dublă faţă de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, este vital ca societăţile să stabilească un management eficient al creditului şi să se protejeze împotriva riscurilor de credit comercial în creştere.   

    „La nivel mondial, exportatorii se confruntă cu un mediu politic şi economic din ce în ce mai dificil. În sfera politică, observăm o creştere a măsurilor protecţioniste”, explică Andreas Tesch. Potrivit reprezentanţilor Atradius, un alt factor de incertitudine îl reprezintă Brexit-ul, ale cărui consecinţe sunt încă dificil de anticipat.

    În privinţa riscurilor economice, există o permutare continuă şi semnificativă a fluxurilor comerciale în favoarea unor noi jucători precum China şi alte ţări emergente din Asia, evoluţie care se va accentua în viitor. În plus, creşterea îndatorării la nivel mondial, accelerarea inflaţiei şi scumpirea creditelor ar putea vulnerabiliza consumul şi investiţiile la nivel mondial. Mai mult, piaţa valutară şi cea de mărfuri la nivel mondial rămân extrem de volatile, provocând astfel riscuri suplimentare pentru producători, din cauza speculaţiilor.

    Deşi creşterea economică este de aşteptat să rămână puternică, incertitudinea politică ar putea îngreuna deciziile de afaceri şi investiţiile de capital, în condiţiile în care măsurile fiscale pro-ciclice vor afecta avansul PIB pe termen mediu. Recentele probleme din domeniul fiscal şi incertitudinea politică reprezintă, din ce în ce mai mult, un risc sporit la adresa potenţialului economic al României. Mediul de afaceri intern s-a deteriorat în ultima perioadă, România scăzând nouă poziţii – până pe locul 45 din 190 de ţări – în cel mai recent Top al Uşurinţei de a Practica Afaceri al Băncii Mondiale. În final, înăsprirea politicii monetare de către BNR ar putea să potolească inflaţia, pe de o parte, dar să încetinească ritmul de creştere economică pe de alta parte.

    „Pentru o singură afacere, este foarte dificilă evitarea riscurilor de mai sus, din cauza lipsei de informaţii cu privire la pieţe şi a expertizei din industrie. Cu un partener experimentat şi calificat, precum Atradius, companiile vulnerabile pot avea succes la o gamă largă de business intelligence şi, astfel, să devină conştiente de riscurile la care sunt expuse pe pieţele interne sau externe”, subliniază Andreas Tesch.

     

  • Incă o vedetă PRO TV se pregăteşte să PĂRĂSEASCĂ România. Şi-a mutat deja familia în casa din Spania

    De pe uliţa popularului sat ”Las Fierbinţi”, Ardiles s-a mutat cu ”purcel şi căţel” lângă plaja Mediteranei. Mihai Mărgineanu şi-a schimbat domiciliul într-o localitate din sudul Spaniei, unde a cumpărat anul trecut o casă, cu credit bancar.

    Solistul care şi-a obţinut anul trecut brevetul de pilot de linie şi-a instalat soţia, pe Andreea şi cei doi copii ai lor Tudor şi Alexandra- în perspectiva în care va veni vremea în care va lua în serios meseria de pilot.

    Deocamdată serialul în care este distribuit –”Las Fierbinţi” şi a cărui coloană sonoră o semnează, înregistrază recorduri de popularitate şi nici cu propria sa trupă muzicală nu-I merge rău aşa că de vara până în toamnă stă mai mult în România.

    Solistul a ales Spania este că, în ultimii 10 ani, a fost principala ţară unde şi-a petrecut vacanţele împreună cu familia şi prietenii săi.

    Viaţa lui Mihai Mărgineanu s-a schimbat totalmente înainte să împlinească 40 de ani. S-a lansat şi consacrat în muzică la 37 de ani, din inginer a devenit solist, apoi actor, pilot de avion ultrauşor apoi, pilot de linie, scrie libertatea.ro

     

  • IFN-ul Agricover Credit a acordat în 2017 credite fermierilor în valoare de 1,37 miliarde lei

    Agricover Credit IFN, instituţie financiară dedicată finanţării agriculturii româneşti a acordat anul trecut plasamente în valoare de 1,37 miliarde lei fermierilor români şi a realizat un profit operaţional de 29,6 milioane lei, în creştere cu 19% faţă de anul 2016.

    “În anul 2017 am acordat finanţare în valoare de 1,37 miliarde lei unui număr de 2350 fermieri care fac agricultură profesionistă. Creşterea remarcabilă a volumului de credite acordate confirmă faptul că agricultura românească este în plină dezvoltare, iar fermierii au nevoie de soluţii de creditare specializate şi inovatoare care să le permită aplicarea celor mai noi tehnologii şi extinderea fermelor.” a declarat Robert Rekkers, Directorul General al Agricover Credit IFN.

    Rata creditelor neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile a fost de 1,55%, menţinându-se la un nivel foarte bun, mult sub valoarea medie a sistemului bancar românesc. 

    Numărul clienţilor activi a crescut cu 22% faţă de anul anterior şi a avut la bază extinderea portofoliului de clienţi micro (sub 100 hectare),  mici şi mijlocii (segmentul clienţilor 100-400 hectare). Agricover Credit a dezvoltat produse speciale pentru aceste segmente de clienţi, puse la dispoziţie prin intermediul unor echipe comerciale dedicate care se deplasează direct la fermă.

  • BNR: În luna martie creditarea a crescut, economisirea a scăzut

    „Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna martie 2018 cu 1,4% (1,1% în termeni reali) faţă de luna februarie 2018, până la nivelul de 236,67 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 2,6% (2,3% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,5% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 0,4%)”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    La 31 martie 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,1% (1,1% în termeni reali) faţă de 31 martie 2017, pe seama majorării cu 15,9% a componentei în lei (10,5% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,7% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,8 la sută).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriză COLOSALĂ pentru clienţii Telekom România: După numai şase luni a venit ANUNŢUL care cutremură sistemul bancar

    Prin intermediul acestora, clienţii pot împrumuta sume de până la 100.000 lei pe o durată de maximum 5 ani. Telekom Banking a fost lansată în octombrie anul trecut, atunci oferta incluzând doar conturi curente, carduri de debit şi servicii de schimb valutar. Din martie anul acesta, Telekom Banking a lansat şi serviciul de plată în rate a telefoanelor mobile. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca l-a împrumutat cu 2 milioane de dolari, apoi a cheltuit toţi banii pe femei, alcool şi droguri. Vezi ce a păţit

    Luke Brett Moore, un tânăr australian, tocmai îşi pierduse jobul când a descoperit că banca la care avea deschis un cont îi putea oferi credit nelimitat din cauza unei erori. La acel moment s-a gândit că nu e o oportunitate pe care ar putea să o piardă şi, după cum povesteşte el însuşi publicaţiei online bbc.com, a întrecut limita cheltuielilor şi nu s-a oprit până când s-a trezit cu poliţia la uşă:

    „Iniţial, în 2010, am avut doar un cont bancar normal, pentru  împrumutul de casă, asigurarea de sănătate şi facturi.  Dar am  avut un accident de maşină destul de urât, iar contul meu a fost mutat la altă bancă; legat de asta, nu prea cunosc circumstanţele. Prima săptămână am fost îngrijorat, deoarece nu aveam nici bani să îmi plătesc ipoteca. Aşa m-am gândit să-mi accesez contul.

    Iniţial, am accesat 500 de dolari, pentru ipotecă. Dar apoi am tot continuat, fără ca banca să se sesizeze. Până într-o zi când am sunat şi am întrebat dacă pot retrage 5.000 de dolari şi au fost aprobaţi. Am fost şocat – m-am trezit cu acces la o linie de credit extraordinară. A fost o perioadă nebună pentru mine. Eram un tânăr de 22 de ani, fără minte. Abia mă recuperasem după accident şi m-am trezit pentru prima dată fără serviciu. M-am hotărât să mă despart de iubita mea din liceu, cu care aveam o relaţie de patru ani, şi m-am trezit în căutarea unei vieţi proaspete, cu alţi oameni, în alt loc. Recunosc că a fost minunat – am făcut ceea ce ar face majoritatea tinerilor aflaţi la o vârstă fragedă, care se află în posesia unei sume frumuşele – distracţie şi petreceri. M-am dus în cluburi de striptease, am cheltuit mii de dolari pe femei, alcool şi  cocaină.

    De fiecare dată când le ceream împrumut celor de la bancă, nu mă aşteptam să îmi ofere, dar îi primeam. Apoi, în 2012, într-o zi normală, m-am trezit cu poliţia în casă, care m-a arestat. Câţiva ani mai târziu am fost găsit vinovat de obţinere de avantaje financiare prin înşelăciune cu bună ştiinţă şi am fost condamnat pentru o perioadă de maximum patru ani şi jumătate de închisoare. Însă am stat după gratii doar şase luni îngrozitoare deoarece, din punct de vedere legal, am dovedit că nu eram obligat să informez banca despre ceea ce fac eu cu banii. Judecătorul mi-a reproşat că nu am fost onest,  dar, totuşi, trăim într-o societate în care nedreptăţile aduc oameni după gratii; iar la mine a fost vorba de ghinion.  

    Oricum, această experienţă aproape mi-a distrus viaţa şi lunile de distracţie nu au meritat. Abia acum încep să transform experienţa în ceva pozitiv –studiez dreptul şi în doi ani voi fi un avocat specializat în drept penal.”

     

  • Cel mai nou tip de credit de la Banca Transilvania. Cum puteţi lua banii direct de acasă de pe canapea

    Dobânda împrumutului este fixă, iar perioada de creditare este de 1 – 5 ani, a anunţat banca printr-un comunicat de presă. Potrivit BT, etapele de acordare a împrumutului sunt simplificate faţă de un credit clasic, ceea ce presupune aplicarea pe site-ul băncii şi primirea online a ofertei, după care beneficiarul trebuie să ajungă în cadrul băncii pentru semnarea documentaţiei.
     
    Clientul are posibilitatea să-şi creeze un spaţiu personalizat, cu detalii despre statusul aplicaţiei de credit. Apoi, banca va informa persoana care a aplicat – inclusiv prin intermediul unui SMS – cu privire la trimiterea ofertei, ofertă care poate fi consultată şi online. Solicitantul se poate programa online, alegând locul şi ora dorite, pentru semnarea documentaţiei la Banca Transilvania.
     

  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.