BusinessMagazin

Tag: comuna

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Casa din România desprinsă din filmele SF. Construcţia are costuri mici şi durează două luni FOTO

    Proiectul aparţine inginerului Alexandru Dinulescu, fratele actriţei Maria Dinulescu, scrie observatorulph.ro.
     
    Construcţia unui astfel de dom geodezic nu durează mai mult de două luni, costurile sunt mici, iar gradul de siguranţă al clădirii este extrem de mare.
     
    Alexandru Dinulescu are 37 de ani şi s-a născut în comuna Izvoarele, acolo unde mama lui este primar la al treilea mandat. Nu doar mama este o figură cunoscută, ci şi sora inginerului, acriţa Maria Dinulescu.
     

  • Casa din România desprinsă din filmele SF. Construcţia are costuri mici şi durează două luni FOTO

    Proiectul aparţine inginerului Alexandru Dinulescu, fratele actriţei Maria Dinulescu, scrie observatorulph.ro.
     
    Construcţia unui astfel de dom geodezic nu durează mai mult de două luni, costurile sunt mici, iar gradul de siguranţă al clădirii este extrem de mare.
     
    Alexandru Dinulescu are 37 de ani şi s-a născut în comuna Izvoarele, acolo unde mama lui este primar la al treilea mandat. Nu doar mama este o figură cunoscută, ci şi sora inginerului, acriţa Maria Dinulescu.
     

  • Ce a declarat cea mai frumoasa primăriţă din România la un an după ce a câstigat alegerile

    Pe Facebook, Irina Onescu a distribuit o amintire din 2016 cu mesajul „Decizia care mi-a schimbat viaţa…”Dragi prieteni, vechi şi noi,

    Anul acesta mă regăsesc într-o poziţie pe cât de dificilă, pe atât de privilegiată. Am şansa să dăruiesc unei comunităţi dragi mie speranţa unui viitor mai bun. Şi chiar îmi doresc să fac asta!

    Poate că mulţi dintre voi o veţi considera nebunie, însă cei care mă cunosc cu adevărat ştiu că îmi găsesc bucuria şi împlinirea ajutându-i pe cei din jurul meu.

    În vreme ce colegii mei, ori prietenii din Bucureşti, şi-au croit fiecare drumul profesional în tumultul capitalei, EU am ales să îmi încarc bateriile într-un colţ de România numit Petris.

    Aici am copilărit şi în ciuda rădăcinilor mele, străine de aceste locuri, aici mă simt ACASĂ! Şi tot aici îmi doresc să schimb ceva din inerţia cu care ţara asta îşi scrie destinul. Atât cât pot.

    Nu mă interesează politica, însă îmi pasă de oameni. Şi poate că nu realizez întru totul la ce mă înham, sau poate că nu voi atinge toate obiectivele pe care mi le-am propus, dar cel puţin pot ţine capul sus ştiind că am încercat să fiu chiar eu schimbarea necesară. Fie chiar şi aici, în colţul de România numit Petriş.

    Am alături o familie deosebită, prieteni minunaţi şi un suflet deschis.
    Gânduri bune pleacă de la mine către voi, oriunde v-aţi afla! Sper ca timpul să vă împlinească toate visurile şi să vă trăiţi viaţa mereu cu zâmbetul pe buze!

  • Ce a declarat cea mai frumoasa primăriţă din România la un an după ce a câstigat alegerile

    Pe Facebook, Irina Onescu a distribuit o amintire din 2016 cu mesajul „Decizia care mi-a schimbat viaţa…”Dragi prieteni, vechi şi noi,

    Anul acesta mă regăsesc într-o poziţie pe cât de dificilă, pe atât de privilegiată. Am şansa să dăruiesc unei comunităţi dragi mie speranţa unui viitor mai bun. Şi chiar îmi doresc să fac asta!

    Poate că mulţi dintre voi o veţi considera nebunie, însă cei care mă cunosc cu adevărat ştiu că îmi găsesc bucuria şi împlinirea ajutându-i pe cei din jurul meu.

    În vreme ce colegii mei, ori prietenii din Bucureşti, şi-au croit fiecare drumul profesional în tumultul capitalei, EU am ales să îmi încarc bateriile într-un colţ de România numit Petris.

    Aici am copilărit şi în ciuda rădăcinilor mele, străine de aceste locuri, aici mă simt ACASĂ! Şi tot aici îmi doresc să schimb ceva din inerţia cu care ţara asta îşi scrie destinul. Atât cât pot.

    Nu mă interesează politica, însă îmi pasă de oameni. Şi poate că nu realizez întru totul la ce mă înham, sau poate că nu voi atinge toate obiectivele pe care mi le-am propus, dar cel puţin pot ţine capul sus ştiind că am încercat să fiu chiar eu schimbarea necesară. Fie chiar şi aici, în colţul de România numit Petriş.

    Am alături o familie deosebită, prieteni minunaţi şi un suflet deschis.
    Gânduri bune pleacă de la mine către voi, oriunde v-aţi afla! Sper ca timpul să vă împlinească toate visurile şi să vă trăiţi viaţa mereu cu zâmbetul pe buze!

  • Hamid Karzai, fost preşedinte afgan: Stat Islamic este un produs al SUA

    Karzai a fost preşedinte al Afganistanului din decembrie 2004 până în septembrie 2014

    El şi-a exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la bombă de mare putere lansată de SUA în estul Afganistanului, ce a vizat poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic. Conform acuzaţiilor fostului preşedinte, citate de Fox News, aceasta a fost o operaţiune comună a SI şi SUA.

    Un avion militar de tip MC-130 a lansat la începutul lui aprilie o bombă GBU-43, în cursul unui raid aerian efectuat în estul Afganistanului. Atacul a vizat o reţea de peşteri utilizate de militanţi Stat Islamic, în districtul Achin, situat în provincia Nangarhar, în apropierea frontierei Afganistanului cu Pakistanul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • O nouă fabrică în România. Vor fi create 300 de noi locuri de muncă

    Primarul comunei Sânandrei, Claudiu Coman, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că lucrările la fabrica de seringi perfuzabile vor începe în această vară. Fabrica va fi construită în Parcul Industrial al localităţii Sânandrei.

    “Lucrările de construcţie a fabricii de seringi perfuzabile vor începe undeva în vară, în luna iulie, şi se vor finaliza în unu, doi ani. Compania care doreşte să realizeze fabrica se numeşte B. Braun, iar investiţia se ridică la două, trei sute de milioane de euro, spun ei, şi vor să angajeze 300 de persoane”, a afirmat Claudiu Coman.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro