BusinessMagazin

Tag: concept

  • A devenit şcoala in România un factor de stres pentru copii?

    Educaţia nonformală capătă foarte multă importanţă într-un sistem naţional de învăţământ care nu mai ţine pasul cu noile generaţii, crede şi Cecilia Necula, fondator al centrului Bufiniţa din Tei. “Auzim mereu de la părinţi sau bunici că “ăştia mici ne dau clasă” în cutare sau cutare privinţă, în general tot ce are legătură cu tehnologia ….e adevărat, ei au abilităţi pe care mulţi dintre adulţi nu le au, la fel cum şi adulţii sau cei în vârstă au abilităţi pe care noile generaţii nu le au. Pentru că acum nu mai este nevoie de ele… S-au schimat vremurile, interesele, abilităţile necesare pentru a te integra în societatea în schimbare”, remarcă ea. “Ori sistemul şcolar actual nu şi-a făcut un <update>, ci a rămas ancorat în alte vremuri. Asta în ciuda multor eforturi, proiecte, organizaţii care îşi propun să schimbe ceva în mersul lucrurilor. Problema este că spaţiul creat între şcoală şi ritmul cu care asistăm la crearea unui nou profil uman e destul de înspăimântător.  Ar fi nevoie de o schimbare dramatică şi totală de paradigmă. Cine să o facă ?”

    Bufniţa din Tei este un centru de activităţi recreative şi educaţie nonformală, care pune accentul pe învăţarea liberă, ghidată de interesul şi inclinatiie naturale ale copilului. Printre cursurile oferite se numără actoria, artele vizuale, şahul, informatica, inginerie & robotică, tehnici de creaţie şi hand-made sau tehnici de învăţare şi dezvoltare personală. 

    “Prin activitatea noastră, noi încercăm să lăsăm libertate celor mici să încerce, să experimenteze, să testeze, să descopere lumea şi în cele din urmă să se descopere pe ei – iar asta în ritmul lor propriu”, explică Cecilia Necula. “Numai că, vorbind de ritm propiu şi de experimentare, apare o problemă de ordin pragmatic. Toate aceste experimentări costă. Părinţii trebuie să suporte lunar un cost mai mare sau mai mic. Ori asta atârnă în bugetul familiei. Iar de aici, corelat cu istoric familial, nivel de educaţie, preconcepţii, apare riscul ca părinţii să pună presiune pe copii în direcţii care poate nu corespund profilului lor. În unele cazuri aceştia nu mai reuşesc să experimenteze diverse zone, ci sunt obligaţi să parcurgă anumite trasee <sigure> doar pentru că în prezent aceste trasee s-au dovedit a fi rentabile. Din experienţa noastră de părinţi putem spune că cei mici sunt suprasolicitaţi, dar nu în sensul în care se tot vehiculează. La vârsta lor, copiii suportă şi chiar au nevoie de antrenarea creierului în cea mai mare parte a timpului. Nu volumele de sarcini îi suprasolicită neapărat, ci mai degrabă conţinutul acestora. Din nou, necorelat cu interesele şi abilităţile lor.”

    Dacă este să vorbim de riscuri, crede Sorin Faur, acestea nu vin de la cursuri în sine, care predau abilităţi necesare, vin din altă zonă. “Şcoala – şi cum este ea gândită acum – are o mare vină în suprasolicitarea copiilor, trebuie spus, pentru că ocupă nejustificat de mult timp din viaţa unui copil pentru câte beneficii produce. Nu că şcoala nu ar fi necesară, din contră, educaţia este cheia pentru viitor, dar o educaţie de calitate, axată pe nevoi şi flexibilă, care să înceapă prin a fi orientată pe elevi şi nu pe materii, pe nevoile şi abilităţile fiecăruia.” Ar trebui ca fiecare copil să fie în primul rând ajutat să se descopere pe sine, crede cofondatorul Mentalio, iar apoi, printr-o programă flexibilă şi bazată pe opţiuni, să fie îndrumat către domeniile în care excelează. “Ori ce face şcoala astăzi? Le cere copiilor să fie buni la toate, ignorând personalitatea şi pasiunile fiecăruia! De ce ar trebui să fie un potenţial Mozart bun la anumite materii de care nu va avea nevoie niciodată (pun o problemă de principiu aici)? Nu spun că există materii de studiu inutile, nici că nu este nevoie de cultură generală, ci că nu toţi copii sunt la fel şi deci trebuie lăsaţi să îşi descopere şi urmeze chemarea. De aceea este nevoie de un învăţământ bazat pe opţiuni – în care fiecarea să aleagă ce vrea să studieze, cum vedem de altfel că se construieşte în ţările nordice. Şi atunci, copii nu ar mai fi atât de ocupaţi, pentru că în loc să investească 7-9 ore pe zi pentru a învăţa ceva de care nu au nevoie, care nu le place şi la care nu vor excela oricum mai bine s-ar ocupa direct de ceea ce îi dezvoltă.” El opinează că ciclul primar ar trebui axat pe dezvotarea abilităţilor de bază (scris, citit, calculat, cultură generală), ciclul gimnazial pe descoperire şi clarificare personală pentru ca apoi, în ciclul secundar superior elevii să poată aprofunda ceea ce îşi doresc.

    “Da, au un program încărcat la şcoală sau grădiniţe iar multe din informaţiile livrate în mediile instituţionalizate sunt absolut nefolositoare şi uneori haotice”, crede şi Ana Chiorean. “De aici şi pretenţiile ridicule ale dascălilor şi ale părinţilor în egală măsură.”

    Implicarea copiilor în activităţi de educaţie nonformală poate aduce şi beneficii de imagine pentru părinte în relaţia cu alţi părinţi, susţine Cecilia Necula. Ea nu crede însă că acest “avantaj” reprezintă o motivaţie, ci mai degrabă un efect secundar. “Interacţionăm zilnic cu mulţi părinţi. În general motivaţia lor este una corectă, aceea de a oferi copilului lor cât mai multe şanse de dezvoltare şi oportunităţi în viitoarea carieră. Sunt conştienţi de limitele şcolii tradiţionale.”

     

  • Cel mai mare Parc Acvatic din România s-a redeschis astăzi!

    Încă de acum 5 ani, Divertiland Water Park şi-a perfecţionat continuu serviciile şi a ridicat standardele, devenind cel mai mare operator de pe piaţa de divertisment din România. Practic, a inaugurat un concept cu totul nou pentru români, reinventând total conceptul de divertisment în aer liber, informează curierulnational.ro

    Antonis Lourezos, General Manager: „Cu toţii ştim că nu e uşor să te menţii în top şi numai continua surprindere a clienţilor noştri cu noi şi noi atracţii, alături de menţinerea unui nivel înalt de calitate a serviciilor, ne-au asigurat un loc în inima lor.

    Absolut tot ce a prins la public în aceşti ani este menţinut în agenda estivală 2017, cum ar fi, de exemplu, ofertele speciale, Kids Tuesday, Saturday Sensations, şedinţele de fitness împreună cu World Class, Spuma Party, grill-ul autentic românesc şi multe altele.

    În plus, anul acesta vom lansa o serie de workshop-uri variate pentru copii, pe care îi aşteptăm pe 18 iunie şi la Divertiland Summer Fest – locul unde îşi pot afirma talentul. În plus, cea mai recentă investiţie – piscină de dimensiuni olimpice – va sta nu numai la dispoziţia profesioniştilor, ci şi a celor care se încumetă să se ia la întrecere cu ei”.

    Los Petitos este zona dedicată copiilor, cu tobogane şi piscine făcute special pentru vârstele şi înălţimile lor. Los Turbos este zona de maximă adrenalină, zona toboganelor înalte – atracţia „de bază” fără de care niciun parc acvatic nu ar exista.

    Arena del Sol aduce nisipul auriu mai aproape de Bucureşti, pe când La Plaja reprezintă zona în care se află piscina cu valuri – o copie fidelă a mişcării organice a oceanului.

  • FlorideLux relansează florăria din Braşov şi estimează dublarea cifrei de afaceri, până la 120.000 euro

    Florăria din Braşov a fost prima franciză offline lansată de grupul FlorideLux în România, în 2013, în urma unei investiţii iniţiale de 45.000 de euro, aducând un nou concept pe piaţa de profil din Braşov, acela de flowers and gifts shop, cu deschidere importantă atât în offline cât şi online.

    „Odată cu relansarea vom încerca să fim mult mai activi pe segmentele de corporate şi evenimente, venind în întâmpinarea clienţilor cu o ofertă mult mai complexă şi diversificată, de la buchete şi aranjamente florale extrem de elegante, până la cele business. În continuare, calitatea produselor va rămâne principalul pion al business-ului, prin intermediul căruia vom încerca să creştem, ca şi până acum, atât în online, cât şi în offline”, a declarat Marius Dosinescu, CEO şi fondator FlorideLux.

    Un nou parteneriat care îşi propune creşteri substanţiale ale cifrei de afaceri

    În ceea ce priveşte aportul francizorului, grupul FlorideLux sprijină activitatea florăriei prin know-how, cursuri, comenzi online, marketing naţional şi local, dar şi îndrumare din punct de vedere al managementului. De cealaltă parte, francizatul se ocupă de toate aspectele interne şi externe ale florăriei pe plan local. Acesta conduce tot managementul florăriei, se ocupă de marketing local, caută clienţi şi parteneri, se ocupă de aprovizionare, evenimente şi tot ceea ce ţine de florăria din Braşov.

    „Obiectivul nostru este ca în 2017 FlorideLux Braşov să atingă o cifră de afaceri substanţială şi să oferim braşovenilor cele mai bune şi frumoase buchete de flori şi aranjamente. Livrarea se va putea face pentru toate comenzile, atât online cât şi offline, telefonic sau direct în florărie. Această creştere va fi generată atât de comenzile online, cât şi de cele offline, dar şi de gama complexă şi diversificată de produse. Cei peste trei ani de activitate în Braşov ne-au dovedit că piaţa de flori din acest oraş este una foarte bună şi promiţătoare”, a încheiat Marius Dosinescu.

  • Internet of Things devine realitate

    Cum ar fi să-ţi creşti profitul net al companiei cu 3-4%, să economiseşti sute de milioane de dolari sau cum să previi opriri neprogramate ale lanţului de producţie, astfel scutindu-te de pierderi de milioane de dolari? Răspunsul pe scurt: minunat! Răspunsul lui Maciej Kranz ar fi mai lung şi complicat. Maciej Kranz a documentat mai multe implementări de succes, dar şi eşuate ale tehnologiei IoT în diferite industrii şi companii. Kranz urmăreşte dezvoltarea conceptului de Internet of Things încă din anii 2000 şi este de părere că în prezent se poate vorbi de existenţa conceptului în viaţa de zi cu zi.

    Internet of Things este un concept care defineşte o lume în care toate obiectele (maşini, electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozitive mobile, portabile etc.) sunt conectate între ele cu ajutorul internetului. ”Primul scop al IoT este generarea de date, apoi utilizarea acelor date pentru a crea soluţii care să ajute afacerile“, spune vicepreşedintele Cisco Systems.

    Acest concept a devenit popular mai ales din perspectiva implementării lui în mediile consumatorilor obişnuiţi, fie în casă, fie la birou. Aşadar, am văzut la târgurile de tehnologie frigidere, cuptoare de gătit, becuri sau prize inteligente, conectate; însă aplicaţiile IoT cu cel mai mare potenţial sunt în domeniul afacerilor. ”Realitatea este că, deşi există beneficii ale obiectelor conectate din casă, IoT se întâmplă în mediul business to business.“

    Maciej Kranz spune că acum există zeci de mii de companii din lume care implementează IoT pentru a-şi eficientiza procesele şi pentru a creşte afacerea. ”Celor care implementează IoT nu le pasă de tehnologie, le pasă de rezultate, calitate, productivitate, eficienţă“, spune el. Precizează că toţi cei care implementează astăzi sisteme IoT nu sunt persoane la costum, ci poartă ghete de muncitor, ”managerii de pe liniile de asamblare, managerii de rafinării, cei care sunt responsabili pentru sistemele logistice“.

    Cele patru mari direcţii aplicate ale IoT întrevăzute de Kranz sunt: connected operations (operaţiuni conectate), predictive analytics (analize predictive), remote operations (operaţiuni de la distanţă) şi preventive maintenance (mentenanţă preventivă). Pentru fiecare dintre aceste ramuri, polonezul de la Cisco a dat exemple de reuşite şi a explicat modul în care tehnologia a schimbat afacerea respectivă.

    Celebrul producător Harley-Davidson, cunoscut în întreaga lume pentru motocicletele emblematice, oferă şi servicii de personalizare, dar de la momentul plasării comenzii până la livrarea motocicletei un client trebuia să aştepte 18 luni. După implementarea tehnologiei IoT, timpul de aşteptare a scăzut la două săptămâni. Lucru posibil datorită conectării tuturor proceselor, de la producţie la asamblare şi livrare; astfel au fost eliminaţi timpii morţi.

    Un alt exemplu dat de polonez  pentru ramura de remote operations este implementarea IoT la Maersk, cea mai mare companie de logistică şi transport din lume. ”Pierdeau cam 1 miliard de dolari pe an deoarece transportau containere goale“, explică Kranz. Compania a instalat două tipuri de senzori în container, primul care să le spună dacă era plin sau gol, iar altul să indice temperatura – acesta era folositor pentru transportul anumitor produse, de exemplu vin sau alimente. ”|n doar câteva luni de la implementare au reuşit să economisească 100 de milioane de dolari şi au redus livrarea de containere goale la zero“, spune el.

    Totuşi această tehnologie nu este disponibilă doar companiilor mari cu bugete uriaşe; conceptul IoT poate fi implementat şi de companiile mai mici, deşi exemplul dat de polonez nu este chiar o companie mică, comparativ cu nivelul României. Este vorba de un lanţ de 150 de magazine de îngheţată din India Centrală. |n India au loc frecvent pene de curent, care pot afecta o afacere cu îngheţată, care se poate topi; pe de o parte astfel pot fi înregistrate pagube mari, dar pe de altă parte se poate genera un pericol de sănătate. Pentru a rezolva problema, compania a instalat generatoare în fiecare magazin, dar vânzătorii nu le porneau. ”Au luat legătura cu un start-up care produceau senzori de temperatură. Au legat senzorii la reţea şi când temperatura scădea sau creştea, managerul magazinului primea alerte şi verifica situaţia. Dacă managerul nu răspundea şi nu făcea ceva în legătură cu asta, alertele treceau la următorul nivel de conducere şi puteau ajunge chiar la nivelul cel mai înalt, la CEO“, povesteşte Kranz. Soluţia a dat rezultate. |n primul an de la implementare, compania a obţinut o rată de returnare a investiţiei de 500%.

  • Renaşte una dintre cele mai iubite mărci auto din România. Un român propune modelul Nomad pickup complet reinventat. Ce şanse de producţie are?

    Penelul electronic 3D al unuia dintre cei mai talentaţi români la concepte a mai produs ceva: ARO NOMAD PICK UP. Chiar dacă sunt doar nişte randări, Puiu ne face de fiecare dată să visăm frumos. Deşi producţia maşinilor Aro a încetat în anul 2003, această marcă a reuşit să supravieţuiască în sufletele românilor.

    IATĂ AICI SUPERBUL CONCEPT PE CARE ROMÂNUL ÎL PROPUNE FANILOR ARO ŞI INDUSTRIEI ROMÂNEŞTI DE MAŞINI 

  • Doi români au pariat 80.000 de euro pe cel mai popular trend în fitness din lume. Au depăşit deja suta de abonaţi

    ”CrossFit este o metodă de antrenament care încorporează toate mişcările de fitness într-un «coş», peste care s-au adăugat exerciţii de haltere şi mişcări de gimnastică. În fiecare zi se extrage altceva din coş, niciodată aceleaşi exerciţii, niciodată monoton, totul într-un timp foarte condensat“, explică în câteva cuvinte Vlad Lecca, unul dintre fondatorii CrossFit Nord BVS. Această metodă de antrenament este marcă înregistrată la nivel mondial şi poate fi practicată doar în săli autorizate; a fost creată de americanul Greg Glassman, iniţial pentru militari şi oameni a căror meserie implică o condiţie fizică foarte bună. ”Însă CrossFit este proiectat pentru a îmbunatăţi şi maximiza condiţia fizică a fiecărui om, indiferent de nivelul său de antrenament“, adaugă antreprenorul.

    Un alt aspect particular al CrossFit este faptul că sălile nu arată precum cele obişnuite de fitness. Spaţiul pentru Crossfit este numit ”box“ (cutie) şi seamănă mai degrabă cu sălile de sport din şcoală – fără oglinzi, fără televizoare, pentru ca oamenii să se concentreze exclusiv pe antrenament, iar dotările constau în principal din bare, echipamente pentru vâslit, gantere, frânghii, inele, cutii, mingi medicinale sau orice adjuvant al unui exerciţiu care poate fi realizat cu greutatea propriului corp. ”Toate aceste mişcări sunt funcţionale, sunt mişcări de care oamenii au nevoie în viaţa de zi cu zi. Ce face diferenţa în CrossFit este realizarea lor la o intensitate ridicată şi varietatea exerciţiilor, care este strategic modificată pentru a maximiza performanţa“, explică Florin Darie.

    CrossFit este astăzi, conform cifrelor, cel mai popular trend în fittnes la nivel mondial, care a cunoscut o creştere impresionantă de la lansare, la începutul anilor 2000. Un brand care generează venituri de circa 4 miliarde de dolari pe an, cu peste 13.500 de francize, dispersate în peste 145 de ţări, conceptul CrossFit este descris deseori ca un cult ce atrage ca un magnet. ”În primul rând, CrossFit a devenit un fenomen pentru că obţii rezultate – chiar faci sport – şi pentru că îţi oferă sentimentul apartenenţei la o echipă. După o săptămână de când ai călcat pragul unei săli de CrossFit, echipa devine o a doua familie“, adaugă Darie.

    Cei doi fondatori ai CrossFit Nord BVS au intrat pentru prima dată într-o sală de acest tip în urmă cu doi ani, datorită unor prieteni, care le-au făcut cadou un abonament. Iar ideea de a-şi deschide propria afacere în această nişă a venit rapid: după o scurtă documentare, cei doi au conştientizat cât de mare este potenţialul pieţei, ”neexistând la acel moment, dar nici în prezent, suficiente săli de CrossFit în Bucureşti, asta în timp ce popularitatea acestui tip de antrenament creşte în România şi în toată lumea“, spune Darie.

    Din momentul în care le-a încolţit în minte ideea de a înfiinţa propria sală CrossFit şi până la punerea în practică a acestui proiect a trecut cam un an jumătate. Aşadar, anul trecut spre sfârşitul verii, Florin Darie şi Vlad Lecca au investit 80.000 de euro, bani proveniţi din economiile proprii, în deschiderea CrossFitt Nord BVS. Dovadă că acest trend a început să fie gustat şi de către români, ”box“-ul celor doi are deja 150 de abonaţi, în condiţiile în care sălile de sport CrossFit din Capitală pot fi numărate pe degetele de la mâini. ”Profilul clientului nostru este tânărul semisportiv, care a făcut sport în sălile de fitness clasice şi care vrea să experimenteze un alt tip de antrenament“, spune antreprenorul. Ca o explicaţie suplimentară, precizează că numărul bărbaţilor este mai mare, însă ”femeile sunt ceva mai harnice“.

    Pe lângă exerciţiile tipice, antreprenorii au introdus şi o serie de tipuri de antrenamente complementare CrossFit, cum ar fi yoga, box sau antrenamente cu haltere. Echipa box-ului din nordul Capitalei este formată din cinci antrenori şi ”un sfert din DJ-ii Bucureştiului, întrucât în fiecare vineri avem antrenament asistat de un DJ la pupitru“, ţine să precizeze Vlad Lecca. Preţurile medii se învârt în jurul a 200 de lei pentru un abonament lunar, ”sub cele ale unui abonament la o sală de fitness de fiţe“, menţionează antreprenorul. Pe de altă parte, ţine să precizeze că ei nu fac un scop din câştigul material, ci îşi propun să aibă un business sănătos şi se aşteaptă ca banii să fie, în timp, o consecinţă a succesului.

    Deşi nu au precizat veniturile afacerii, calculele arată că obţin încasări lunare de circa 30.000 de lei, în medie, iar până la sfârşitul anului antreprenorii extimează că numărul de abonaţi va ajunge la 250; acest lucru ar însemna încasări medii de circa 50.000 de lei lunar. Toate veniturile obţinute au fost investite în dezvoltarea conceptului, iar în prezent fondatorii CrossFit Nord BSV se pregătesc să deschidă o a doua sală de acest tip în Bucureşti, până la sfârşitul anului; pe termen lung îşi propun să multiplice modelul nu doar în Capitală, ci să se extindă şi la nivel naţional. Ambii asociaţi au experienţă în domeniul HoReCa, deşi Vlad Lecca este de profesie economist, iar Florin Darie este specializat în inginerie. ”Am avut tot felul de joburi până acum, a căror experienţă ne-a ajutat. Iar faptul că nu suntem la primul proiect de antreprenoriat din viaţa noastră ne ajută, fără îndoială, chiar dacă nu e aceeaşi industrie“, declară Lecca. Recunosc, de asemenea, că experienţa în HoReCa le-a fost de folos în a cunoaşte mulţi oameni, care au devenit clienţi ai sălii. 

    ”În ultimii ani a crescut numărul celor care mănâncă mai sănătos, sunt în pas cu moda, iar de aici şi apetitul lor crescut pentru sport“, declară Florin Darie despre industria în care activează şi motivele evoluţiei acesteia. ”Şi mai este o categorie de oameni cărora chiar le place sau a început să le placă sportul“, adaugă el. Însă, deşi apetitul pentru sport a crescut, românii nu sunt obişnuiţi, în mod tradiţional, să facă mişcare, să fie preocupaţi şi atenţi la sănătate, consideră antreprenorul. În plus, ”oamenii sunt copleşiţi de muncă, de serviciu, iar pe angajatori îi interesează prea puţin să îşi împingă angajaţii spre sport“, spune Darie. Iar acest lucru este total greşit din punctul său de vedere, deoarece e dovedit faptul că sportul creşte nivelul de endorfine, iar oamenii devin mai relaxaţi, pozitivi şi muncesc mai bine. Vlad Lecca adaugă, de asemenea, că deschiderea unei afaceri în domeniul sportului, al sănătăţii, este potrivită pentru cineva care crede cu adevărat în această poveste şi îi place să contribuie, prin munca sa, la starea de bine a societăţii. ”Dacă vrea doar să scoată bani din această afacere, mai bine să îşi deschidă un coafor“, conchide antreprenorul.

    Valoarea totală a pieţei de sport privat de pe plan local nu este cunoscută, în contextul în care jucătorii din industrie susţin că aceasta este încă prea fragmentată între centre, baze şi cluburi sportive, săli de fitness sau spaţii specializate pe anumite sporturi pentru a crea o bază de date clară. Cert este că românii sunt dispuşi să plătească, în medie, între 130 şi 220 de lei pe lună pentru a face sport organizat, iar în ultimii cinci ani plaja de vârstă a clienţilor care îşi fac abonament la o sală s-a extins, ajungând în prezent la 20-65 de ani, conform unei analize a Ziarului Financiar. În prezent, cel mai mare jucător din industria sportului privat este World Class România, cu o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro în 2016, business deţinut majoritar de fondul polonez Resource Partners.

  • Doi români au pariat 80.000 de euro pe cel mai popular trend în fitness din lume. Au depăşit deja suta de abonaţi

    ”CrossFit este o metodă de antrenament care încorporează toate mişcările de fitness într-un «coş», peste care s-au adăugat exerciţii de haltere şi mişcări de gimnastică. În fiecare zi se extrage altceva din coş, niciodată aceleaşi exerciţii, niciodată monoton, totul într-un timp foarte condensat“, explică în câteva cuvinte Vlad Lecca, unul dintre fondatorii CrossFit Nord BVS. Această metodă de antrenament este marcă înregistrată la nivel mondial şi poate fi practicată doar în săli autorizate; a fost creată de americanul Greg Glassman, iniţial pentru militari şi oameni a căror meserie implică o condiţie fizică foarte bună. ”Însă CrossFit este proiectat pentru a îmbunatăţi şi maximiza condiţia fizică a fiecărui om, indiferent de nivelul său de antrenament“, adaugă antreprenorul.

    Un alt aspect particular al CrossFit este faptul că sălile nu arată precum cele obişnuite de fitness. Spaţiul pentru Crossfit este numit ”box“ (cutie) şi seamănă mai degrabă cu sălile de sport din şcoală – fără oglinzi, fără televizoare, pentru ca oamenii să se concentreze exclusiv pe antrenament, iar dotările constau în principal din bare, echipamente pentru vâslit, gantere, frânghii, inele, cutii, mingi medicinale sau orice adjuvant al unui exerciţiu care poate fi realizat cu greutatea propriului corp. ”Toate aceste mişcări sunt funcţionale, sunt mişcări de care oamenii au nevoie în viaţa de zi cu zi. Ce face diferenţa în CrossFit este realizarea lor la o intensitate ridicată şi varietatea exerciţiilor, care este strategic modificată pentru a maximiza performanţa“, explică Florin Darie.

    CrossFit este astăzi, conform cifrelor, cel mai popular trend în fittnes la nivel mondial, care a cunoscut o creştere impresionantă de la lansare, la începutul anilor 2000. Un brand care generează venituri de circa 4 miliarde de dolari pe an, cu peste 13.500 de francize, dispersate în peste 145 de ţări, conceptul CrossFit este descris deseori ca un cult ce atrage ca un magnet. ”În primul rând, CrossFit a devenit un fenomen pentru că obţii rezultate – chiar faci sport – şi pentru că îţi oferă sentimentul apartenenţei la o echipă. După o săptămână de când ai călcat pragul unei săli de CrossFit, echipa devine o a doua familie“, adaugă Darie.

    Cei doi fondatori ai CrossFit Nord BVS au intrat pentru prima dată într-o sală de acest tip în urmă cu doi ani, datorită unor prieteni, care le-au făcut cadou un abonament. Iar ideea de a-şi deschide propria afacere în această nişă a venit rapid: după o scurtă documentare, cei doi au conştientizat cât de mare este potenţialul pieţei, ”neexistând la acel moment, dar nici în prezent, suficiente săli de CrossFit în Bucureşti, asta în timp ce popularitatea acestui tip de antrenament creşte în România şi în toată lumea“, spune Darie.

    Din momentul în care le-a încolţit în minte ideea de a înfiinţa propria sală CrossFit şi până la punerea în practică a acestui proiect a trecut cam un an jumătate. Aşadar, anul trecut spre sfârşitul verii, Florin Darie şi Vlad Lecca au investit 80.000 de euro, bani proveniţi din economiile proprii, în deschiderea CrossFitt Nord BVS. Dovadă că acest trend a început să fie gustat şi de către români, ”box“-ul celor doi are deja 150 de abonaţi, în condiţiile în care sălile de sport CrossFit din Capitală pot fi numărate pe degetele de la mâini. ”Profilul clientului nostru este tânărul semisportiv, care a făcut sport în sălile de fitness clasice şi care vrea să experimenteze un alt tip de antrenament“, spune antreprenorul. Ca o explicaţie suplimentară, precizează că numărul bărbaţilor este mai mare, însă ”femeile sunt ceva mai harnice“.

    Pe lângă exerciţiile tipice, antreprenorii au introdus şi o serie de tipuri de antrenamente complementare CrossFit, cum ar fi yoga, box sau antrenamente cu haltere. Echipa box-ului din nordul Capitalei este formată din cinci antrenori şi ”un sfert din DJ-ii Bucureştiului, întrucât în fiecare vineri avem antrenament asistat de un DJ la pupitru“, ţine să precizeze Vlad Lecca. Preţurile medii se învârt în jurul a 200 de lei pentru un abonament lunar, ”sub cele ale unui abonament la o sală de fitness de fiţe“, menţionează antreprenorul. Pe de altă parte, ţine să precizeze că ei nu fac un scop din câştigul material, ci îşi propun să aibă un business sănătos şi se aşteaptă ca banii să fie, în timp, o consecinţă a succesului.

    Deşi nu au precizat veniturile afacerii, calculele arată că obţin încasări lunare de circa 30.000 de lei, în medie, iar până la sfârşitul anului antreprenorii extimează că numărul de abonaţi va ajunge la 250; acest lucru ar însemna încasări medii de circa 50.000 de lei lunar. Toate veniturile obţinute au fost investite în dezvoltarea conceptului, iar în prezent fondatorii CrossFit Nord BSV se pregătesc să deschidă o a doua sală de acest tip în Bucureşti, până la sfârşitul anului; pe termen lung îşi propun să multiplice modelul nu doar în Capitală, ci să se extindă şi la nivel naţional. Ambii asociaţi au experienţă în domeniul HoReCa, deşi Vlad Lecca este de profesie economist, iar Florin Darie este specializat în inginerie. ”Am avut tot felul de joburi până acum, a căror experienţă ne-a ajutat. Iar faptul că nu suntem la primul proiect de antreprenoriat din viaţa noastră ne ajută, fără îndoială, chiar dacă nu e aceeaşi industrie“, declară Lecca. Recunosc, de asemenea, că experienţa în HoReCa le-a fost de folos în a cunoaşte mulţi oameni, care au devenit clienţi ai sălii. 

    ”În ultimii ani a crescut numărul celor care mănâncă mai sănătos, sunt în pas cu moda, iar de aici şi apetitul lor crescut pentru sport“, declară Florin Darie despre industria în care activează şi motivele evoluţiei acesteia. ”Şi mai este o categorie de oameni cărora chiar le place sau a început să le placă sportul“, adaugă el. Însă, deşi apetitul pentru sport a crescut, românii nu sunt obişnuiţi, în mod tradiţional, să facă mişcare, să fie preocupaţi şi atenţi la sănătate, consideră antreprenorul. În plus, ”oamenii sunt copleşiţi de muncă, de serviciu, iar pe angajatori îi interesează prea puţin să îşi împingă angajaţii spre sport“, spune Darie. Iar acest lucru este total greşit din punctul său de vedere, deoarece e dovedit faptul că sportul creşte nivelul de endorfine, iar oamenii devin mai relaxaţi, pozitivi şi muncesc mai bine. Vlad Lecca adaugă, de asemenea, că deschiderea unei afaceri în domeniul sportului, al sănătăţii, este potrivită pentru cineva care crede cu adevărat în această poveste şi îi place să contribuie, prin munca sa, la starea de bine a societăţii. ”Dacă vrea doar să scoată bani din această afacere, mai bine să îşi deschidă un coafor“, conchide antreprenorul.

    Valoarea totală a pieţei de sport privat de pe plan local nu este cunoscută, în contextul în care jucătorii din industrie susţin că aceasta este încă prea fragmentată între centre, baze şi cluburi sportive, săli de fitness sau spaţii specializate pe anumite sporturi pentru a crea o bază de date clară. Cert este că românii sunt dispuşi să plătească, în medie, între 130 şi 220 de lei pe lună pentru a face sport organizat, iar în ultimii cinci ani plaja de vârstă a clienţilor care îşi fac abonament la o sală s-a extins, ajungând în prezent la 20-65 de ani, conform unei analize a Ziarului Financiar. În prezent, cel mai mare jucător din industria sportului privat este World Class România, cu o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro în 2016, business deţinut majoritar de fondul polonez Resource Partners.

  • Ultima fiţă: să mergi cu elicopterul la McDonald’s sa îţi iei ceva de mâncare – FOTO


    Rezidenţii au rămas uluiţi după ce elicopterul a oprit lângă unitatea Rouse Hill, într-o după-amiază de sâmbătă. În imagini se poate vedea cum pilotul coboară liniştit din elicopter, iar apoi se întoarce cu mâncarea şi decolează.

    “Sincer, am crezut că e o urgenţă”, a declarat unul dintre clienţii McDonald’s aflat în restaurant.

    În vreme ce metodele au fost bizare, ele nu par a încălca nicio regulă. Potrivit Autorităţii Civile de Siguranţă în Aviaţie din Australia, aterizarea este legală atât timp cât pilotul a avut permisiune din partea celui care deţine terenul.

  • Ultima fiţă: să mergi cu elicopterul la McDonald’s sa îţi iei ceva de mâncare – FOTO


    Rezidenţii au rămas uluiţi după ce elicopterul a oprit lângă unitatea Rouse Hill, într-o după-amiază de sâmbătă. În imagini se poate vedea cum pilotul coboară liniştit din elicopter, iar apoi se întoarce cu mâncarea şi decolează.

    “Sincer, am crezut că e o urgenţă”, a declarat unul dintre clienţii McDonald’s aflat în restaurant.

    În vreme ce metodele au fost bizare, ele nu par a încălca nicio regulă. Potrivit Autorităţii Civile de Siguranţă în Aviaţie din Australia, aterizarea este legală atât timp cât pilotul a avut permisiune din partea celui care deţine terenul.

  • Maşinile secrete ale lui Ceauşescu. Câteva au văzut lumina zilei, tu le vezi pentru prima oară

    Modelele alese de noi au fost concept majoritatea şi chiar dacă ele nu au fost dezvoltate la scară largă, unele dintre ele au stat la baza dezvoltării altor modele. Am pus aici coupe-uri cu faruri escamotabile şi berline desenate de mari designeri italieni, dar şi van-uri şi breakuri interzise de Partidul Comunist al lui Ceauşescu.

    IATĂ AICI DACIILE SECRETE PE CARE NU LE-AI VĂZUT PÂNĂ AZI