Disponibila in limba romana si in engleza, aplicatia online Teamness le permite angajatilor unei companii sa colaboreze la acelasi proiect, chiar daca nu se afla in aceeasi cladire sau acelasi oras. “E o aplicatie de project management care ajuta la rezolvarea problemelor de comunicare ce pot aparea pe parcursul dezvoltarii unui proiect, cu facilitati precum lista de sarcini, monitorizarea stadiilor de lucru, organizare pe fisiere, rezumatul activitatii si un motor de cautare”, spune Paul Marculescu, directorul Bitground Software Solutions, compania din spatele Teamness.ro.
Lansat de doua luni, site-ul a avut pana in prezent aproximativ 6.000 de vizitatori unici, dintre care 10% si-au creat conturi active pentru a putea folosi aplicatia. Principalii utilizatori ai site-ului sunt echipele formate din 20-30 de membri, ce au nevoie sa acceseze de pe internet datele proiectelor in care sunt implicate si sa interactioneze de la distanta. Modelul ales pentru Teamness este SaaS sau “software as a service”, ceea ce inseamna ca aplicatia software este folosita ca un serviciu, fiind accesibila online, fara instalare. In ce priveste investitiile facute pentru dezvoltarea si promovarea proiectului, Paul Marculescu spune ca acestea se ridica la aproximativ 5.500 de euro, dintre care aproape jumatate pentru hosting si realizare, iar restul pentru licente de software si reclama. “Momentan serviciul este gratuit, dar din 2009, dupa ce vom atinge pragul de 10.000 de conturi active, vom introduce si planuri de pret”, afirma Marculescu. Paul Marculescu (30 de ani) si Sorin Ostafiev (29 de ani), antreprenorii de la Bitground Software Solutions, sustin ca mizeaza pe pietele unde exista vorbitori de limba engleza si romana, adica SUA, o parte din Europa, eventual India si Australia. La un moment dat s-ar putea orienta insa si spre tarile cu vorbitori de spaniola si franceza, avand in plan sa lanseze versiuni ale aplicatiei in aceste limbi.
www.colliers.imobiliare, www.happytour.turism sau www.vodafone.telecomunicatii. Asa ar putea arata, incepand cu anul viitor, adresele de internet ale companiilor, locul sufixelor de genul .com sau .ro fiind luat de cuvinte care denumesc direct domeniul de activitate al respectivelor companii. O alta posibilitate ar fi folosirea numelui companiei pe post de sufix – .colliers, .happytour sau .vodafone, ceea ce inseamna ca un brand va putea sa aiba oricate site-uri. Dincolo de mediul de business insa, si oamenii obisnuiti isi vor putea crea adrese de internet care au drept terminatie, spre exemplu, numele lor; un internaut ar fi liber sa aiba site-uri precum www.poze.ionescu, www.personal.ionescu sau www.afacere.ionescu. Si n-ar fi exclus ca locuitorii si companiile dintr-un anumit oras sa aleaga inclusiv numele orasului drept sufix, cum ar fi www.ubisoft.paris, www.nokia.londra sau www.emag.bucuresti.
“Internetul va trece prin cel mai mare proces de schimbare din ultimele decenii”, spune Paul Twomey, presedintele Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), autoritatea de reglementare in domeniul adreselor web. “Impactul acestei schimbari presupune ca in principiu orice companie, individ sau comunitate locala isi poate crea propria identitate pe internet.”
Schimbarea despre care vorbeste Twomey este rezultatul relaxarii, la reuniunea de saptamana trecuta a ICANN, a restrictiilor in ce priveste terminatiile numelor de site-uri. De la anul pot fi folosite drept domenii orice fel de cuvinte sau combinatii de cel mult 64 de caractere, cu conditia sa fie inregistrate la ICANN. Pana acum, adresele web cumparate de companii sau de indivizi puteau avea o serie limitata de terminatii, cum ar fi traditionalul .com, terminatii atribuite site-urilor dintr-o anumita tara – .ro, .uk ori .it, respectiv .org sau .net pentru diverse institutii. Si cu toate ca anumite companii au reusit sa ocoleasca restrictiile, stabilind sufixe proprii (unul dintre cele mai la indemana exemple este .tv, terminatie folosita de mai multe companii de televiziune din lume), numarul alternativelor a ramas limitat.
Paul Twomey a pornit aceasta miscare de liberalizare a domeniilor web inca de acum trei ani, aducand drept argument aglomerarea de adrese de internet pe domeniile deja cunoscute. Anul trecut, numai 17% din cele 4,3 de miliarde de posibile nume de site-uri in domeniile definite mai erau disponibile, iar autoritatea de reglementare estima la acea vreme ca in cel mult patru ani nu vor mai exista deloc adrese web de vanzare.
Primele semne ale initiativei ICANN s-au vazut chiar din 2005, cand a fost aprobat domeniul web .travel, dedicat companiilor legate intr-un fel sau altul de domeniul turistic. Liniile aeriene, agentiile de turism, statiunile turistice, hotelurile, restaurantele si orice alte companii care au legatura cu domeniul au avut astfel posibilitatea sa-si schimbe adresa site-ului folosind terminatia .travel, desi nu foarte multe au facut aceasta trecere.
Presedintele autoritatii de reglementare are insa convingerea ca situatia s-a schimbat si ca pe parcursul anului viitor vor fi inregistrate cateva mii de domenii noi de internet, mai ales ca a fost luata in considerare si posibilitatea scrierii sufixelor cu alte caractere in afara de cele latine. “In India, de exemplu, peste 100 de milioane de oameni cunosc alfabetul latin, dar un miliard de oameni nu-l stiu”, spune Twomey.
Introducerea adreselor web scrise in alfabetul chirilic sau in cel chinezesc este considerata de ICANN o necesitate, in contextul in care internetul acopera tot mai mult zone ale lumii care nu folosesc alfabetul latin. Cum spune Edmond Chung, reprezentantul ICANN pentru tarile asiatice: “Cum ar fi fost daca internetul era inventat in China, iar utilizatorii din toata lumea ar fi trebuit sa foloseasca alfabetul chinezesc pentru a avea acces online?”. Exista insa evident probleme: pentru Rusia, spre exemplu, care foloseste in prezent sufixul .ru, trecerea la alfabetul chirilic pentru sufixe nu poate fi facuta cu usurinta, intrucat literele chirilice echivalente se aseamana cu secventa “py”, care reprezinta sufixul online folosit de Paraguay. “Solutia problemei ar fi sa se adopte echivalentul chirilic al terminatiei .rf, care provine de la Federatia Rusa, caracterele neavand nicio asemanare cu vreo litera din alfabetul latin”, explica Michael Yakushev, membru al ICANN.
O alta problema a fost ridicata si in ce priveste tarile arabe. In jur de 600 de milioane de oameni folosesc alfabetul arab, dar numai 35% dintre acestia si vorbesc limba araba, ceilalti folosind alfabetul arab pentru scrierea unor limbi ca farsi, urdu sau sindhi, ceea ce ar putea duce in practica la confuzii cand aceleasi combinatii de litere trimit de fapt la sensuri diferite, dupa cum atrage atentia Siavash Shahshahani, un membru iranian al autoritatii de reglementare. Exista apoi problema sufixelor locale ce ar putea fi alocate unei tari; India are, de pilda, peste 20 de limbi oficiale si deci ar fi in masura sa ceara 20 de sufixe locale, profitand de reglementarea ICANN ca o tara poate obtine dreptul la atatea sufixe de tara cate limbi oficiale sunt acceptate pe teritoriul ei. Iar de aici pana la perspectiva ca proliferarea sufixelor locale sa duca la o fragmentare mult prea mare a internetului nu e mult.
Paul Twomey se arata insa optimist, declarand pentru BBC ca liberalizarea aprobata de ICANN va da posibilitatea comunitatilor si grupurilor sa-si exprime identitatea in spatiul virtual: “Ca in SUA in secolul al XIX-lea, devin disponibile noi terenuri, iar oamenii vor veni si vor reclama parcele pe care le vor folosi cum cred de cuviinta. Este o expansiune uriasa a geografiei internetului”. Numai ca parcelele respective nu se vor da gratis. Inregistrarea unui sufix va costa in orice caz peste 10.000 de dolari (estimarile date de presa au variat de la cateva zeci de mii la cateva sute de mii de dolari), incomparabil cu cele cateva zeci de dolari ce se plateau pana acum. “Suma nu este inca stabilita exact, dar trebuie sa avem in vedere recuperarea investitiilor noastre in acest proiect, investitii care depasesc 10 milioane de dolari (6,4 de milioane de euro)”, a declarat Paul Twomey.
Si nici macar cu bani nu se va cumpara totul. Daca multi se gandesc ca a venit in sfarsit vremea liberalizarii unor domenii refuzate pana acum, ca .xxx sau .sex, ICANN isi rezerva insa dreptul sa respinga anumite cereri de inregistrare a unor domenii, invocand ratiuni de “moralitate sau ordine publica”. Iar ICANN s-a gandit la toate: daca doua persoane sau companii sunt interesate sa inregistreze acelasi nume de domeniu, nerezolvarea amiabila a disputei intr-un interval de trei luni va conduce la scoaterea la licitatie a respectivului domeniu. Un sufix nu poate fi inregistrat de doua ori, iar numele domeniilor nou inregistrate nu pot fi foarte asemanatoare cu altele deja existente. Aceasta inseamna ca speculatorii nu vor mai putea profita, ca pana acum, de eventualele greseli de scriere ale utilizatorilor pentru a atrage trafic pe site-uri cu nume terminate in .comm sau .kom, alese anume ca sa semene cu domeniul.com.