BusinessMagazin

Tag: carne

  • 42% dintre crenvurstii din România sunt colorati cu extract de gandaci. Cum arată gândacul din care este obţinut colorantul – FOTO

    Aproape jumătate dintre crenvurştii de pe piaţă conţin extract de gândaci, se arată într-o informare de presă a Asociaţiei Pro Consumatori (APC).

    APC a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 43 tipuri de crenvurşti, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestor produse şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor.

    Faptul şocant este că 42% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic un colorant roşu strălucitor obţinut dintr-o specie de insectă numită coşenilă, originară din Mexic;

    Carminul a fost folosit de secole ca un colorant natural în ţesătorii; în prezent este folosit şi în alimentaţie, în industria cărnii, sau în patiserie.

    Colorantul este opţinut prin extracţia apoasă a copului uscat al insectei coşenilei femele (Dactylopius coccus/Coccus cacti). Principiul colorant al coşenilei este acidul carminic (10% din corpul uscat al insectei).
    Coşenila estev folosită şi la fabricarea preparatelor din carne, a produselor vegetale care imită carnea, a produselor din peşte, pentru colorarea membranelor, la colorarea cerealelor pentru micul dejun, potrivit Wikipedia.

    Dacă mai aveţi dorinţa de a mânca crenvruşti, topurile realizate de APC arată în felul următor:

    Top 10 mărci de  crenvurşti după conţinutul de carne:

    Pikok/Polonia cu 93% carne din pulpă de porc şi fără aditivi;
    Golfera/Italia cu 88% carne de pui şi 2 aditivi;
    AIA/Italia cu88% carne de curcan şi pui, dar cu 5 aditivi;
    Dulano/Germania cu 87% carne de porc şi 2 aditivi;
    Aldis/România cu 87% carne (60% piept de pui şi 27% carne lucru pui) cu 3 aditivi;
    Martinel/Reinert/România cu 85% carne de porc şi 3 aditivi;
    Pikok/Polonia cu 85% carne (72% piept de pui si 13% carne din pulpă de pui) şi 9 aditivi;
    Perfect Poultry/Slovenia cu 82% carne de pui şi 5 aditivi;
    Agil/România cu 80% piept de pui şi fără aditivi;
    Zimbo/Ungaria cu 80% carne (60% carne de porc si 20% carne de vită) şi 5 aditivi.

    Top 10 mărci de  crenvurşti după numărul de aditivi alimentari:

    Campofrio cu 11 aditivi;
    Caroli/Familia cu 10 aditivi;
    Pikok, Caroli, AIA,cu 9 aditivi;
    Casa Gruia, Banat Bun cu 8 aditivi;
    Carrefour, Fox, Meda, Auchan cu 7 aditivi;
    Baroni, Casa Gustului, Cris-Tim, Elit, Cora cu 6 aditivi;
    AIA, C+C, Zimbo, Agil, Auchan, Perfect Poultry, Baroni, Cris-Tim cu 5 aditivi;
    Mega Image, Angst, Ifantis, Pick, Unicarm,Prodprosper cu 4 aditivi;
    Transavia, Angst, Reinert, Aldis cu 3 aditivi;
    Dulano, Golfera, Angst cu 2 aditivi.

    Top 3 mărci de  crenvurşti  FĂRĂ aditivi alimentari:

    1. Pikok cu 93% carne din pulpă de porc;
    2. Agil cu 80% piept de pui;
    3. Forzoso cu 59% carne pui şi 29% piele pui.

  • Carne aruncată pe jos şi pusă la vânzare în vitrină într-un magazin din Craiova – VIDEO

    În clipul video se poate observa o practică neorthodoxă în Complexul Big Nou din cartierul craiovean Craioviţa Nouă, la un stand unde sunt vândute produse din carne. O vânzătoare a fost filmată când arunca pe jos carnea, care pare congelată, apoi a pus-o la vânzare, în vitrine, potrivit site-ului CraiovaForum

    Un bărbat a filmat incidentul (n.r din păcate a filmat pe verticală) şi a trimis clipul la mai multe instituţii de presă. ”Multă lume, care a reproşat în nenumărate rânduri vânzătoarelor din complex, au plecat şi bătute de acolo de către diferite persoane sau patronii acelor magazine”, a declarat el.

    ”În primul rând, vânzătoarea nu are voie să spargă pulpele, pentru că ele sunt produse pentru consum colectiv şi sunt deja ambalate şi trebuie vândute ca atare. Vom trimite un inspector acolo pentru a verifica cele sesizate”, a declarat, pentru Craiova Forum, Gheorghe Marinescu, director Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului (OJPC) Dolj

     

  • Cea mai friguroasă aşezare de pe planetă. Cum trăiesc oamenii la -71 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Mulţi dintre cei care au maşini preferă să le ţină toată ziua pornite, de teamă că n-ar mai putea să le pornească iar, relatează Dailymail. Iar săpatul unei gropi de înmormântare poate dura, în Oymyakon, chiar şi trei zile, pentru că pământul trebuie încălzit cu cărbuni încinşi pentru a putea fi săpat.

    Iarna poate părea grea, adeseori, penru oricare dintre noi, dar puţini sunt cei care s-au confruntat cu situaţii extreme, aşa cum fac adesea locuitorii din Oymyakon, sat în care din pricina frigului nici măcar nu pot ateriza avioane.Valea Oymyakon, plasată în nord estul Rusiei, este cunoscută şi ca Polul Frigului, cu o temperatură frecventă de -50 de grade Celsius pe perioada iernii. În 1993 a căştigat titlul de cea mai friguroasă aşezare de planetă după ce temperatura a scăzut în termometre până la -98 de grade celsius, potrivit Wired.

    Fotograful Amos Chapple nu a putut rezista şi a mers până în Oymyakon pentru a vedea cum trăiesc oamenii. El a călătorit peste 10.000 de mile pentru a ajunge acolo şi a mers două zile cu maşina din cel mai apropiat oraş, Yakutsk , aflat la aproximativ 600 de mile distanţă. Chapple a povestit că a întâmpinat dificultăţi deoarce aparatul de fotografiat îngheţa. “Când interiorul camerei de fotografiat îngheţa nu mai aveam ce să fac. Mă adăposteam înapoi la căldură”, a spus el. A încercat să fotografieze deschis la geacă pentru a ţine aparatul aproape de corp şi îşi ţinea respiraţia când fotografia ca aburul expirat să nu apară în imagini.  

    Aşezarea găzduieşte în jur de 500 de persoane şi era, în 1920, un popas pentru crescătorii de reni, care opreau în Oymyakon ca să adape animalele la izvoarele termale. Guvernul sovietic însă, în dorinţa de a determina populaţiile nomade să se aşeze, a făcut în Oymyakon o aşezare.

    Locuitorii se confruntă cu situaţii în care cerneala din stilouri îngheaţă, ochelarii de asemeni iar bateriile se descarcă. Chiar dacă zona ar avea semnal pentru telefoane mobile, aparatele nu ar putea să funcţioneze în aceste condiţii.

    În mod ironic, Oymyakon înseamnă, în traducere, “apă care nu îngheaţă”, graţie izvoarelor termale din apropiere. Locuitorii sunt obişnuiţi cu condiţii de trai greu de imaginat, iar şcoala se închide doar când temperaturile sunt mai scăzute de -52 grade Celsius. Aşezarea se află la 750 metri deasupra nivelul mării, iar lungimea zilei variază de la 3 ore iarna până la 21 de ore în timpul verii, când temperaturile cresc şi peste 30 de grade Celsius.

     

  • Producător local: Tiruri întregi cu marfă expirată în alte ţări sunt aduse în România

    Producătorii locali spun că nu este o surpriză să audă de la ministrul Agriculturii că în România sunt aduse produse expirate sau aproape de termen pentru a fi distribuite pe piaţă, însă reprezentanţii supermarketurilor spun că nimeni nu şi-ar asuma aşa ceva fiindcă şi-ar pierde clienţii.

    Producătorii locali spun că nu sunt surprinşi de afirmaţiile ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, dintr-un interviu acordat Ziarului Financiar în care spune despre România că este „o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate”. Însă, reprezentanţii marilor supermarketuri spun că nimeni nu şi-ar asuma să pună pe rafturi astfel de produse fiindcă şi-ar pierde imediat credibilitatea şi clienţii.

    „În primul rând trebuie să spun că sunt surprins că un ministru al Agriculturii are astfel de date şi nu vedem deja şi arestări. Cum să aduci alimente expirate şi cum să falsifici produse alimentare făcând chestii din astea? Nu ştiu de unde are aceste date, şi eu am informaţii că se întâmplă astfel de lucruri, tiruri întregi cu marfă expirată în alte ţări sunt aduse în România şi aici se practică astfel de lucruri, dar nu am cum să probez aceste informaţii. Cred că autoritatea statului ar trebui să verifice şi să depisteze atsfel de cazuri. Aici, cu toate că nu sunt de acord cu ministrul Agriculturii pe foarte multe subiecte, aici pot spune că da, într-adevăr, am şi eu astfel de informaţii, iar noi, ca stat, trebuie să luăm cele mai severe măsuri să stopăm aceste lucruri”, a declarat pentru MEDIAFAX Costel Caraş, fermierul care în 2013 a aruncat în câmp 8.000 de litri de lapte în semn de protest pentru că nu mai are cui să îl vândă de la izbucnirea scandalului laptelului contaminat cu aflatoxină.

    El a mai spus că peste 60% din piaţa României nu mai este a românilor şi că toată piaţa serioasă este stăpânită de firme multinaţionale care deţin marile lanţuri. „Foarte curând, noi o să fim în genunchi, toată ţara va fi terminată şi nu vom putea face altceva decât să aducem mâncare din import pentru că dacă distrugem agricultorul român, el nu se va mai apuca de agricultură în vecii vecilor”, a atras atenţia Costel Caraş.

    La rândul său, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, spune că trebuie doar să vedem ce se întâmplă pe piaţă pentru a ajunge la o concluzie.

    „Cum credeţi că pot veni produsele mai ieftin de afară, ştiind prea bine care sunt costurile reale. Cum credeţi că ne-au invadat cu carne de porc piaţa? Noi asigurăm în momentul de faţă 30% din piaţa cărnii de porc, dar firmele sunt aproape de faliment. Am putea acoperi aproape 100%, dar ne-au omorât piaţa cu carnea de porc venită din afară care se vinde la nişte preţuri derizorii. Cum vă explicaţi? Vinde producătorul acela în pierdere? Sunt convins că ministrul are datele. (…) Dacă te duci afară, uitaţi-vă la ce preţuri e carnea de porc, în Belgia e între 8-10 euro. Aceeaşi carne, la noi o găseşti între 3-4 euro, carne importată din străinătate. Cum vă explicaţi? Şi carnea asta e produsă acolo, la noi se adaugă şi costul de transport”, a spus Laurenţiu Baciu pentru MEDIAFAX.

    Reprezentanţii supermarketurilor spun că afirmaţiile ministrului Agriculturii nu au nicio bază.

    „Ce pot să comentez când un ministru al Agriculturii face astfel de declaraţii? Vă daţi seama că nimeni nu ar putea să-şi permită luxul să-şi piardă clienţii, nimeni nu-şi poate permite să pună astfel de produse pe piaţă. Efectiv sunt fără grai. Nu ştiu nimic despre ceea ce spune ministrul. ANSVSA-ul şi ANPC-ul vin şi fac controale, noi suntem consiliaţi unde se greşeşte. Controlul e un lucru bun, îţi arată unde greşeşti şi cum poţi remedia. Nimeni nu lasă zone din acestea sensibilie necontrolate. La nivel de reţele comerciale, numărul producătorilor români este în creştere şi a crescut an de an şi asta pentru că piaţa cere”, a declarat Florin Căpăţână, vicepreşedinte Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRC).

    Însă, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România Laurenţiu Baciu spune că supermarketurile nu şi-ar pierde clienţii fiindcă aceştia nu pot constata calitatea cărnii. „Trebuie un examen de specialitate, câţi din ţara asta am putea constata? Ţi-ar trebui laborator, cunoştiinţele necesare de a afla dacă marfa e bună sau nu. Pe asta mizează. Cine-i controlează? Dacă vorbim de organele de control din România, aici mă abţin”, a mai spus Baciu.

    Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat miercuri într-un interviu acordat ZF că „România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate. Aici este o piaţă în care importatorii se orientează şi aduc produse la sfârşit de termen de valabilitate sau chiar depăşit. În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet; se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face datoria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii controlează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii?“, a mai spus ministrul.

  • Ministrul agriculturii Achim Irimescu: „În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet şi se pune iar în vânzare. România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate“

     Pe perioada iernii doar 30% din mâncare este produsă în România, ceea ce e foarte grav ♦ Diferenţa între corupţia de la noi şi corupţia din vest este că acolo corupţia este „umană“ ♦ Statul va cumpra terenuri pentru tinerii care vor să se întoarcă în ţară ♦ Subvenţiile se egalează cu cele din vest în 2016.

    Despre România s-a spus în nemumărate rânduri că este o ţară capabilă să hrănească 80 de milioane de locuitori. Totuşi, România este un importator net de produse alimentare. În 1990, în România erau 5,3 milioane de bovine şi 13 milioane de porci, faţă de 2,8 milioane de bovine şi 5 milioane de porci acum. Producţia mergea la export, e adevă­rat. Acum România nu mai suferă de foame, dar în ultima vreme, piaţa locală a fost invadată de produsele lactate din Polonia sau Ungaria sau de carne, în special de porc, din alte ţări ale UE. De pildă, din totalul produselor lactate importate de România, în valoare de 260 de milioane de euro, anual, o treime vine din vine Polonia şi Ungaria. România exportă lapte şi produse lactate de doar 90 de milioane de euro. De ce?

    În primul rând pentru că agricultura este încă slabă şi în al doilea rând pentru că produsele de import sunt ieftine; dar sunt ieftine pentru că unele sunt aproape de termenul de expirare, dacă nu expirate.

    Cunoaşte ministrul cazuri de importuri neadecvate?

    Achim Irimescu: „Când vameşii au oprit un camion la frontieră cu carne de porc din Polonia, şoferul a luat-o la fugă, nici măcar actele nu le avea la el, pentru că mulţi importatori nu sunt polonezi, ci români «descurcăreţi». În Marea Nordului este un vierme care stă în stomacul peştelui. Pentru pieţele din Europa acesta se eviscerează şi se scoate. În România, care e piaţă de mâna a zecea, nu se eviscerează, pentru că asta ar însemna mână de lucru. Aşadar pentru România se lasă aşa, se congelează în principiu, doar că, până ajunge să se congeleze, viermii pot să migreze în muşchi şi ăsta e un peşte contaminat. Până la aderare, irlandezii aduceau un astfel de peşte în România la un preţ foarte scăzut şi am reuşit să-i blochez atunci. Acum două luni discutam cu importator şi mi-a zis: «Dacă asta se cere, asta aduc; când mi-l găseşte cineva îl ducem şi facem făină de peşte. Nimeni nu-i controlează (pe importatori – n. red.). A fost carne de vită congelată de 40 de ani care a ajuns în România“.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Şeful unui magazin din Arad acuză că i s-a cerut să pună în vânzare carne stricată, spălată cu detergent. Ce spune conducerea lanţului de magazine

    Şeful suspendat al unui magazin Profi din centrul municipiului Arad acuză conducerea magazinelor că l-ar fi obligat să vândă carne expirată pe care să o spele cu detergent şi oţet, conducerea lanţului de magazine negând acuzaţiile “absolut şi foarte ferm”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Poliţia judeţului Arad, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Arad, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad fac cercetări după ce şeful suspendat al magazinului, Ciprian Gabor, a depus plângere la autorităţi. În demersul său, acesta este susţinut de alţi 10 angajaţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

     “Şeful meu direct mi-a cerut mie personal să accept să respect anumite abateri de la normele pe care ni le impune legea în România. (…) Mi-a spus că trebuie să scădem pierderile pe magazine şi asta înseamnă că << tu, care eşti foarte corect, ar trebui să faci cum deja am vorbit cu colegii tăi şefi de magazine, să reduci pierderile inclusiv pe carne şi produse proaspete>>. I-am spus că pot reduce pierderile prin reducerea comenzilor la produsele care nu vând bine. Mi-a spus că nu, ci că dacă carnea expiră să o mai las în tavă 2-3 zile şi dacă vine carne proaspătă, << o pui în spate, dupa aia schimbi pungile>>. I-am spus că nu pot să accept aşa ceva”, a declarat, pentru MEDIAfAX, Ciprian Gabor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacă vreţi să faceţi o investiţie sigură anul acesta, cumpăraţi un porc de aur!

    Tabelul de mai jos prezintă evoluţia celor mai importante burse şi materii prime în primele două luni ale anului. Concluzia pe care o putem trage este că cea mai sigură investiţie ar fi o combinaţie între aur şi carnea de porc; aurul s-a apreciat în parte datorită volumului mare de bani care a ieşit din China, în vreme ce carnea de porc are o valoare în creştere pe seama unei cereri mai mari din partea consumatorilor.
     

  • Renii radioactivi ai Norvegiei – GALERIE FOTO

    Acum 30 de ani a avut loc explozia de la Centrala Atomoelectrică de Cernobîl, însă efectele dezastrului sunt vizibile şi astăzi. Niveluri de radioactivitate mult mai mari decât cel normal au fost depistate în rândul renilor din Norvegia, informează The Atlantic.

    Carnea de ren este o componentă importantă a dietei scandinave şi se vinde cu aproape 400 de dolari, asta dacă nu este radioactivă. Limita de radioactivitate în Norvegia este mai ridicată faţă de cea impusă de UE (3000 becquereli pe kilogram, faţă de 600 de becquereli în Uniunea Europeană). 

    Reni se hrănesc cu licheni, muşchi şi ciuperci, plante ce absorb rapid contaminanţi radioactivi

    Explozia, pe 26 aprilie 1986, a Reactorului numărul 4 al Centralei Nucleare de la Cernobîl, la aproximativ 100 de kilometri nord de Kiev, a contaminat Ucraina, Rusia şi Belarusul, pe atunci republici în cadrul fostei Uniuni Sovietice, dar şi o bună parte a Europei.

  • Banca elveţiană, după pierderi de 2 mld. euro anul trecut, taie în carne vie. Concediază 4.000 de oameni

    Banca elveţiană Credit Suisse va desfiinţa 4.000 de locuri de muncă, peste 8% dintr-un total de 48.000 de posturi, după ce a raportat pentru anul trecut prima pierdere începând din 2008.

    Credit Suisse a înregistrat un rezultat negativ de 2,4 miliarde de franci elveţieni (2,15 miliarde de euro) pentru anul trecut, potrivit BBC. Pierderea a fost determinată de înregistrarea anul trecut a unor costuri excepţionale, care nu reflectă situaţia operaţională a afacerilor, a explicat banca. Astfel, rezultatul a fost afectat puternic de o reevaluare în scădere cu 3,8 miliarde de franci, legată de achiziţia în 2000 a băncii de investiţii Donaldson, Lufkin & Jenrette.

    Credit Suisse intenţionează să economisească 900 de milioane de franci în urma implementării strategiei privind forţa de muncă şi a redimensionării biroului din Londra.

  • Banca elveţiană, după pierderi de 2 mld. euro anul trecut, taie în carne vie. Concediază 4.000 de oameni

    Banca elveţiană Credit Suisse va desfiinţa 4.000 de locuri de muncă, peste 8% dintr-un total de 48.000 de posturi, după ce a raportat pentru anul trecut prima pierdere începând din 2008.

    Credit Suisse a înregistrat un rezultat negativ de 2,4 miliarde de franci elveţieni (2,15 miliarde de euro) pentru anul trecut, potrivit BBC. Pierderea a fost determinată de înregistrarea anul trecut a unor costuri excepţionale, care nu reflectă situaţia operaţională a afacerilor, a explicat banca. Astfel, rezultatul a fost afectat puternic de o reevaluare în scădere cu 3,8 miliarde de franci, legată de achiziţia în 2000 a băncii de investiţii Donaldson, Lufkin & Jenrette.

    Credit Suisse intenţionează să economisească 900 de milioane de franci în urma implementării strategiei privind forţa de muncă şi a redimensionării biroului din Londra.