BusinessMagazin

Tag: Cluj

  • O absolventă de sociologie a devenit antreprenor urmându-şi o pasiune veche pentru bijuterii

    „Am pornit cu un stand de bijuterii într-un mall din Cluj-Napoca şi în primii doi ani vindeam alături de prima mea angajată. Astfel am văzut care sunt nevoile pieţei, ce se cere, cum evoluează trendurile şi ulterior mi-am dat seama că mi-aş dori ceva mai mult pentru acest business”, povesteşte Ioana Susan, fondatoarea Chic Bijoux.

    Ulterior, a început să facă bijuterii într-un mic atelier din Cluj, după o colaborare cu Swarovski, de la care cumpăra cristalele chiar de la fabrica din Austria şi le monta în argint în România. „Mi se părea o provocare că fac producţie, dar acum când mă uit în urmă îmi dau seama că făceam de fapt asamblare. Acum avem echipamentele necesare prin care putem să turnăm, să laminăm, să facem efectiv o bijuterie.” Sorin Buiac s-a alăturat businessului Chic Bijoux în urmă cu cinci ani, moment din care cei doi antreprenori au început să dezvolte atelierul de bijuterii şi să-şi definească mai clar priorităţile. „În primă fază am investit 20.000 de euro. Când ne-am asociat, am deschis şi alte insule în malluri.” Preţurile bijuteriilor încep de la 50 de lei şi ajung la 250 de lei, pentru cele din argint, iar preţul celor din aur se calculează în funcţie de gramaj – o brăţară poate costa peste 1.000 de lei.
    Produsele Chic Bijoux sunt prezente în propriul magazin online, dar sunt listate şi pe Amazon UK, iar anul viitor antreprenorii îşi propun să le listeze şi pe Amazon Europa şi SUA.

  • Tainele gelateriei italieneşti, pentru gusturi româneşti

    După 15 ani petrecuţi în străinătate, s-a întors la Cluj să producă îngheţată moleculară sub brandul L’Albero dei sogni („Pădure de vis“), ca urmare a unei investiţii de 20.000 de euro.

    „După 15 ani petrecuţi în străinătate am hotărât să mă reîntorc acasă la familia mea, să îmi petrec cât mai mult timp cu fetiţa mea, Alyssia, dar şi să fiu independentă financiar. Îmi doream dintotdeauna să devin antreprenor pentru că şi părinţii mei au fost antreprenori. Voiam să deschid o afacere în sectorul HoReCa, pentru că am urmat cursurile celei mai mari şcoli de bucătari şi cofetari din Italia, Alma la Scuola Internazionale della Cucina Italiana, şi o specializare în Elveţia”, povesteşte Roxana Pârjol, fondatoarea gelateriei L’Albero dei sogni.

    Numele brandului L’Albero dei sogni este inspirat din desertul preferat al antreprenoarei, Pădure de Vis, cu care a participat la o emisiune de bucătari şi care a fost apreciat. Ea a lucrat anterior ca chef bucătar într-un restaurant din Italia timp de zece ani. „Finanţarea businessului a venit treptat, la început din resurse proprii de 20.000 de euro, iar apoi am luat un credit BT Mic pentru a începe să dezvoltăm afacerea, să facem faţă cererii pieţei.”

    Roxana Pârjol a urmat un curs de antreprenoriat, în urma căruia a decis să-şi deschidă o gelaterie şi să aducă un produs inovativ pe piaţă, îngheţata moleculară. Ideea s-a transformat
    într-un bussines după mai multe experimente.
     

  • Care este oraşul din România care este MAI MARE decât Bucureşti, Cluj şi Timişoara la un loc, dar de care foarte puţină lume a auzit

    Conform recensământului realizat în anul 2011, în România există 265 de oraşe. După cum probabil ştiaţi, cele mai mari oraşe din ţara noastră, în funcţie de numărul de locuitori, sunt Bucureştiul (1.883.425 de locuitori), Cluj-Napoca (324.576 de locuitori) şi Timişoara (319.279 de locuitori).

    Spre surpinderea multora, niciuna dintre aceste localităţi nu se află în fruntea listei oraşelor cu cea mai mare suprafaţă.

    Primul loc pe lista localităţilor cu cea mai mare întindere este ocupat de oraşul Broşteni, din judeţul Suceava. Acesta ocupă o suprafaţă de 594,66 kilometri pătraţi, însă adăposteşte doar 5.506 locuitori.

    Broşteniul a fost declarat oraş prin Legea 83/2004. Centrul urban este poziţionat în zona de sud-vest a judeţului Suceava, pe valea râului Bistriţa şi este compus din localităţile Broşteni, Hăleasa, Lungeni, Neagra, Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdiţa şi Pietroasa.

    Pe lista oraşelor româneşti cu cea mai mare suprafaţa, Broşteniul este urmat de Vişeu de Sus (Maramureş, 443,06 kilometri pătraţi) şi Săcele (Braşov, 320 kilometri pătraţi). La capătul celălalt al listei se află oraşele Plopeni (Prahova, 4,73 kilometri pătraţi), Darabani (Botoşani, 3,4 kilometri pătraţi) şi Abrud (Alba, 3,2 kilometri pătraţi), scrie http://travel.descopera.ro/

    Top 3 cele mai mari oraşe, după suprafaţă:

    Broşteni (Suceava) – 594 de kilometri pătraţi

    Vişeu de Sud (Maramureş) – 443 de kilometri pătraţi

    Săcele (Braşov) – 320 de kilometri pătraţi

    Top 3 cele mai mici oraşe, după suprafaţă:

    Plopeni (Prahova) – 4,73 kilometri pătraţi

    Darabani (Botoşani) – 3,4 kilometri pătraţi

    Abrud (Alba) – 3,2 kilometri pătraţi

  • Peste 40% pentru Iohannis la Cluj. E urmat de Barna şi Dăncilă – rezultate finale BEJ

    Candidatul PNL, Klaus Iohannis, a câştigat alegerile prezidenţiale din judeţul Cluj cu 42,09%, acesta fiind urmat de candidatul USR PLUS, Dan Barna, şi de candidatul PSD, Viorica Dăncilă, arată rezultatele finale comunicate de BEJ Cluj.

    Potrivit rezultatelor finale comunicate, luni, de BEJ Cluj după numărarea voturilor din cele 664 de secţii de votare, Klaus Iohannis a obţinut 42,09% (150.204 voturi), urmat de candidatul USR PLUS Dan Barna – 20,18 % (72.026 voturi), iar pe locul 3 s-a situat candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 10,40% (37.214 voturi).

    De asemenea, pe următoarele locuri s-au mai clasat Theodor Paleologu – 8,7% (31.073 voturi), Kelemen Hunor -7,7% (27.835 voturi) şi Mircea Diaconu – 5,9% (21.182 voturi).

    Au mai fost înregistrate 3519 voturi nule în judeţul Cluj.

    Prezenţa la vot în judeţul Cluj a fost duminică de 59,21%.

  • Proiect european de 10 mil. lei pentru modernizarea iluminatului public în municipiul Dej, judeţul Cluj

    Primăria Dej, judeţul Cluj, a câştigat un proiect european de peste 10 mil. lei (2,1 mil. euro) pentru modenizarea sistemului de iluminat public din muncipiu. Investiţia este finanţată prin   Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).

    Proiectul prevede schimbarea a 2.217 corpuri de iluminat şi implementarea unui sistem de telegestiune a sistemului de iluminat public în vederea scăderii consumului anual de energie din iluminat public cu peste 50% şi a emisiilor anuale de echivalent CO2 cu peste 50%.

    Progrmul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 este unul dintre programele prin care România poate accesa fondurile europene structurale şi de investiţii provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada actuală de programare. Alocarea estimată se ridică la 8,38 miliarde euro, din care 6,86 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE (prin FEDR), iar 1,52 miliarde de euro – contribuţia naţională. Autoritatea de Management a programului funcţionează la nivelul MDRAP.

    POR 2014-2020 finanţează proiecte care contribuie la obiectivul general de creştere a competitivităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a infrastructurii şi serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să-şi poată gestiona în mod eficient resursele şi să-şi valorifice potenţialul de inovare şi de asimilare a progresului tehnologic.

     

     

  • ​Compania clujeană Life is Hard a încheiat primele nouă luni din 2019 cu un profit net de 643.511 lei, în creştere cu 67,4%, la afaceri de 3,4 mil. lei, minus 8,1%

    Compania clujeană Life is Hard (simbol bursier – LIH), specializată în dezvoltarea de software şi listată pe segmentul alternativ de tranzacţionare AeRO, a raportat pentru primele nouă luni din 2019 un profit net de 643.511 lei, în creştere cu 67,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, la afaceri de 3,4 mil. lei, minus 81,1%, potrivit raportului financiar aferent T3/2019 publicat la bursă.

    “Cifra de afaceri netă a scăzut cu 306.338 lei respectiv cu 8,11%, fapt datorat în principal scăderii veniturilor din vânzarea mărfurilor (-98,54%), timp în care se constată majorarea cu 27,91% a veniturilor generate din activitatea principală”, se arată în raport.

    Astfel, societatea a înregistrat venituri din activitatea operaţională de 3,9 mil. lei, în scădere cu 17,5% faţă de primele nouă luni din 2018, şi cheltuieli ale activităţii operaţionale de 3,16 mil. lei, cu 26,6% mai mici, astfel că rezultatul operaţional a fost profit în sumă de 799.565 lei, plus 62,6%.

    Pentru cel de-al patrulea trimestru al anului, compania vizează investirea a peste 800.000 lei în dezvoltarea OKEY.ro, platformă de management al afacerii dedicate IMM-urilor din România, sumă provenită atât din finanţarea europeană, cât şi din surse proprii. “Investiţia şi dezvoltarea platformei OKEY.ro va permite companiei dezvoltarea de noi module pentru aplicaţie şi triplarea numărului de utilizatori ai platformei”, menţionează compania în raport.

    De la începutul anului, acţiunile LIH se tranzacţionează în scădere cu 14,2% pe fondul unui rulaj de 1,9 mil. lei, emitentul ajungând la 13,8 mil. lei capitalizare.

    Compania este controlată de Ioan-Cătălin Chiş, preşedintele consiliului de administraţie, cu o participaţie de 63,8% din capitalul social, în timp ce Erik Barna, director general, deţine 13,2% din numărul de acţiuni.

  • Studiile pentru metrou şi tren metropolitan la Cluj, făcute de o asociere de firme din 3 ţări

    Primăria Cluj-Napoca a anunţat câştigătorul licitaţiei care va face studiile pentru realizarea metroului şi trenului metropolitan, acesta fiind o asociere de firme din  Italia, Franţa şi România. Valoarea contractului depăşeşte 30 de milioane de lei.

    Potrivit unui comunicat al Primăriei Cluj-Napoca transmis marţi, la licitaţie au fost depuse 5 oferte din partea unor firme şi asocieri de firme.

    „Asocierea SWS Engineering SPA (Italia) – Systra (Franţa) – Metrans Engineering SRL (România) este câştigătoarea licitaţiei deschise organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Servicii de elaborare studii de pre-fezabilitate, fezabilitate, impact asupra mediului şi evaluarea strategică adecvată pentru obiectivul de investiţii tren metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj şi Magistrala I de metrou şi tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea şi studiile conexe viitoarelor obiective de investiţii. Valoarea contractului este de 30,1 milioane de lei. La licitaţie au fost depuse 5 oferte din partea unor firme şi asocieri de firme”, se arată în comunicat.

    Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au subliniat că experienţa similară a fost demonstrată de către ofertantul câştigător prin proiectarea preliminară – studii tehnice de fezabilitate – pentru obiectivul ”Toulouse Aerospace Express” – Linia de metrou 3 din Toulouse cu lungimea de 28 km şi realizarea studiului de fezabilitate pentru ”Sistemul reţelei de metrou din zona metropolitană Tel-Aviv” care presupune 3 linii automate de metrou care totalizează 140 km.

    Studiile vor fi finalizate între 5 şi 24 de luni.

    Potrivit lui Boc, proiectul de investiţii va fi realizat în două etape, în prima etapă urmând să fie făcut trenul metropolitan pe infrastructura actuală, iar în cea de-a doua etapă va fi realizat metroul pe axa vest-centru-est care urmăreşte să deservească principalele puncte de interes pornind din Gilău până la Podul Ira din Cluj-Napoca, pe o lungime de aproximativ 16 km.

    „Pentru zona din afara oraşului se va studia posibilitatea realizării metroului suprateran, iar de la intrarea în Cluj-Napoca acesta urmând a fi realizat în subteran. A doua etapă a realizării metroului vizează crearea legăturii dintre comunele Floreşti şi Gilău”, spunea primarul Clujului.

    Acesta preciza că până la implementarea celei de a doua etape, conectivitatea dintre Gilău şi Floreşti va fi asigurată prin autobuze care vor deservi această zonă în vederea asigurării accesului oamenilor la metrou. De asemenea, va fi asigurată prin autobuze legătura dintre Gilău şi Nădăşelu pentru cei care doresc să folosească trenul metropolitan.

  • Dacă vreţi salarii mai mari, trebuie să cheltuiţi şi să vă îndatoraţi mai mult

    Braşovul este istoric un oraş industrial de genul Timişoara şi Sibiu, cu investiţii străine dar şi româneşti în producţie.
    Clujul este un oraş mult mai antreprenorial, cu multe afaceri locale în servicii, mai mult decât în producţie.
    Timiş este al doilea judeţ din România, după zona Bucureşti-Ilfov, în atragerea investiţiilor străine, cu peste 4 miliarde de euro. Braşovul a atras investiţii străine de aproape 2,5 miliarde de euro, mai mult decât Clujul, care are aproape 2 miliarde de euro. Zona Bucureşti-Ilfov are investiţii străine de peste 40 de miliarde de euro.
    Într-un oraş ca Braşovul, industrial, şi mai puţin antreprenorial, oamenii sunt obişnuiţi cu rutina fabricii, pontează la ora 7, ies din schimb la ora 15, la ora 16 sunt acasă, se odihnesc o oră, după care se ocupă de treburile casei, la ora 21 sunt în pat. Aşa este şi la Timişoara.
    Poate Iulius Town, care prin întregul complex, prin clădirile de birouri, va atrage alte joburi va schimba comportamentul local din industrie spre servicii.
    Dacă nu ar fi fost turiştii şi întâlnirile de business, piaţa de restaurante din Braşov ar fi fost la limita de avarie, pentru că nu se poate susţine local.
    Într-un oraş industrial, salariile nu cresc aşa cum se întâmplă într-un oraş antreprenorial care se bazează mai mult pe servicii.
    În Bucureşti salariul mediu depăşeşte 3.500 de lei net, în Cluj este de 3.100 de lei net, în timp ce în Timiş salariul mediu net este de 2.900 de lei, în Sibiu este de 2.800 de lei, iar în Braşov de 2.700 de lei. Iaşiul a recuperat puternic şi a ajuns la 2.700 de lei net.
    Cei care lucrează în oraşe industriale, în fabrici, au mai puţine alternative decât cei din oraşele care se bazează pe servicii. Nu sunt atât de multe companii şi de obicei există o „înţelegere” în privinţa grilelor salariale.
    Deşi toată lumea invocă lipsa de personal şi şomajul extrem de scăzut, în Timiş ajungând la 2% faţă de o medie naţională de aproape 4%, salariile nu cresc atât de rapid.
    În oraşele industriale, puterea de negociere a angajaţilor este foarte redusă şi nu prea au unde să se ducă.
    Având în vedere acest lucru, la care se adaugă rutina clară zilnică, fără excese şi fără cheltuieli inutile, nu există o presiune constantă şi puternică pentru a încerca să obţină salarii mai mari.
    Cheltuielile sunt foarte clare, iar gradul de îndatorare este mai redus.
    Dacă ar fi fost în Bucureşti, unde consumul este în floare, susţinut de credite, unde banii se aruncă mult mai uşor într-o vizită la mall, comportamentul ar fi fost altfel, în sensul că ar fi existat o presiune constantă pentru a obţine un salariu mai mare, pentru a plăti ratele la bancă şi apoi chiar pentru a lua credite mai mari.
    În oraşele care se bazează mai mult pe servicii, mobilitatea este mult mai ridicată şi presiunea pe salarii creşte.
    Într-un oraş industrial ca Braşovul poţi să intri într-o fabrică şi să rămâi mult timp acolo, fără ca vechimea şi experienţa obţinută să fie recompensate foarte mult.
    La fel este peste tot în lume, în oraşele industriale sunt salarii mai mici, în timp ce în oraşele de servicii presiunea este mai mare din partea angajaţilor pentru a obţine salarii mai mari, pentru că au cheltuieli mai mari, fiind în oraşe de consum.
    Pare un paradox, dar pentru a obţine salarii mai mari, trebuie să ai şi cheltuieli mai mari şi datorii mai mari, pentru a exista o presiune de-a te mişca din loc.
    Asta nu înseamnă că este un îndemn să cheltuiţi mai mult sau să faceţi datorii mai mari. 

  • Taximetrele din Cluj vor avea motoare Euro 5 şi vor fi dotate cu aparate pentru plata cu cardul

    Taximetrele din Cluj-Napoca vor avea, obligatoriu, motoare Euro 5 începând cu anul 2022 şi vor fi dotate cu aparate pentru plata curselor cu cardul, de la 1 martie 2021, propunerile fiind agreate de firmele de taxi şi conducerea primăriei într-o dezbatere publică.

    Primarul Emil Boc a declarat, sâmbătă, la dezbaterea publică pe tema noului Regulament de taxi care va intra în vigoare la Cluj-Napoca de la 1 ianuarie 2020, că documentul va fi aprobat în luna octombrie în şedinţa Consiliului Local.

    „În urma dezbaterii publice pe tema Regulamentului de taxi, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020, la care au participat reprezentanţii firmelor de taxi din Cluj-Napoca şi cei ai Primăriei, s-a agreat că taximetrele vor avea motoare Euro 5 de la începutul anului 2022 şi vor fi dotate cu POS, pentru plata curselor cu cardul, din 1 martie 2021. Am reglementat şi modalitatea de eliberare a viitoarelor autorizaţii de taxi, care se referă la autoturisme electrice sau hibride, ţinând cont de dimensiunea nepoluantă a oraşului şi de susţinererea transportului electric. Încercăm să dăm semnale în acest sens şi în ceea ce priveşte taximetria. Noul regulament va fi aprobat în această lună de către Consiliul Local Cluj-Napoca”, a spus Boc.

    În cadrul dezbaterii, s-a anulat propunerea ca maşinile de taxi să fie dotate cu GPS, fiind eliminat şi articolul prin care se dorea reglementarea activităţii unui şofer de taxi pe durata a 24 de ore.

    Conducerea Primăriei Cluj-Napoca şi reprezentanţii firmelor de taxi vor discuta problema tarifelor de taxi după adoptarea Regulamenului în Consiliul Local, în condiţiile în care taximetriştii au solicitat majorarea acestora, deoarece sunt nemodificate din anul 2013.

    Sursa: mediafax.ro

  • Cum se reinventează un oraş. Cluj-Napoca – Silicon Valley de România

    După dispariţia treptată a majorităţii întreprinderilor din marea industrie socialistă, oraşul s-a reinventat şi, profitând de absolvenţii de informatică de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) şi Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB), a reuşit să se dezvolte şi să fie recunoscut ca un pol puternic de IT la nivel naţional.

    Startul primelor firme din IT care ofereau servicii de outsourcing s-a dat în anii 1997 1998, acestea având maxim 5 angajaţi şi fiind înfiinţate de specialişti care au activat în domeniul de IT în străinătate şi au revenit în ţară. Piaţa a crescut constant timp de 10 ani, iar în anul 2007 au început să apară firme mai mari, cu clienţi exclusiv pe plan internaţional, dar şi firme multinaţionale. După criza din 2008, piaţa IT clujeană a cunoscut o creştere mai accentuată şi s-a ajuns ca, în prezent, 30% din startup-urile clujene să fie din domeniul IT iar unul din 11 angajaţi să lucreze în acest domeniu (20.000 angajaţi în total).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro