BusinessMagazin

Tag: burse

  • Euro a scăzut la minimul ultimilor 11 ani faţă de dolar după decizia BCE

    BCE va lansa în martie un program extins de achiziţii de active din zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până în septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, a anunţat joi preşedintele băncii Mario Draghi.

    În urma anunţului, moneda unică europeană s-a depreciat la 1,1465 unităţi faţă de dolar, după care a revenit peste 1,15 unităţi.

    Faţă de lira sterlină, euro a scăzut la 0,7578 unităţi, cel mai mic nivel din februarie 2008. Euro s-a depreciat şi faţă de yen, la 134,94 unităţi, cea mai scăzută rată din noiembrie 2013.

    În acelaşi timp, noile măsuri de stimulare a economiei din zona euro anunţate de BCE au dus la creşterea acţiunilor pe pieţele europene, indicele Europe Stoxx 600 extinzând avansul de miercuri, când a închis la maximul ultimilor şapte ani. Bursa din Moscova a crescut cu 2,58%, iar pieţele din Spania şi Italia au urcat cu peste 1,5%, potrivit Bloomberg.

    Investitorii, care anul trecut au evitat să facă plasamente în active ruseşti în urma deprecierii rublei pe fondul sancţiunilor economice internaţionale, se reorientează către piaţa din Rusia, pe măsură ce preţul petrolului dă semne de stabilizare aproape de 50 de dolari/baril şi fluctuaţiile rublei se atenuează.

    “Măsurile BCE duc la creşterea apetitului pentru active riscante şi crează noi stimuli pentru achiziţiile de titluri ruseşti”, a declarat pentru Bloomberg Oleg Popov, director în cadrul Allianz Investments din Moscova.

  • Contribuabilul, veriga slabă a economiei europene

    Ştirea a determinat pe parcursul săptămânii căderea rapidă a monedei euro faţă de dolar şi yen şi un avânt al burselor de acţiuni, cu indicele S&P 500 câştigând timp de patru zile cel mai mult din ianuarie 2013 până acum. Efectul a fost potenţat de zvonurile că, dacă economia americană încetineşte ori dacă apar turbulenţe pe pieţele financiare, Rezerva Federală a SUA ar putea decide la reuniunea de politică monetară din 28-29 octombrie să reînnoiască la rândul ei programul de stimulente monetare, prevăzut iniţial să se încheie în această lună.

    Dacă ar recurge la achiziţia de obligaţiuni corporatiste, BCE ar urma exemplul Băncii Japoniei, care a apelat la acest instrument în cadrul programului său de stimulare monetară a economiei, dar ar întâmpina aceeaşi opoziţie din partea Germaniei ca şi în cazul ideii de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale ale ţărilor cu probleme din zona euro, argumentul fiind acelaşi – transferarea riscurilor de la instituţiile financiare, state şi companii private spre băncile centrale, adică în cele din urmă tot spre contribuabili.

    Pe baza condiţiilor actuale de pe piaţă, JP Morgan a estimat deja că BCE ar putea cumpăra în decurs de un an obligaţiuni corporatiste în valoare de cca 50 mld. euro.

  • Euro a coborât la minimul ultimelor 14 luni faţă de dolar după ce BCE a luat noi măsuri de stimulare

    Doar şase din 57 de analişti intervievaţi de Bloomberg au anticipat corect reducerea dobânzii cheie cu 0,1 puncte procentuale. Ceilalţi au estimat că dobânda va fi menţinută la nivelul de 0,15%, relatează Bloomberg.

    Dobânda la depozitele constituite de bănci a fost redusă de la -0,1% la -0,2%, pentru a încuraja băncile să plaseze banii în noi împrumuturi, în loc să îi ţină în conturile BCE.

    Dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost redusă la 0,3%, de la 0,4% în luna iunie, când a avut loc cea mai recentă şedinţă în care BCE a modificat nivelul ratelor dobânzilor.

    BCE va lansa totodată, în octombrie, două noi programe pentru cumpărarea de eurobonduri emise de statele din zona euro şi de obligaţiuni garantate cu active din sectorul privat, în încercarea de a impulsiona creşterea economică şi a încuraja creditarea, a anunţat joi preşedintele BCE, Mario Draghi, după şedinţa de politică monetară a instituţiei.

    Euro este în declin cu 1%, la 1,3019 dolari pe unitate, după ce a atins în timpul tranzacţiilor nivelul de 1,2996 dolari pe unitate, cel mai redus după 15 iulie 2013.

    Indicele pan-european Stoxx Europe 600 a avansat cu 1%, la cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. Volumul tranzacţiilor cu acţiuni membre ale Stoxx 600 este cu 39% mai mare decât media ultimelor 30 de zile.

    Decizia BCE de reducere a dobânzilor a influenţat şi pieţele de capital din statele emergente, cu creşteri ale acţiunilor şi obligaţiunilor din Polonia până în Turcia.

    Lira turcească s-a apreciat cu 1,1% faţă de euro, zlotul polonez cu 0,4%, iar forintul unguresc cu 0,6%.

    Banca Angliei a menţinut la rândul ei dobânda de politică monetară la 0,5%, nivel la care se află din martie 2009, decizia fiind în conformitate cu estimările analiştilor.

  • Europa, mai aproape de pornirea tiparniţei de bani?

    În iulie, inflaţia a scăzut în zona euro la 0,4%, de la 0,5% în iunie – cea mai scăzută rată a inflaţiei din octombrie 2009, iar estimarea de inflaţiei pentru august, difuzată la 29 august de Eurostat, vorbeşte de o nouă scădere la 0,3%. În acelaşi timp, şomajul în zona euro a rămas în iulie la 11,5%, iar în Italia a crescut la 12,6%, ceea ce reprezintă recordul ultimilor 40 de ani. În mod surprinzător, chiar în Germania şomajul a crescut cu 2.000 de persoane, iar indicatorii de încredere în rândul managerilor din industrie, construcţii şi servicii şi în rândul consumatorilor au scăzut pe toată linia la nivelul zonei euro. Toate acestea au întreţinut un anumit optimism pe pieţele financiare, în ideea că orice veste proastă despre economia europeană creşte şansele ca BCE să cedeze şi să se lanseze într-un program de relaxare monetară identic cu cele aplicate de Rezerva Federală a SUA.

    Ministrul german al economiei, Wolfgang Schaeuble, a turnat însă apă rece pe speranţele că Banca Centrală Europeană va porni tiparniţa de bani. “Politica monetară a ajuns la capătul instrumentelor sale. Nu cred că politica monetară a BCE are instrumentele să lupte cu deflaţia. Avem nevoie urgent, în schimb, de investiţii, de recâştigarea încrederii investitorilor, a pieţelor, a consumatorilor”, a spus Schaeuble într-un interviu pentru Bloomberg.

    Situaţia din Europa contrastează puternic cu cea din SUA, unde indicele bursier S&P 500 a depăşit pentru prima oară în istorie pragul de 2.000 de puncte la închiderea din 25 august, iar indicele Dow Jones a marcat la rândul său un record absolut pentru interiorul unei zile de tranzacţionare, ajungând la 17.153 de puncte, peste maximul istoric de 17.138 de puncte la închidere atins la 16 iulie.

    Indicii burselor americane au continuat astfel trei săptămâni de creştere susţinută, motivată de perspectivele îmbunătăţite ale economiei SUA, de rezultatele financiare peste aşteptări ale companiilor listate (companiile incluse în calculul S&P 500 au avut o creştere a profiturilor de 8,4% în T2). Actuala perioadă de boom bursier post-criză a început însă de fapt încă din martie 2009, adică de când a început să-şi facă efectul primul val de bani pompaţi în piaţă de Rezerva Federală: de atunci, indicele S&P 500 a urcat cu aproape 196%, iar în ultimul an a câştigat 8%.

  • Efectul MH17: prea târziu pentru pace

    Kudrin a acuzat faptul că “forţe conservatoare” au profitat de criza de putere din Ucraina spre a împinge Rusia pe calea izolaţionismului, lovind astfel în interesele mediului de afaceri şi ale societăţii ruseşti. Anul trecut, economia Rusiei a crescut cu 1,3%, dar pentru 2014 este aşteptată o creştere sub 1% sau chiar intrarea în recesiune dacă SUA şi UE înăspresc programul de sancţiuni.

    Ca urmare a tragediei provocate de doborârea avionului MH17, SUA au anunţat că sunt gata să extindă lista sancţiunilor financiare deja adoptate, în timp ce UE au inclus pe lista ruşilor cu interdicţie de călătorie în spaţiul UE şi cu activele din străinătate blocate încă 15 înalţi oficiali acuzaţi că au contribuit la anexarea Crimeii şi la înarmarea separatiştilor ruşi din Ucraina, între care Boris Grîzlov, şeful partidului de guvernământ Rusia Unită, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitate, Nikolai Bortnikov, şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Serghei Beseda, şeful FSB pentru operaţiuni internaţionale, Mihail Fradkov, şeful serviciilor de informaţii.

    Următorul val de sancţiuni pregătite de UE vizează, pe lângă extinderea listei de până acum, un posibil program de penalizări ale băncilor ruseşti şi de restricţii de export al anumitor tehnologii de vârf şi echipamente care pot fi folosite în industria militară a Rusiei. Intrarea în vigoare a acestor măsuri, care urmează să fie definitivate la 30 iulie, va fi decisă de o viitoare reuniune a şefilor de state şi de guverne ai Uniunii.

    Între sancţiunile planificate de UE figurează interdicţia impusă tuturor europenilor de a cumpăra obligaţiuni sau acţiuni emise de băncile unde statul rus este acţionar cu peste 50%, interdicţia impusă băncilor ruseşti de a organiza noi listări la bursele europene şi de a folosi bursa din Londra sau alte burse europene pentru a atrage finanţare de la investitori din afara UE. Planul de sancţiuni estimează că din totalul de 15,8 mld. euro reprezentând valoarea obligaţiunilor emise de instituţiile financiare ruseşti anul trecut, 7,5 mld. euro s-au realizat pe pieţele europene.

    Într-o formă sau alta, înăsprirea sancţiunilor este de aşteptat oricum, întrucât nici separatiştii ruşi din estul Ucrainei, nici guvernul de la Kiev nu au interes să înceteze ostilităţile, astfel încât regimul lui Vladimir Putin nu se mai poate extrage fără pagube din conflict nici dacă ar dori. Kievul, susţinut îndeosebi de SUA, consideră că o încetare a focului acum ar însemna ca separatiştii să scape nepedepsiţi şi să poată reîncepe oricând insurecţia, astfel încât puţinele apeluri la încetarea luptelor, venite din interiorul sau exteriorul ţării, nu mai au niciun efect.

    Continuarea conflictului militar din regiunile dominate de separatişti a dus, prin urmare, la creşterea numărului de refugiaţi din Ucraina în Rusia. Până în prezent, Moscova estimează că numărul refugiaţilor a depăşit 500.000 de persoane. Autorităţile regiunii ruseşti Rostov susţin că primesc între 500 şi 2.000 de refugiaţi zilnic, iar de la 2 iunie până la 21 iulie au acordat adăpost în localităţile din regiune pentru 35.000 de ruşi din Ucraina, dintre care unii au fost transportaţi apoi cu maşina sau cu avionul în alte regiuni din Rusia. Kremlinul a alocat de la bugetul federal cca 140 mil. dolari pentru găzduirea, ajutorarea şi transportul familiilor de refugiaţi.
     

  • Tiparniţa de bani a SUA se pregăteşte să ia o pauză

    Este a cincea reducere progresivă din decembrie încoace a programului de relaxare monetară cantitativă derulat de Fed, reducere care, dacă va continua în acelaşi ritm, se va încheia complet în toamnă. Rezerva Federală a început să scadă cu câte 10 mld. dolari lunar ritmul cumpărărilor de obligaţiuni din decembrie 2013 de la nivelul iniţial de 85 mld. dolari, cu scopul de a dezobişnui de stimulentul monetar economia americană şi mai ales pieţele financiare, care au beneficiat aproape constant de programe de relaxare monetară cantitativă din 2008 încoace. Rezultatul concret al acestor programe a fost că totalul activelor deţinute de Fed s-a umflat de la mai puţin de 1.000 mld. dolari în 2008 la peste 4.000 mld. dolari în prezent, iar indicii bursieri au bătut record după record – indicele Dow Jones, de pildă, a crescut numai anul trecut cu 26%, cea mai mare creştere în 18 ani.

    Yellen a precizat însă că ratele dobânzilor vor rămâne aproape de zero “pentru o perioadă considerabilă” şi după încheierea programului de cumpărări de obligaţiuni, în funcţie de evoluţia economiei. În privinţa inflaţiei, estimările Fed sunt că aceasta va rămâne la 2% sau sub ţinta de 2% până la finele lui 2016, în paralel cu o creştere a economiei pe parcursul lui 2015 spre 3-3,2%, faţă de 2,2% în acest an, şi cu o ameliorare treptată a condiţiilor de pe piaţa muncii.

  • STUDIU: Numărul milionarilor şi averea totală la nivel global au atins noi maxime istorice

     Avuţia a crescut cu 14,6% de la 132.700 miliarde de dolari în 2012 la 152.000 de miliarde de dolari anul trecut, în timp ce numărul milionarilor a avansat de la 13,7 milioane de persoane la 16,3 milioane de persoane, potrivit firmei de consultanţă Boston Consulting Group.

    De la criza financiară din 2008, avuţia aflată în proprietate privată la nivel global a crescut cu 65%, sau 60.000 de miliarde de dolari, susţinută de revenirea burselor şi de recuperarea economiilor industrializate după instabilitatea cauzată de colapsul Lehman Brothers.

    Numărul gospodăriilor de milionari reprezintă la nivel global 1,1% din total, în urcare de la 0,7% în 2007.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oferta Electrica ar urma să înceapă pe 16 iunie, iar listarea este estimată pentru 3 iulie

     “Cel mai recent şi cel mai probabil calendar este ca oferta să înceapă pe 16 iunie, să dureze până pe 25 iunie, iar listarea să se facă pe 3 iulie”, au declarat sursele pentru MEDIAFAX.

    Oferta prin care Electrica scoate la vânzare pe bursă acţiuni noi reprezentând 105% din capitalul social va avea trei tranşe, iar investitorii pot cumpăra atât acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti, cât şi GDR-uri pe piaţa de la Londra. Prin această ofertă statul vizează transferul a 51% din acţiunile companiei (177,18 milioane de titluri) către investitori privaţi. În prezent, Electrica este controlată integral de stat, prin Ministerul Economiei.

    “Zilele următoare va începe listarea Electrica, care sper să se facă şi la Londra şi la Bucureşti”, a declarat marţi ministrul Economiei, Constantin Niţă, în cadrul conferinţei Energy Investors Summit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia cere companiilor să se delisteze de la bursele din străinătate, pentru securitate economică

     “Companiile şi consiliile lor de administraţie ar trebui să analizeze dacă este necesar ca acţiunile să fie tranzacţionate în continuare pe bursele străine. Este o problemă de securitate economică”, a spus Şuvalov marţi, după o şedinţă de guvern, transmite Bloomberg.

    Anexarea Crimeei de către Rusia, luna trecută, a determinat Statele Unite şi Uniunea Europeană să impună sancţiuni unor oficiali ruşi şi unor bănci din această ţară, în timp ce guvernul de la Moscova a fost nevoit să anuleze emisiuni de obligaţiuni denominate în ruble în cinci din ultimele şase săptămâni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iarna capricioasă şi tensiunile din zona Mării Negre au dus la creşterea preţurilor măncării la burse. Ce categorii au fost cele mai afectate?

    Preţul zahărului a crescut, conform FAO, organizaţia Naţiunilor Unite pentru agricultură, cu peste 14% de la 1 ianuarie, al cerealelor cu 8,89%, al uleiurilor vegetale cu 8,59%, al cărnii cu 1,54% iar al produselor lactate cu 0,3%. Indicele general al preţurilor calculat de FAO s-a majorat cu 5,09%.

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina a afectat în special preţurile cerealelor – cel al grâului a crescut cu 11% iar cel al porumbului cu 8% doar în februarie. Australia şi Statele Unite au suferit de secetă, situaţie care a dus la creşterea preţurilor cărnii, iar seceta din Brazilia şi Thailanda a majorat preţul zahărului.