Tag: conditii

  • Banca Mondială: Regândiţi cota unică de impozitare, aveţi nevoie de bani la buget să oferiţi tinerilor condiţii mai bune, să nu mai plece din România

    “Există o anxietate generală în Europa, oamenii nu mai au încredere în viitor, iar în Europa de Est tinerii pleacă în masă în străinătate. Trebuie ca sistemul fiscal şI social să fie schimbat, trebuie să le creăm condiţii să rămână în ţările lor, să vrea să trăiască aici. Pentru aceasta, trebuie un sistem de taxare şI de contribuţii sociale mai progresiv, adic la venituri mai mari să fie plătite rate de impozitare şI rate de contribuţii mai mari”, a spus Timmer în cadrul unei conferinţe unde a fost prezentat un studiu al Băncii Mondiale privind distribuţia veniturilor în societate în Europa şI Asia.

    El a refuzat să spună direct dacă România ar trebui spre exemplu să renunţe la cota unica de impunere, redusă anul acesta de la 16% la 10%, dar a subliniat că tot pachetul de taxe şI contribuţii sociale trebuie regândit astfel încât cei care câştigă mai mult să plătească un procent mai mare de taxe şI contribuţii sociale.
    România a introdus cota unică în 2004, adică se impozitează cu aceeaşI rată, acum de 10%, orice venit, fie salariul minim de 1.900 de lei brut fie un salariu de 190.000 de lei pe lună. Anterior, erau 5 praguri de impozitare, cu deductibilităţI, ultimul prag fiind la 36% pentru veniturile mari.
     
    “Trebuie să luaţI măsuri în aşa fel încât să faceţi din nou ţară atractivă pentru tineri. Satele din Macedonia, din România au rămas goale, sunt case părăsite, au rămas aici numai oamenii bătrâni care nu sunt în stare să plece. Guvernele trebuie să investească în bunuri publice de calitate, să atragă tinerii, să le ofere condiţii bune de educaţie şI sănătate astfel încât aceştia să contribuie la fondurile de pensii şI sănătate”, a explicat Timmer.
     
  • Franţa va fi de acord cu extinderea perioadei de tranziţie post-Brexit sub anumite condiţii – surse

    “Este una dintre opţiunile posibile. Nu este nici o propunere concretă din partea UE, nici o cerere formală a Marii Britanii”, a declarat sursa de la Palatul Elysee.

    “Este ceva ce nu trebuie să excludem. Dacă am merge în această direcţie, am face-o sub un anumit număr de condiţii”, a adăugat sursa, care a vorbit în condiţii de anonimitate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google recrutează în Bucureşti. Care sunt condiţiile

    Cerinţele minime pentru aplicare sunt ca aplicantul să fie în penutlimul an de stiudiu de licenţă sau master. Sunt considerate avanataje experienţele anterior în domeniul vânzărilor, reclamelor, consultanţei, relaţii clienţi, marketing sau zone apropiate.

    „Ideea Gmail a veni de la un singur <<googler>>. Acum platforma are pesre 425 de milioane de utilizatori. La Google, fiecare <<googler>> poate avea un impact uriaş, şi nu este diferit pentru  cei care se află în internship – aceştia sunt actorii-cheie în inovaţie”, scriu reprezentanţii companiei pe platforma citată.

    Responsabilităţile şi detaliile proiectului vor fi comunicate de către companie, bazându-se pe istoricul educaţional al candidatului, pe interesele şi calităţile acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt românii care au luat sute de milioane pe afacerile lor

    Start-up-ul local UiPath, specializat în cea mai în vogă tehnologie la nivel global – dezvoltarea de roboţi software care automatizează procesele de lucru din companii –, a fost evaluat la 3 miliarde dolari – cea mai înaltă evaluare înregistrată vreodată de o companie de IT lansată din România, după ce luna trecută a reuşit să atragă cea de-a treia mare finanţare – 225 milioane dolari.

    În topul celor mai valoroase businessuri de tehnologie din România este inclus şi Bitdefender, furnizor de soluţii de securitate cibernetică, consacrat deja ca fiind cel mai puternic brand din IT-ul românesc. Acesta a fost evaluat la peste 600 milioane de dolari în urma tranzacţiei prin care fondul de investiţii Vitruvian Partners a devenit al doilea cel mai mare acţionar al companiei, odată cu achiziţia pachetului minoritar de aproximativ 30%, deţinut de fondul de investiţii Axxess Capital.

    Al treilea loc în clasament este ocupat de compania de software Softvision din Cluj, care a fost preluată recent de furnizorul american de servicii de IT Cognizant Technology, valoarea tranzacţiei fiind estimată la 550 milioane dolari.

    Tot în jurul acestei sume – 500 milioane de dolari – s-a situat şi tranzacţia din 2014 dintre start-up-ul local LiveRail, care a dezvoltat o tehnologie de monetizare a clipurilor video, şi gigantul american Facebook, care deţine cea mai mare reţea de socializare din lume. La doi ani de la integrarea LiveRail în cadrul Facebook, gigantul american a decis însă să închidă operaţiunile acestuia.


    3 mld. dolari

    1. UiPath

    Povestea start-up-ului UiPath, fondat de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, a început în urmă cu trei ani, când start-up-ul s-a desprins dintr-o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, înfiinţată încă din 2005. Treptat, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare, iar din 2012 şi-a îndreptat atenţia către piaţa de automatizare robotizată a proceselor. Atunci, cei doi fondatori ai UiPath şi-au dat seama de potenţialul acestei pieţe şi au înfiinţat separat start-up-ul specializat pe astfel de soluţii. Cei doi au deschis şi entităţi în străinătate, printre primele numărându-se Marea Britanie, India şi SUA.  Prima mare finanţare a fost obţinută în 2015 – 1,5 mil. dolari –  de la Credo Ventures, Early Bird şi Seedcamp, iar a doua în 2017 – 30 mil. dolari – de la fondul de investiţii Accel. Apoi, au urmat cele două mari finanţări obţinute anul acesta – 153 mil. dolari, de la Accel, Capital G şi Kleinder Perkins Caufield & Byers – şi 225 mil. dolari – de la Sequoia, Capital G şi Accel.

    După cele trei mari finanţări primare, care totalizează peste 400 milioane dolari, UiPath şi-a extins prezenţa la nivel internaţional deschizând noi birouri în diferite colţuri ale lumii, precum Australia, Hong Kong, Franţa (Paris) şi Germania (München).


    600 mil. dolari

    2. Bitdefender

    Familia Talpeş, Florin şi Măriuca, a pus bazele Bitdefender, cel mai mare producător local de software, acum mai bine de 20 de ani, reuşind să ajungă în întreaga lume cu antivirusul şi toate soluţiilor de protecţie a sistemelor informatice. Astfel, soluţii de securitate IT dezvoltate de Bitdefender sunt utilizate acum la nivel global de aproximativ 500 de milioane de utilizatori.

    Luna trecută, Bitdefender şi-a extins prezenţa globală directă prin achiziţia companiei SMS eTech din Australia. Mai exact, Bitdefender a preluat linia de business care se ocupă de distribuţia produselor sale pe piaţa australiană şi din Noua Zeelandă, achiziţia făcând parte din strategia sa de dezvoltare la nivel internaţional. Odată cu achiziţia liniei de business din cadrul SMS eTech, Bitdefender va deschide propria subsidiară în Australia, urmând să-şi întărească astfel poziţia în întreaga regiune Asia-Pacific. Ca atare, dezvoltatorul de soluţii de securitate cibernetică va deschide un birou în oraşul Melbourne, acesta fiind primul biroul Bitdefender din regiunea Asia-Pacific.

    În ultimii doi ani, Bitdefender a deschis birouri proprii în Italia, Suedia şi Canada, ca parte a procesului de expansiune globală.

    Anul trecut, compania a înregistrat afaceri de 591 milioane lei (129,6 mil. euro), în creştere cu 30% faţă de 2016, în timp ce profitul net s-a menţinut aproape la acelaşi nivel, cifrându-se la 29 mil. lei (6,2 mil. euro), mai mare cu 3%.


    550 mil. dolari

    3. Softvision

    Compania de software Softvision a fost înfiinţată în 1994 de românul Laurenţiu Russo, care a studiat şi şi-a început cariera în SUA, lucrând pentru companii precum AMD şi HP. Treptat, Softvision a devenit un furnizor global de software şi servicii de consultanţă IT ce deţine în România aproximativ o jumătate din numărul de angajaţi la nivel internaţional.

    Compania are în România mai multe studiouri de dezvoltare, în Cluj-Napoca, Baia Mare, Bucureşti, Timişoara şi Iaşi, cu un număr mediu de angajaţi de 1.139  anul trecut, conform datelor de la Finanţe. Softvision este unul dintre cei mari 10 angajatori din industria de software din România după numărul mediu de angajaţi din 2017, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Finanţe. Anul trecut, compania a raportat în România afaceri de 195,9 mil. lei (42,9 mil. euro), în creştere cu 8% faţă de anul precedent. Înainte de a fi preluată la începutul acestei luni de americanii de la Cognizant Technology, în schimbul unei sume de aproximativ 550 mil. dolari, Softvision avea la nivel global aproximativ 2.400 de angajaţi, ceea ce înseamnă că în România se află aproximativ o jumătate dintre oameni.

    În 2016, compania fuzionase cu Software Paradigms International (SPI), una dintre cele mai mari firme din SUA, ca parte a planurilor de extindere globală.


    500 mil. dolari

    4. LiveRail

    Povestea LiveRail, compania online cumpărată în 2014 de Facebook cu 500 mil. dolari, are ca punct de start un proiect de externalizare semnat între un start-up britanic care a oferit unei mici firme din Cluj-Napoca, găsită după căutări pe internet, un contract de dezvoltare a unei pagini web. Acest contract i-a pus în legătură pe britanicul Mark Trefgarne şi pe românii Andrei Dunca şi Sergiu Biriş, iar calitatea proiectelor realizate la Cluj pentru clienţii din Marea Britanie i-a determinat pe cei trei să treacă la un nou nivel, respectiv să demareze împreună, ca parteneri, LiveRail – proiectul unei tehnologii care să permită afişarea de reclame video online. Tehnologia LiveRail a fost iniţial testată pe platforma video locală Trilulilu, supranumită „YouTube de România“, fondată de asemenea de Dunca şi Biriş.

    Conform unui raport al Business Insider, achiziţia LiveRail de către Facebook nu a luat drumul pe care aceştia îl doreau. Facebook a cumpărat LiveRail în ideea de a „mărita” nivelul de acurateţe oferit de reclamele targetate ale reţelei de socializare cu reclamele video pe Facebook şi nu numai. Vicepreşedintele diviziei de reclame pe produs a Facebook, Brian Boland, a recunoscut că integrarea tehnologiei LiveRail a durat mai mult decât s-ar fi aşteptat.

    În 2016, Facebook a decis să închidă LiveRail „pentru a ne concentra pe metode mai bune pentru a ajuta publisherii să îşi vândă reclamele direct către advertiser, precum şi pentru expansiunea ofertei noastre de reclame video“, potrivit declaraţiei oficiale de atunci a gigantului american.

  • Acţionarii Banca Transilvania au aprobat astăzi fuziunea prin absorbţie cu Bancpost

    Operaţiunea prevede dizolvarea fara lichidare a Bancpost şi transmiterea universală a patrimoniului către Banca Transilvania.

    In consecinta se vor atribui către actionarii Bancpost actiuni nou emise de Banca Transilvania. De asemenea, Banca Transilvania îşi va majora capitalul social.

    Banca Transilvania a cumpărat Bancpost, cu o cotă de piaţă de 2,9%, într-o tranzacţie în jur de 235-250 milioane euro.

    Reprezentanţii instituţiei de credit din Cluj au semnat în a doua jumătate a lunii noiembrie 2017 contractul de achiziţionare a Bancpost, atunci pe locul al nouălea în sistemul bancar românesc, cu active de 1,88 miliarde euro, faţă de cele 12,2 miliarde euro de la acel moment care plasau Banca Transilvania pe poziţia secundă, în spatele Erste Bank.

    Vânzătorii Bancpost erau repre­zentaţi de elenii de la Eurobank, listată pe piaţa de capital din Atena, cu o valoare de piaţă de 1,32 miliarde euro, după o pierdere în jur de 90% faţă de momentele de dinainte de criză.

    Banca Transilvania are o capitalizare de 11,02 miliarde lei, iar acţiunile sâau apreciat în acest an cu 7,5%, fiind tranzacţionate marţi la pranz la 2,325 lei/titlu. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Românii pot lua, începând de astăzi, credite fără dobândă, prin programul “Investeşte în tine”. În ce condiţii acordă băncile împrumuturi cu dobânda zero

    Începând cu luni, tinerii între 16 şi 26 de ani pot contracta credite cu dobândă suportată de la bugetul de stat de până la 40.000 de lei, iar persoanele între 26 şi 55 de ani pot lua acelaşi tip de credite de până la 35.000 de lei, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului remis MEDIAFAX.

    Salariaţii pot solicita suplimentar 20.000 de lei, pe lângă creditul iniţial. De asemenea, anii de studiu vor reprezenta perioada de graţie pentru acest tip de finanţare. Sumele pot fi folosite pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale sau pentru acces la diferite servicii de sănătate şi activităţi sportive.

    “Un alt proiect ajuns la maturitate este <<Investeşte în tine>>. Vor fi semnate astăzi toate documentele necesare pentru începerea efectivă a acestui program destinat românilor care au nevoie de finanţare pentru o mai bună pregătire profesională. Este un proiect adresat, în primul rând, tinerilor cu vârsta între 16 şi 26 de ani, care pot accesa un credit de până la 40.000 de lei, dar şi celor cu vârste între 26 şi 55 de ani, care pot lua credite de până la 35.000 de lei. Dacă persoana care apelează la acest împrumut este salariat, poate contracta încă 20.000 de lei”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, joia trecută, la Palatul Victoria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANCOM lansează în dezbatere publică accesul şi tarifele la infrastructura Netcity

    Netcity are obligaţia să asigure accesul la infrastructura în condiţii echivalente tuturor furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice care solicita sau beneficiază deja de acces la infrastructura, dacă aceştia se află în circumstanţe echivalente. În cazul în care dezvoltatorul acordă condiţii mai favorabile unui furnizor, atunci are obligaţia să acorde aceleaşi condiţii tuturor furnizorilor, pe baze nediscriminatorii. Totodată, Netcity are obligaţia să asigure acces la infrastructura cel puţin în aceleaşi condiţii, inclusiv în ceea ce priveşte calitatea, cu cele pe care şi le aplică sau pe care le aplică persoanelor juridice din acelaşi grup şi să trateze în acelaşi interval de timp cererile de acces la infrastructura sau solicitările de informaţii transmise de furnizori.

    Pentru respectarea principiului transparenţei, dezvoltatorul proiectului are obligaţia de a publica pe pagină de internet informaţii generale privind lista străzilor şi imobilele acoperite de reţea, termenul de soluţionare a cererilor de acces şi indicatorii de calitate pentru furnizarea serviciilor de acces.

    Dezvoltatorul are la dispoziţie un termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei ANCOM pentru a pune în acord contractele în vigoare cu dispoziţiile deciziei.

    Durată contractului de acces la infrastructura se stabileşte prin negociere între părţi şi poate fi cuprinsă între 3 ani şi 5 ani, în funcţie de solicitarea furnizorului de reţele publice beneficiar.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fenomene meteo EXTREME. Schimbările climatice devin dramatice, iar investitorii speră să se îmbogăţească din asta

    Sectoarele unde aceştia îşi investesc banii oferă o privire asupra zonelor probabile de impact ale temperaturilor în creştere. „În primele faze, oamenii vor începe să se îngrijoreze. Iar randamentele o vor lua în sus“, spune Michael Cembalest, strateg la JPMorgan.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • România, ţara cu CELE MAI PERICULOASE condiţii de muncă din UE. Suntem în TOPUL NEGRU al accidentelor de muncă mortale

    ”Cred că este momentul ca statul român să vină cu soluţii concrete pentru încurajarea politicilor active în Sănătatea şi Securitatea Muncii (SSM) deoarece suntem, încă, departe de o cultură a protecţiei angajatului, realitate confirmată de cifre. Legislaţia pune accent în acest moment mai mult pe producţia de hârtii şi mai puţin pe acţiuni consistente de prevenţie. Pentru o frmă cu 2-3 angajaţi, completarea fişelor nu este o problemă relevantă, dar pentru angajatorii care au 5.000 de angajaţi, devine o problemă reală”, apreciază consultanţii Eurofin.

    Impactul financiar minim asupra economiei din cauza accidentelor de muncă este de 11,5 milioane de euro (52 de milioane de lei), care se multiplică de 9 ori, dacă în calcul intră tratamentul medical, întârzierile de producţie sau recrutarea şi formarea de salariaţi noi, arată studiul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Din culisele unei tranzacţii de zeci de milioane de euro

    La începutul lunii iulie, compania de consultanţă şi audit Deloitte România a confirmat implicarea în tranzacţia prin care antreprenorul Cristian Ludovic Pop a vândut retailerul Animax către fondul de investiţii TRG management. Compania, care deţine aproape 80 de magazine şi afaceri de circa 120 de milioane de lei (peste 25 milioane euro) în 2017, este lider pe piaţa românească a comerţului specializat pentru animale, estimată la o valoare de 330 de milioane de euro. Potrivit datelor ZF, valoarea tranzacţiei s-a ridicat la aproximativ 20 de milioane de euro.

    TRG management (The Rohatyn Group), care îşi coordonează operaţiunile din 14 birouri globale şi acoperă Europa de Est prin intermediul biroului din Londra, a fost fondat în New York în 2002 de către Nicolas Rohatyn, ca vehicul de investiţii în pieţe emergente, şi a fuzionat cu CVCI în 2013, având împreună o bază de active de peste 7 miliarde de dolari. Fondul investeşte în companii mid-market, lideri de piaţă, care pot deveni platforme de dezvoltare regională. Unul dintre pilonii strategiei de investiţii îl reprezintă companiile care s-au maturizat în pieţe emergente, stabile şi care beneficiază de creştere accelerată.

    Decizia de vânzare a Animax către fondul de investiţii TRG management a venit într-o perioadă bună, în condiţiile în care businessul a crescut constant din 2008 până în 2017. Avansul a fost susţinut în special de expansiune, însă şi de faptul că în ultimii ani tot mai mulţi români au decis să îşi cumpere un animal de companie. Mai mult, în perioada 2015-2016 economia a avut o evoluţie pozitivă, la fel şi consumul. Astfel, retailul – indiferent de tipul acestuia – este unul dintre cele mai căutate domenii dat fiind că este legat de consumul privat, care creşte de doi ani cu circa 10%.

    „Am pornit Animax în anii 1998 şi timp de 20 ani am investit multă muncă şi emoţie în dezvoltarea afacerii”, descrie Cristian Pop, fondatorul Animax, începuturile afacerii. „În 2016, Animax devenise deja un business matur, pregătit pentru următoarea fază de dezvoltare, în care rolul şi contribuţia mea se diminuau. Probabil că aşa se vedea şi din exterior, întrucât începusem să primesc oferte din partea unor fonduri de investiţii interesate de achiziţia Animax. Aşa s-au născut ideea de vânzare şi discuţiile avansate cu unii dintre potenţialii investitori, însă în condiţii de exclusivitate solicitate de fiecare dintre ei”, povesteşte el. 

      Antreprenorul spune că primul lucru pe care l-a înţeles a fost că, în negocierile bilaterale, potenţialul de preţ şi condiţiile oferite iniţial sunt dificil de menţinut, iar negocierile devin inevitabil dificile pentru vânzător. 

      „Înainte de a fi trecut prin această experienţă, nu mi-aş fi putut imagina complexitatea unei tranzacţii. Este mult mai complex decât reiese din discuţiile iniţiale”, subliniază Pop. „Atunci când am început procesul de M&A (mergers & acquisitions – n.red.) eram convins că ştiu cum se face asta şi mă pot descurca fără ajutor extern, doar cu echipa de management din Animax. Acum însă, sunt bucuros că la momentul potrivit mi-am schimbat atitudinea şi am ales să lucrez cu profesionişti din acest domeniu. Ei au condus procesul şi au oferit susţinere colegilor mei din echipa de management, condusă de Adriana Mateescu, până la finalizarea cu succes a transferului companiei către noul acţionar.”
     
    Un proces clasic de M&A

    În primul semestru al acestui an, piaţa de fuziuni şi achiziţii din România s-a situat la o valoare cuprinsă între 1,6 şi 1,8 miliarde de euro, numai la nivelul trimestrului II fiind realizate tranzacţii de 391 de milioane de euro, în creştere cu 51,5% fată de primele trei luni din 2018, potrivit unei analize a Deloitte. 

    „Din punctul nostru de vedere, vânzarea Animax s-a realizat printr-un proces foarte eficient. Parcurgând toate etapele unui proces M&A clasic, tranzacţia s-a încheiat în mai puţin de un an de la semnarea mandatului”, spune Ioana Filipescu, partener la Deloitte România. „Ingredientele au fost, în primul rând, un business sănătos, o companie bine organizată şi gestionată, o piaţă cu fundamente solide de creştere, iar, din partea noastră, implicarea unei echipe experimentate de M&A. În finalizarea cu succes a acestui mandat, meritul le revine în primul rând colegilor mei Iulia Bratu, deputy director, Cosmin Comşa, senior associate, şi Vlad Adam, associate”, adaugă Filipescu.

    Partenerul firmei Deloitte notează că abordarea companiei este de „a ne implica în tranzacţiile în care credem, preponderent consiliind antreprenorii români”.

    Iulia Bratu, deputy director la Deloitte România, explică faptul că momentul a fost unul bine ales şi oferă astfel o tranzacţie reuşită: „Structurarea procesului şi gestionarea competiţiei au fost esenţiale pentru reuşita tranzacţiei şi maximizarea valorii. O contribuţie semnificativă a avut-o comunicarea excelentă pe care am avut-o atât cu Cristi, cât şi cu managementul Animax, iar din perspectiva echipei M&A implicate aş puncta în mod particular complementaritatea naturală a echipei”. Ce sfaturi are consultantul de la Deloitte pentru antreprenorii români care se gândesc la un exit? „Un proces M&A este foarte complex şi depinde de o varietate de factori specifici fiecărei situaţii. Ce putem spune însă cu siguranţă este că, indiferent de situaţie, valoarea adăugată a unui consultant M&A experimentat se face remarcată la nivelul maximizării preţului şi minimizării riscurilor pentru vânzător. În unele cazuri, decizia de a fi asistat de consultanţi de M&A profesionişti poate fi decisivă pentru finalizarea cu succes a tranzacţiei.”

    Compania de consultanţă Deloitte a mai fost implicată într-o serie de tranzacţii pe piaţa din România în 2018, printre care vânzarea Fabryo, lider de piaţă în industria de vopsea decorativă în România, către AkzoNobel, al doilea cel mai mare producător global de vopsea şi substanţe chimice; vânzarea distribuitorului de produse farmaceutice Farmexim, şi a lanţului de retail farmaceutic Help Net, către Phoenix Group, lider european în distribuţia farmaceutică; vânzarea furnizorului de servicii financiare şi leasing IKB Leasing către BNP Paribas.