BusinessMagazin

Tag: Concurenta

  • Consiliul Concurenţei: Limitarea numărului de farmacii în oraşe nu va determina deschideri la sate. Care sunt soluţiile pentru aprovizionarea satelor

    În opinia Ministerului Sănătăţii, obiectivul restricţiei demografice stabilite în Legea farmaciei urmăreşte asigurarea unei aprovizionări sigure şi de calitate cu medicamente a populaţiei, prin împiedicarea migrării farmaciilor comunitare din mediul rural în mediul urban.

    “Consiliul Concurenţei a avut în vedere că, în lipsa oricărei reglementări, nu se poate exclude faptul că farmaciştii se vor concentra în localităţile considerate atractive. Consecinţa este aceea că alte localităţi, mai puţin atractive, ar suferi din cauza unui număr insuficient de farmacii, care să asigure un serviciu farmaceutic sigur şi de calitate. (…) Dacă prin criteriul demografic se urmăreşte stimularea sau menţinerea numărului de farmacii în mediul rural, pentru asigurarea cu medicamente a populaţiei din aceste zone, considerăm că limitarea numărului de farmacii în mediul urban nu va conduce în mod direct la deschiderea de noi farmacii în mediul rural, cu atât mai mult cu cât viabilitatea economică a farmaciilor din mediul rural este pusă sub semnul întrebării”, se arată în opinia Consiliului Concurenţei referitoare la o eventuală iniţiativă legislativă de prelungire a duratei de aplicare a criteriului demografic la înfiinţarea unei farmacii în mediul urban.

    Autoritatea precizează că, dacă într-adevăr există probleme privind accesul în anumite zone, soluţia este încurajarea accesului în respectivele zone, nu împiedicarea accesului la nivel urban.

    “De exemplu, în Marea Britanie, pentru zonele în care nu există farmacii care eliberează reţete au fost găsite două soluţii mult mai potrivite pentru zonele cu probleme decât reglementările care controlează accesul la nivel general, respectiv Schema Esenţială pentru Farmaciile Mici şi eliberarea medicamentelor chiar de către medicii prescriptori”, menţionează Consiliul Concurenţiei.

    Schema Esenţială pentru Farmaciile Mici furnizează asistenţă financiară farmaciilor care nu sunt viabile din punct de vedere economic datorită locaţiilor lor, dar sunt considerate vitale pentru furnizarea de servicii farmaceutice către comunitatea locală. În concluzie, această schemă are ca scop asigurarea furnizării de servicii farmaceutice în zone care, altfel, ar avea dificultăţi în ceea ce priveşte atragerea lor. Aceasta joacă un rol important în asigurarea accesului, şi datorită faptului că este folosită în mod direct pentru rezolvarea problemei de acces, determină obţinerea acestui scop la un cost substanţial mai mic pentru consumatori decât reglementarea controlului la nivel general, precizează Consiliul Concurenţei.

    Eliberarea medicamentelor direct de către medicii prescriptori în zonele rurale în care consumatorii întâmpină dificultăţi în procurarea de medicamente este o soluţie adoptată de mai multe state membre pentru a rezolva lipsa farmaciilor din mediul rural, precum Austria, Cehia, Franţa, Ungaria, Irlanda, Slovenia, Marea Britanie şi Olanda.

    Reglementările din aceste ţări prevăd posibilitatea eliberării de către medici a medicamentelor ce se eliberează pe bază de prescripţie la preţul de farmacie, fără un adaos suplimentar, până în momentul în care în respectivele zone se deschid farmacii. Totuşi, medicii nu pot vinde medicamente fără prescripţie în aceste zone.

    “De asemenea, înfiinţarea de farmacii în mediul rural ar putea fi stimulată dacă legislaţia în domeniu ar facilita accesul în aceste zone prin stabilirea unor condiţii şi criterii de înfiinţare mai puţin restrictive, în raport cu cele cerute pentru înfiinţarea unor farmacii în mediul urban, de tipul: program redus de funcţionare, o gamă restrânsă de produse, eliminarea condiţiei privind laboratorul propriu, suprafaţă mai mică, posibilitatea de a fi deservită de un asistent de farmacie etc. O altă soluţie ar putea fi introducerea unui program pilot pentru înfiinţarea de farmacii mobile, care să deservească zonele rurale greu accesibile”, mai arată Consiliul Concurenţei.

    Creşterea numărului de farmacii dintr-o zonă corelată cu redistribuirea pacienţilor din zona respectivă conduce, în opinia Consiliului Concurenţei, la întărirea concurenţei, fapt care poate genera servicii farmaceutice de calitate superioară.

    În concluzie, punctul de vedere al Consiliului Concurenţei este că menţinerea criteriului demografic la înfiinţarea unei farmacii în mediul urban nu se poate realiza decât pe o perioadă limitată, de 6 – 9 luni, respectiv până la cel mult data de 30.09.2015, prelungire avută în vedere din perspectiva necesităţii respectării legislaţiei privind procedurile de elaborare, avizare şi prezentare a proiectelor de acte normative.

    De asemenea, o prelungire a termenului de menţinere a criteriului demografic ar trebui să fie justificată de existenţa unor circumstanţe excepţionale.

    “O astfel de măsură ar putea fi justificată doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii, evidenţiate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene: criteriul demografic să se aplice fără discriminare, să fie justificat de motive imperative de interes general, să fie de natură să asigure realizarea obiectivului urmărit şi să nu depăşească ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia. În ceea ce priveşte ultima condiţie, trebuie subliniat că au existat prelungiri succesive pe perioade de 2 ani ale duratei de aplicare a criteriului demografic, care ar fi permis identificarea şi implementarea unor soluţii compatibile cu principiile concurenţiale”, explică autoritatea.

    În acelaşi timp, Consiliul Concurenţei are în vedere faptul că eliminarea criteriului demografic din Legea farmaciei necesită un termen acoperitor pentru respectarea legislaţiei în vigoare privind procedura de elaborare, avizare şi adoptare a proiectelor de acte normative.

    Conform prevederilor actuale din Legea farmaciei, criteriul demografic este în vigoare până la data de 31 decembrie 2014.

    La începutul săptămânii, Robert Popescu, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutic din România (ADRFR) şi directorul general al grupului A&D Pharma, care deţine reţeaua Sensiblu, spunea că România nu este pregătită pentru liberalizarea pieţei farma, care ar însemna mai multe farmacii, explicând că România se află între primele ţări din Europa după numărul de farmacii la mia de locuitori.

    Astfel, România ar urma exemplul Ungariei, unde, după liberalizare, s-au deschis foarte multe farmacii, care supă un an şi jumătate au intrat în faliment, statul ungar reintroducând ulterior criteriul demografic în lege.

  • Chiriţoiu: Amenzile, cuplate cu puşcăria pentru manageri, ar descuraja încălcarea legii concurenţei

    “Parchetul are un rol important în cazurile de încălcare a legislaţiei în domeniul concurenţei. Ştie mai bine să facă investigaţii, are acces să culeagă probe pe care noi nu le avem. Este important pentru noi să avem investigaţii mai bune şi să avem acces la probele obţinute de Parchet. De asemenea, aş vrea să văd o prezenţă mai activă în cazurile de concurenţă a Parchetului, pentru că dacă vorbim de descurajare, amenzile noastre sunt mari, dar dacă le cuplăm şi cu puşcăria pentru manageri sau pentru cei implicaţi, efectul de descurajare va fi şi mai puternic”, a spus Chiriţoiu la o conferinţă.

    El a menţionat că descurajarea încălcărilor prevederilor legale, precum şi creşterea gradului de acceptare a sancţiunilor, ar trebui să fie preocupările principale ale Consiliului Concurenţei în următorii ani.

    “Aş vrea să ajungem la o fază la care să avem mai puţine încălcări ale legii concurenţei şi de asemenea să avem mai multe cazuri rezolvate pe o cale mai puţin conflictuală, adică nu prin procese. Ştiu că cei care trăiesc din procese nu sunt foarte fericiţi, dar aş vrea să ajungem să avem mai multe rezolvări ale cazurilor în afara instanţei. Pentru asta este important să existe proceduri legale şi există în lege o serie de stimulente în acest sens, pe care le vom perfecţiona când vom modifica legea anul viitor, şi trebuie să fim un pic mai fioroşi şi credibili în faţa avocaţilor şi clienţilor lor, şi să-i facem să înţeleagă că dacă nu se ajunge la o rezolvare amiabilă, sancţiunea va fi confirmată de instanţă”, a explicat Chiriţoiu.

    Preşedintele instituşiei a menţionat că, dacă la construirea cazurilor Consiliul Concurenţei stă bine, problemele apar în momentul în care trebuie să justifice amenzile aplicate în faţa instanţelor.

    “Avem cazuri bine construite, cifrele ne sunt favorabile în acest sens. Evident că pot fi îmbunătăţiri. Consiliul stă mai prost în a convinge instanţele că nivelul sancţiunilor este justificat. Trebuie să înţelegem instanţele şi să avem argumente pentru a justifica nivelul amenzilor aplicate. Este important, de asemenea, să aveam o colaborare cu instanţele, să ajungem la o înţelegere a regulilor în domeniul concurenţei pentru a descuraja excesiva aplecare spre litigii în acest domeniu”, a adăugat Chiriţoiu.

    El a menţionat că din deciziile pe care Consiliul Concurenţei le emite, doar sub 10% nu sunt atacate în instanţă.

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Wizz Air doboară toate recordurile în aviaţia din România. Supremaţia nu este o veste bună

    John Stephenson, vicepreşedintele companiei aeriene Wizz Air, a prezentat, în premieră, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bucureşti, cota de piaţă din România. 31,5% dintre pasagerii care zboară din Bucureşti şi din ţară cumpără bilete de la Wizz Air, 23,4% de la TAROM şi 10,8% de la Blue Air. Numărul de pasageri transportaţi pe piaţa locală de compania controlată de fondul american de investiţii Indigo Partners va ajunge la 3,8 milioane în acest an, cu o cincime mai mult faţă de nivelul din de 3,1 milioane din 2013. Doar în ultimele două luni oficialii au anunţat 20 de noi rute din România, precum şi demararea operarării zborurilor de pe aeroportul din Iaşi, ceea ce va însemna, potrivit reprezentanţilor Wizz Air, 1,35 milioane de locuri suplimentare în 2015, respectiv un plus de capacitate de 29% .

    „Reţeaua se află în plină expansiune şi frecvenţele crescute pe rutele existente vor atrage cu siguranţă mai mulţi pasageri, fie că vor fi călători în scopuri turistice sau de business. Creşterea va stimula turismul la nivel naţional“, spunea Stephenson. Un calcul simplu arată aşadar că, dacă estimările celor de la Wizz Air se vor adeveri, compania va ajunge să transporte cinci milioane de pasageri la finele anului viitor de pe aeroporturile din Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sibiu, Târgu-Mureş şi Timişoara.

    Cinci milioane de pasageri transportaţi dintr-o piaţă în care jucători precum TAROM şi Blue Air raportează an de an scăderi sau, în cel mai bun caz, stagnări vor duce Wizz Air în poziţia de a deveni lider detaşat în topul celor mai mari companii aeriene de pe plan local, cu o cotă de piaţă apropiată de 50%. Practic, pasagerii câstigaţi de Wizz Air nu vor fi doar noi, ci cei mai mulţi vor fi luaţi de la concurenţă. În prezent, Wizz Air transportă de aproape două ori mai mulţi pasageri decât TAROM şi de aproape trei ori mai mulţi decât Blue Air. Creşterea accentuată a operaţiunilor Wizz Air din ultimii ani din România a făcut ca numărul de aeronave Airbus A320, cu 180 de locuri, alocate acestei pieţe să ajungă la 17. Prin comparaţie, transportatorul aerian naţional are în flotă 24 de aeronave – ATR, Boeing şi Airbus – cu o capacitate totală mai mică decât cea a rivalilor roz. În prezent, Wizz Air zboară pe 93 de rute, faţă de cele 43 ale TAROM.

    „Este o piaţă în care competiţia este liberă, iar interesul statului român este să le permită cetăţenilor să zboare în Europa. În condiţiile în care concurenţii din piaţă au flota veche şi nu au deloc resurse să se dezvolte, este normal că americanii au ajuns să domine piaţa“, spune Adrian Ionaşcu, director în cadrul companiei Blue Air. El dă exemplul Italiei, unde compania low-cost Ryanair a speculat slăbiciunile Alitalia într-un mod similar şi a ajuns să controleze traficul din Peninsulă. „Diferenţa faţă de alte ţări este modul cum Wizz Air a ajuns astăzi numărul unu. Mă refer la felul în care au intrat pe piaţă şi la ajutoarele de stat primite de la autorităţi pe diverse aeroporturi din ţară, în condiţiile în care ei nu plătesc taxe statului român întrucât nu au nicio sucursală deschisă în România, ci doar câţiva piloţi şi stewardeze“, mai spune managerul.

    Tribunalul Timiş a stabilit în 2012 că Wizz Air a primit „ajutor de stat ilegal“ de la aeroportul Traian Vuia din Timişoara, estimat la 4 milioane de euro. În prezent, compania mai beneficiază de ajutoare de stat pentru deschiderea de noi rute din partea consiliilor judeţene din Dolj, Sibiu, Mureş

    „Conform legislaţiei în domeniul concurenţei, se prezumă, până la proba contrară, că o companie se află în poziţie dominantă în cazul în care cota de piaţa înregistrată în perioada supusă analizei depăşeşte 40%. Trebuie avut în vedere, însă, că legea nu interzice deţinerea unei poziţii dominante, ci abuzul de poziţie dominantă“, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Astfel, compania care are poziţie dominantă nu are voie, printre altele, să impună partenerilor preţurile de vânzare sau de cumpărare, să aplice, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, să practice preţuri foarte mari (excesive) sau foarte mici (preţuri de ruinare), în scopul eliminării concurenţilor. Preţurile mici sau „de ruinare a concurenţei“, despre care vorbeşte şeful Concurenţei, reprezintă tocmai magnetul care a atras milioane de pasageri către serviciile Wizz Air, companie care a intrat pe piaţă cu tarife de până la patru ori mai mici faţă de companiile tradiţionale de aviaţie, diferenţă care s-a mai atenuat de-a lungul timpului.

    Oficialii companiei Wizz Air au declarat că operatorul aerian „nu are preţuri de dumping, iar competiţia este binevenită, consumatorii fiind cei care aleg“. Compania operează peste 340 de rute, iar preţul mediu pentru un zbor este de 47 de euro – „ne aşteptăm ca tarifele noastre foarte mici să continue să genereze creştere“. Principalul instrument de marketing al companiei va fi aşadar atent supravegheat cât de curând de autorităţile de resort, iar poziţia dominantă ar putea duce la creşterea tarifelor plătite de pasageri.

    Motivele sunt uşor de intuit: scumpirea ar arăta că preţurile nu mai sunt „foarte mici“ şi nu pot aşadar ruina concurenţa, ceea ce ar ilustra că nu se face abuz de putere, într-un context în care Wizz Air ar avea jumătate din piaţă, deci o putere mult mai mare, controlând exclusiv zeci de rute şi transportând de două ori mai mulţi pasageri decât cel mai apropiat concurent.

  • XC90 – Volvo vrea să se reinventeze mizând pe cartea care l-a dus odată la masa bogaţilor

    Suedez este cuvântul de ordine la Volvo odată cu lansarea noilor modele precum V40 şi, recent, cea de-a doua generaţie a XC90. Mai mult, suedezii insistă pe faptul că de această dată platforma noului model este una „100% Volvo“, subliniind ruptura definitivă de Ford şi de tot ceea ce au însemnat americanii care au vândut compania în 2010 către chinezii de la Geely.

    „Am continuat transformarea ce a început în 2010 când compania a fost vândută. Spre exemplu, numai în noul proiect al XC90 am investit 75 de miliarde de coroane suedeze (8,1 mld. euro – n. red.). De la o simplă divizie, am devenit acum o companie de sine stătătoare“, a spus Hakan Samuelsson, preşedintele şi CEO al Volvo Cars.

    La 12 ani de când Volvo a prezentat primul său SUV, XC90, constructorul suedez a lansat cea de-a doua generaţie a unuia dintre cele mai bine vândute modele din portofoliul său, model care acum vine să relanseze marca pe segmentul premium şi să o readucă în competiţie directă cu Audi, BMW şi Mercedes-Benz. Realizat în urma unui proiect ce s-a derulat pe o perioadă de trei ani, noul XC90 marchează începutul unui nou capitol în istoria Volvo, prezentând direcţia viitoare în design, integrând propria gamă de tehnologii noi şi utilizând noua tehnologie SPA (Arhitectură Dimensionabilă de Produs) a companiei.

    „SUV-ul este primul model dintr-un brand reinventat. Am reinventat fiecare componentă a sa. Mai mult, în următorii patru ani vom reînnoi întreaga gamă. Viitorul se bazează pe electrificare pentru a obţine putere mai mare şi consum mai scăzut. A treia piatră de hotar o reprezintă planul Vision 2020 prin care ne propunem ca până în 2020 niciun automobil Volvo să nu fie implicat într-un accident major, iar dincolo de acest prag, vrem ca după 2020 niciun automobil Volvo să nu fie implicat într-un accident“, a spus Lex Kerssemarkers, senior vice president pe strategie de produs şi managementul liniei de vehicule în cadrul Volvo Cars.

    Marcând cei 87 de ani de existenţă ai Volvo, noul XC90 este primul automobil al grupului ce va purta noua emblemă a companiei, mai proeminentă, având bine cunoscuta săgeată aliniată în mod elegant cu diagonala grilei. Împreună cu luminile de întâlnire faţă în formă de T şi denumite artistic „Ciocanul lui Thor“, emblema introduce o imagine nouă, distinctivă şi încrezătoare a generaţiei viitoare de automobile ale mărcii Volvo. „Tehnologia SPA ne-a permis să creăm primul SUV fără compromisuri din lume“, a spus Peter Mertens, senior vice president pe cercetare şi dezvoltare în cadrul Volvo Cars.

    Noul XC90 oferă o gamă de motorizări Drive-E de doi litri în patru cilindri, iar XC90 Twin Engine este primul din gama sa care combină un motor pe benzină de doi litri în patru cilindri supraalimentat cu un motor electric ce dezvoltă în total 400 CP, dar emite în atmosferă numai 60 de grame de dioxid de carbon per kilometru, echivalentul unui model mic hibrid cu cel mult 80 CP.

    „SUV-ul XC90 a fost un game changer în 2002 şi ne dorim acelaşi lucru de la noul model. Nu dorim neapărat să îl comparăm cu Range Rover, dar vrem să oferim ceva mai bun în comparaţie cu ce găsesc acum clienţii pe piaţă“, a spus Peter Mertens. În opinia sa, presiunea este şi mai mare având în vedere că vechiul  model a avut o viaţă de 12 ani, cu patru sau chiar cinci ani mai mult decât era normal, lucru care nu se va mai întâmpla de acum înainte.

    Noul XC90 oferă cele mai noi standarde de siguranţă disponibile în industria auto, potrivit celor de la Volvo. Acesta include două tehnologii în premieră mondială: un pachet de protecţie antipărăsire accidentală a carosabilului şi funcţia de frânare automată în intersecţie.

    Într-un scenariu de părăsire automată a carosabilului, noul Volvo XC90 detectează ce se întâmplă şi blochează centurile de siguranţă ale scaunelor din faţă pentru a menţine ocupanţii într-o poziţie sigură. Pentru a contribui la prevenirea leziunilor coloanei vertebrale, dispozitive de absorbţie a energiei plasate între scaun şi cadrul acestuia amortizează forţele verticale ce pot apărea la aterizarea maşinii pe o suprafaţă dură în afara drumului.

  • Bulgaria continuă alba-neagra cu South Stream

    Mai exact, după ce firma rusească de construcţii Stroitransgaz, aflată pe lista celor sancţionate de SUA, s-a retras din societatea mixtă formată pentru South Stream cu grupul bulgăresc de stat Bulgarian Energy Holding, acesta din urmă i-a atribuit rapid contractul unei subsidiare a Gazprom.

    Preşedintele Rosen Plevneliev a dat asigurări UE că proiectul South Stream va rămâne însă îngheţat şi a cerut noului guvernul interimar să lanseze rapid un pachet legislativ de e-government, spre a limita posibilitatea abuzurilor legate de atribuirea contractelor publice. După demisia guvernului socialist al lui Plamen Oreşarski, Plevneliev l-a numit premier interimar pe specialistul în drept constituţional Gheorghi Bliznaşki, fost parlamentar din partea socialiştilor. Guvernul lui Bliznaşki va funcţiona până la alegerile anticipate din 5 octombrie.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.

  • Amenzile pentru practici de concurenţă neloială urcă până la 50.000 lei, dar sunt prescrise în 3 ani

    În acelaşi timp, prevederea din legislaţia actuală care stabileşte că persoana care săvârşeşte un act de concurenţă neloială va fi obligată să înceteze sau să înlăture actul, să restituie documentele confidenţiale însuşite în mod ilicit de la deţinătorul lor legitim şi, după caz, să plătească despăgubiri pentru daunele pricinuite va fi abrogată.

    Modificările au fost introduse de Guvern printr-o ordonanţă aprobată în ultima şedinţă.

    Documentul stabileşte că sunt interzise acele practici de concurenţă neloială de denigrare a unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o întreprindere sau reprezentantul/angajatul său, de informaţii care nu corespund realităţii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natură să îi lezeze interesele, şi de deturnare a clientelei unei întreprinderi de către un fost sau actual salariat, un reprezentant al său ori de către orice altă persoană, prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva întreprindere a luat măsuri rezonabile de asigurare a protecţiei acestora şi a căror dezvăluire poate dăuna intereselor acelei întreprinderi, precum şi “orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă”. Spre deosebire de legislaţia actuală, aceste alte fapte nu mai sunt detaliate distinct.

    Uzanţele cinstite sunt definite ca un ansamblu de practici sau reguli general recunoscute, aplicate în relaţiile comerciale dintre întreprinderi, în scopul prevenirii încălcării drepturilor legitime ale acestora.

    În prezent, legea tratează drept contravenţii oferirea serviciilor de către salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte, divulgarea, achiziţionarea sau folosirea unui secret comercial de către un comerciant sau un salariat al acestuia, fără consimţământul deţinătorului legitim al respectivului secret comercial şi într-un mod contrar uzanţelor comerciale cinstite, încheierea de contracte prin care un comerciant asigură predarea unei mărfi sau executarea unor prestaţii în mod avantajos, cu condiţia aducerii de către client a altor cumpărători cu care comerciantul ar urma să încheie contracte asemănătoare, comunicarea sau răspândirea în public de către un comerciant de afirmaţii asupra întreprinderii sale sau activităţii acesteia, menite să inducă în eroare şi să îi creeze o situaţie de favoare în dauna unor concurenţi, comunicarea, chiar făcută confidenţial, sau răspândirea de către un comerciant de afirmaţii mincinoase asupra unui concurent sau asupra mărfurilor/serviciilor sale, afirmaţii de natură să dăuneze bunului mers al întreprinderii concurente, oferirea, promiterea sau acordarea – mijlocit sau nemijlocit – de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentanţilor acestuia, pentru ca prin purtare neloială să poată afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaşte sau a folosi clientela sa ori pentru a obţine alt folos pentru sine ori pentru altă persoană în dauna unui concurent, deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul funcţiei deţinute anterior la acel comerciant şi concedierea sau atragerea unor salariaţi ai unui comerciant în scopul înfiinţării unei societăţi concurente care să capteze clienţii acelui comerciant sau angajarea salariaţilor unui comerciant în scopul dezorganizării activităţii sale.

    Ordonanţa aprobată de Guvern stabileşte acum că, în măsura în care nu este considerată infracţiune, comiterea faptelor de concurenţă neloială va fi sancţionată cu amendă cuprinsă între 5.000 lei şi 50.000 lei, pentru persoane juridice, şi între 1.000 lei şi 5.000 lei, pentru persoane fizice, dar că sancţiunea va fi individualizată ţinându-se cont de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum şi de sancţiunile primite în ultimii doi ani de către persoana fizică sau juridică în cauză, iar aplicarea amenzilor va fi prescrisă în termen de trei ani de la data săvârşirii contravenţiei.

    Cuantumul amenzilor poate fi actualizat de Guvern la cel puţin 2 ani, în funcţie de rata inflaţiei.

    Ultimul cuantum al amenzilor reglementat prin lege pentru astfel de fapte era cuprins între 25 şi 50 milioane lei vechi (2.500-5.000 lei).

    În actul normativ aprobat de Guvern se mai arată că reprezentanţii Consiliului Concurenţei, în calitate de autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei, asigură protecţia întreprinderilor împotriva practicilor de concurenţă neloială “în limita competenţelor încredinţate” prin această lege, iar inspectorii de concurenţă pot efectua inspecţii inopinate numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru îndeplinirea misiunilor.

    De asemenea, în vederea “utilizării raţionale” a resurselor pentru efectuarea investigaţiilor, Consiliul Concurenţei va putea prioritiza cazurile în funcţie de potenţialul impact asupra concurenţei efective, de interesul general al consumatorilor sau de importanţa strategică a sectorului economic vizat.

    În acelaşi timp, în scopul “definirii şi implementării” politicilor publice în domeniul combaterii concurenţei neloiale, va fi constituit un Consiliul interinstituţonal, coordonat de Ministerul Finanţelor şi format din membri ai autorităţilor naţionale din domeniul concurenţei, protecţiei drepturilor în domeniul audiovizualului, protecţiei consumatorilor, protecţiei proprietăţii industriale şi protecţiei drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, care va redacta, anual, un raport pentru Guvern incluzând date privind aplicarea legislaţiei şi propuneri în domeniu.

    Ordonanţa menţine prevederea că funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei este asimilată celei de ministru şi stabileşte că nu doar funcţiile de vicepreşedinte, ci şi cele de consilier de concurenţă sunt asimilate celei de secretar de stat.

  • UniCredit Ţiriac Bank cumpără şi portofoliul de corporate al RBS Bank, după achiziţia din 2013

     “UniCredit Ţiriac Bank SA (UniCredit Ţiriac Bank) şi The Royal Bank of Scotland plc, Edinburgh, Sucursala România (RBS România) au semnat un acord pentru preluarea clienţilor corporate ai RBS România de către UniCredit Ţiriac Bank. Tranzacţia vizează un portofoliu total de active de aproximativ 260 milioane euro şi depozite corporate de aproximativ 315 milioane euro”, se arată într-un comunicat comun al celor două instituţii de credit, care nu au dezvăluit valoarea tranzacţiei.

    Portofoliul cuprinde peste 500 de companii private de talie medie şi mare, locale şi internaţionale, precum şi instituţii publice şi financiare.

    Angajaţii RBS România vor fi transferaţi către UniCredit Ţiriac Bank, în urma consultărilor cu partenerii sociali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ADMITEREA LA FACULTATE: Top 10 al celor mai căutate facultăţi din Bucureşti. Clasamentul naţional al concurenţei la universităţile de medicină şi farmacie

     Cel mai mare număr de aspiranţi la statutul de student se înregistrează, şi anul acesta, în Capitală, unde sunt cele mai multe instituţii de învăţământ superior. Reprezentanţii Universităţii Bucureşti spun, astfel, că au înscrişi la admitere peste 20% din numărul absolvenţilor de liceu care au luat bacalaureatul anul acesta.

    Având ca reper numărul de înscrişi raportat la cel al locurilor fără taxă, concurenţa cea mai mare din Capitală se înregistrează la Universitatea Bucureşti, la Facultatea de Geografie – 8,66 candidaţi pe loc. La această facultate, cele mai căutate specializări sunt Planificare teritorială (11,27 candidaţi pe loc) şi Hidrologie şi Meteorologie (11,22 pe loc).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro