Tag: cercetare

  • Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, cercetat de DNA într-un nou dosar

    Potrivit DNA, Neculai Poalelungi, angajat al persoanei juridice de interes public Arhiepiscopia Tomisului (funcţionar public în sensul legii penale), este acuzat de inducerea în eroare a organelor judiciare, mărturie mincinoasă, fals intelectual şi favorizarea făptuitorului. De asemenea, Ciprian Stoichin, consilier administrativ bisericesc în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, este acuzat de complicitate la de abuz în serviciu în formă continuată.

    Procurorii spun că, în contextul trimiterii sale în judecată pe 3 februarie 2017 pentru producerea unui prejudiciu în dauna A.P.I.A. în valoare de 1.392.964 lei, “în încercarea de a-şi crea o situaţie favorabilă în cadrul procesului penal”, la data de 10 octombrie 2017 Arhiepiscopul Tomisului ar fi depus un denunţ, “prin care acuza un număr de trei persoane fizice (două dintre ele fiind angajate în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului) şi două juridice de fraudarea fondurilor europene, în anul 2016”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peştera unică din România unde aurul „picură” din pereţi

    Peştera a fost cercetată încă din anii 1930, însă nu în mod speologic şi ştiinţific, zona fiind cotrobăită de căutătorii de comori. Legendane povesteşte că în peşteră picură aur, iar găleţile se umplu cu acest material preţios din şapte în şapte ani.

    În deceniile următoare, iubitorii şi pasionaţii de drumeţii au cercetat unele porţiuni din Galeria Activa, unde au descoperit un craniu de Ursus Spelaeus (mamifer dispărut în ultima glaciaţiune), care a fost predat muzeului din Cluj.

    Cercetări mai aprofundate au fost făcute din 1961 de tehnicianul arhitect Buslig Lajos împreună cu Romfeld Ákos junior; din această perioadă a fost începută o cercetare sistematică a arealului carstic în mod speologic. În anul 1965, după o muncă dificilă, s-a reuşit intrarea în Galeria Principală (etajul superior – Galeria Fosilă) prin truda Cercului de Speologi amatori “Banyai Janos”, fiind executată prima hartă topografică.

  • Cartofii de la McDonald’s V-AR PUTEA SCĂPA DE CHELIE! Descoperirea a fost făcută de cercetătorii japonezi

    Un studiu realizat de cercetători din cadrul Universităţii Naţionale Yokohama arată că una dintre substanţele chimice folosite de McDonald’s pentru prepararea cartofilor prăjiţi poate combate pierderea părului.

    Mai exact, cercetătorii au folosit dimetilpolisiloxan (substanţa pe care cei de la McDonald’s o adaugă uleiului în care sunt prăjiţi cartofii) în demersul lor de a produce germeni de foliculi ai firelor de păr (HFG) la şoareci.

    Potrivit celor de la Newseek, HFG reprezintă Sfântul Graal în cercetarea fenomenului de pierdere a părului.

    Studiul a fost publicat la sfârşitul lunii ianuarie în revista Biomaterials.

  • Dosarul Colectiv de la Tribunalul Bucureşti, reunit cu cel al angajaţilor ISU

    Instanţa a decis să accepte această cerere, exprimată de majoritatea avocaţilor părţilor din dosar. Decizia nu este definitivă. Următorul termen va avea loc pe 12 februarie.

    În dosarul de la Tribunalul Bucureşti sunt judecaţi patronii clubului, reprezentanţii firmei care a distribuit artificiile, fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi alţi angajaţi ai instituţiei.

    Angajaţii ISU George Matei şi Antonina Radu au fost trimişi în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, pe 4 decembrie 2015.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce români lucrează pentru construirea navei de cercetare artică de ultimă generaţie

    ArcelorMittal Galaţi furnizează oţel pentru un vas de cercetare antarctic de aprovizionare şi care are capabilităţi de  spărgător de gheaţă, solicitat de guvernul australian şi care va extinde explorarea în mările de sud şi Antarctica.

    În prezent,  nava – care va avea o lungime de 165 de metri – este construită de Şantierul Naval Damen din Galaţi.

    “Acest proiect arată capabilitatea tehnică a combinatului nostru de a produce table groase de calitate înaltă”, a declarat Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi.

    Oţelurile pentru utilizări marine sunt de înaltă rezistenţă (până la 620 Mega Pascali) şi au un conţinut scăzut de carbon, pentru a face faţă provocărilor apelor polare.

    Una dintre principalele provocări rezolvată de ArcelorMittal a fost de a livra tabla în dimensiunile necesare – o treime dintre ele trebuia să fie subţiri şi late, cu grosimi de 6 – 8 milimetri şi lăţimi de 3.000 de milimetri. Tablele mai subţiri sunt utilizate pentru puntea vasului, în timp ce tablele mai groase sunt utilizate, de obicei, pentru a forma corpul navei. În plus, tablele extra-largi reduc semnificativ volumul de sudură.

    Pentru a recunoaşte în mod formal începerea construcţiei, la ceremonia oficială, conform tradiţiei, mai multe monede au fost au fost plasate sub chilă, inclusiv o monedă olandeză de argint din 1642, an în care exploratorul olandez Abel Tasman devenise primul european a ajuns în Tasmania.

    Tasmania nu este doar locul în care se află Divizia Antarctică a Australiei ci şi capitala insulei, Hobart, unde va fi şi portul navei.

    ArcelorMittal este lider mondial în industria oţelului şi activităţi miniere, cu prezenţă în 60 de ţări şi amprentă industrială în 19 ţări. Călăuziţi de filozofia de produce oţel într-o manieră sigură şi sustenabilă, suntem principalul furnizor de oţel de calitate pe pieţele globale majore, printre care se numără industria auto, construcţii, aparate de uz casnic şi industria ambalajelor.

    În 2016 ArcelorMittal a înregistrat o cifră de afaceri de 56,8 miliarde $ şi o producţie de oţel de 90,8 milioane de tone.

    ArcelorMittal este listată la bursele din New York (MT), Amsterdam (MT), Paris (MT), Luxemburg (MT) şi la bursele din Barcelona, Bilbao, Madrid şi Valencia (MTS).

  • DNA a cerut pedeapsa maximă pentru fostul ministru Darius Vâlcov

    „Apreciind că toate probele de la dosar confirmă faptele, vă solicitam condamnarea la pedepse privative de libertate orientate spre maximul special în cazul inculpaţilor”, a spus procurorul de caz magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), unde s-a judecat, marţi, ultimul termen al dosarului în care este cercetat Darius Vâlcov.

    Totodată, DNA a solicitat şi confiscarea bunurilor şi a sumelor de bani ridicate la percheziţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis a promulgat Legea care prevede trecerea Institutului Cantacuzino în subordinea MApN

    „Institutul Cantacuzino are statut de unitate militară şi este condus de către un director general, cadru militar activ, numit de către ministrul apărării naţionale, cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi conform reglementărilor interne ale Ministerului Apărării Naţionale”, potrivit textului legislativ.

    Guvernul a aprobat, în 21 septembrie, un proiect de OUG care prevede trecerea Institutului Cantacuzino în subordinea MApN, urgenţa fiind motivată prin ameninţările războiului hibrid şi de necesitatea creării unei platforme unitare de cercetare şi producţie naţionale a vaccinurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adolescentul de 17 ani care a rezolvat una dintre cele mai mari probleme pe care le au toţi oamenii care zboară cu avionul

    Într-un discurs Ted de anul trecut, Raymond Wang, un adolescent în vârstă de 17 ani, a explicat cum a reuşit să construiască simulări pe computer ale mişcărilor germenilor dintr-o aeronavă. 
    Adolescentul a descoperit că pe măsură ce aerul este pompat în cabină, bolile sunt răspândite de la pasager la pasager din cauza modului în care aerul circulă în aeronavă şi nu din cauza cantităţii scăzute de filtre.
     
    El speră că designul său pentru o mică fantă prin care să recircule aerul în afara cabinei ar putea să rezolve problema. ”Când strănutăm, aerul trece prin vârtejuri de multe ori înainte să treacă prin filtru. Aşa că m-am gândit că aceasta este o problemă serioasă; nu am avut banii să merg şi să cumpăr un avion, aşa că am decis să construiesc un computer”, descrie el modul în care a început cercetarea pe calculator. 
     
    De atunci, Wang creat un dispozitiv care păstrează aerul într-un spaţiu înainte ca acesta să fie direcţionat către un filtru; este simplu de instalat şi reduce semnificativ vârtejurile de aer din aeronave, care contribuie la răspândirea bolilor. Pentru ideea sa, Wang a câştigat un premiu de 75.000 de dolari oferit de Intel, la Târgul Internaţional de Ştiinţă şi Inginerie. 

     

  • Ţara care în următorii 15 ani va depăsi SUA şi va deveni cea mai mare economie din lume

    Importanţa economiilor majore din Asia va continua să crească în anul 2018 şi ulterior, preconizează Centrul de Cercetare în domeniile Economiei şi Afacerilor (CEBR), un institut cu sediul la Londra.

    Conform estimărilor, India va depăşi Marea Britanie şi Franţa în 2018, devenind a cincea economie ca mărime din lume. Până în anul 2027, India va depăşi şi Germania, ajungând pe locul al treilea la nivel mondial.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Premiile BM pentru inovaţiile anului 2017

    În 2016, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit peste 300 de miliarde de euro pe cercetare şi dezvoltare. Ca procentaj din PIB, valoarea a rămas constantă faţă de anul precedent: 2,03%. Faţă de 2006, investiţiile în cercetare şi dezvoltare au crescut: procentajul mediu pe toate statele membre UE se situa la 1,76% din PIB. Cele mai mari procentaje din PIB alocate cercetării s-au înregistrat în Suedia (3,25%), Austria (3,09%) şi Germania (2,94%). La capătul opus s-au situat Letonia (0,44%), România (0,48%) şi Cipru (0,5%). Cu alte cuvinte, cerceterea şi dezvoltarea nu sunt o prioritate pentru România.

    Peste 150 de invitaţi au participat la cea mai recentă conferinţă organizată de Business MAGAZIN pe tema inovaţiei. Cu acest prilej a fost lansat şi catalogul dedicat, ajuns la a patra ediţie, care a plecat de la o observaţie realizată în baza unor informaţii de Institutul Naţional de Statistică: una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă. În 2014, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese în România a fost de 3,43 de miliarde lei. În 2016, suma a fost puţin mai mare: 3,675 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, totalul cheltuielilor reprezentând 0,48% din Produsul Intern Brut (PIB), din care 0,27% pentru sectorul privat şi 0,21% pentru sectorul public, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică.

    Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB, de circa 0,48%, ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest”, descriere în care se mai află doar Bulgaria.

    BM: Ce este inovaţia şi de ce sunt românii inovatori modeşti?

    Bogdan Pismicenco, Kaspersky Lab: N-aş spune că românii nu sunt inovatori. Dacă ne uităm în istorie, putem vedea că românii sunt o naţie de oameni inventivi şi inovatori. Sunt foarte multe lucruri de care ne bucurăm azi care au fost dezvoltate de români. Cred că în momentul de faţă nu avem cadrul necesar pentru a fi dezvoltată mai mult zona de inovare. Nu ştiu câte institute de cercetare mai există în România şi ce bani mai primesc, plus că, din punctul de vedere al mediului privat, cred că suntem mai degrabă priviţi ca o forţă de muncă mai ieftină decât vestul Europei, dar destul de calificată.

    Din punctul nostru de vedere, al domeniului cybersecurity, inovarea trebuie să facă practic parte în fiecare zi din munca noastră, pentru că pe măsură ce devenim tot mai smart – smart city, smartphone, IoT – şi zona de ameninţări se dezvoltă cu aceeaşi rapiditate şi orice companie din acest domeniu trebuie să devină inovatoare. Dacă acum zece ani un antivirus era suficient pentru a ne simţi relativ în siguranţă, în ziua de azi este imposibil, mai ales pentru un IMM, să se bazeze pe o soluţie de securitate de tip antivirus, pentru că – am un exemplu care îmi place – e acel paradox al gardului înalt pe care îl ridicăm din ce în ce mai sus, ca să ne protejăm casa, dar dacă infractorul reuşeşte să intre pe sub pământ sau prin aer, poate stă chiar la noi în casă. De aceea trebuie să ai, pe lângă gard, o strategie de a descoperi infractorul şi de a opri imediat robinetul de scurgeri de date. Inovaţia în cybersecurity înseamnă dezvoltarea de soluţii, servicii care să pună la punct o întreagă strategie de securitate a unei companii.

    În condiţiile în care provocările pe care le pun atacatorii cibernetici sunt atât de mari, credem că e absolut necesar să le anticipăm mişcările cu tehnologii inovatoare, dar şi să lucrăm împreună şi să avem încredere unii în alţii. Din punctul meu de vedere, inovaţia înseamnă şi să ai curajul de a fi primul dintr-o anumită industrie care setează lucrurile într-un anumit fel.

    Din industria de securitate cibernetică, noi suntem cei care facem primul pas către o mai mare deschidere, cu Iniţiativa de Transparenţă Globală: ştim că încrederea este baza oricărei relaţii de colaborare dintre noi, furnizorii de soluţii şi servicii de securitate cibernetică, şi clienţii noştri – utilizatori casnici, IMM-uri, companii mari sau alte organizaţii.

    Atunci când îţi încredinţezi infrastructura digitală unui furnizor, meriţi – mai mult, ai dreptul – la aceeaşi deschidere din partea furnizorului. Interesul nostru merge atât de departe încât suntem dispuşi să implicăm comunitatea de securitate cibernetică, la nivel internaţional – acceptăm şi chiar îi ajutăm să ne testeze şi să ne dea feedback, îi rugăm să se implice în validarea soluţiilor şi a proceselor noastre interne. Mai mult, putem chiar să furnizăm codul sursă pentru a fi evaluat de specialişti independenţi.