BusinessMagazin

Tag: brand

  • Care este lanţul românesc de cafenele ce tocmai a ajuns unul dintre cele mai mari din Europa, fiind în primele 10

    Lanţul românesc de cafenele 5 to go, lansat pe piaţă acum mai puţin de un deceniu, este al nouălea cel mai extins jucător de pe piaţa europeană de profil, având la final de 2022, ultimul an pentru care există date publice, 450 de unităţi. Compania locală a urcat o poziţie în topul celor mai extinse reţele, ca urmare a expansiunii rapide, cu peste 100 de cafenele în 2022, arată analiza Food Service, Europe & Middle East, companie ce publică periodic rapoarte pe piaţa de profil.

    Ca număr de unităţi nou deschise, 5 to go este reţeaua cu cea mai rapidă expansiune anul trecut, urmată de Cofix, One Price Coffee, Segafredo Zanetti Espresso şi Starbucks, fiecare cu peste 90 de inaugurări.

    „Încă de la lansarea 5 to go ne-am propus să devenim un punct de reper pentru consumatorii din România, în primul rând, apoi, prin dezvoltare constantă şi creşterea notorietăţii, şi în industria locală şi internaţională a cafelei. Această poziţionare, după doar opt ani de prezenţă pe piaţă, şi faptul că avansăm constant în topul lanţurilor de cafenele din Europa ne plasează acolo unde ne dorim să fim. Pe o piaţă alertă şi competitivă, (…) vom continua investiţiile strategice în dezvoltarea brandului”, a declarat Radu Savopol, cofondator 5 to go.

    Clasamentul Food Service, Europe & Middle East, ce cuprinde în total 80 de reţele de cafenele, este condus de McCafe (brand al McDonald’s), Costa Coffee şi Starbucks. Acestea sunt reţele internaţionale, ce au în spate zeci de ani de istorie şi sprijin financiar pe măsură.

    În perioada următoare, 5 to go continuă expansiunea, atât local, cât şi internaţional. De la începutul lui 2023 au fost inaugurate 84 de unităţi, reţeaua dezvoltându-se prin parteneri francizaţi, în total 270 astăzi.

    „Păstrăm în continuare radarul activ pentru a detecta noi oportunităţi de dezvoltare şi ne adaptăm abordarea şi portofoliul în permanenţă, astfel încât să ne atingem obiectivele setate, prin explorarea zonelor cu potenţial. După o analiză complexă a pieţei şi a comportamentelor de consum, avem convingerea că brandul 5 to go va fi foarte bine primit în Slovacia, unde intenţionăm să atragem şi să fidelizăm consumatorii din comunităţile locale”, completează Lucian Bădilă, cofondator 5 to go.

    În curând se vor deschide două noi cafenele în Ungaria, reţeaua ajungând la patru unităţi în această ţară. Compania are prezenţă şi-n Franţa. Slovacia este pe lista brandului în 2024, expansiunea vizând 50 de cafenele în patru ani. În anii următori, şi alte pieţe internaţionale vor fi testate şi incluse pe harta dezvoltării globale a brandului, spun fondatorii.

    Reţeaua românească a obţinut în primele opt luni din an afaceri de 25 mil. euro, plus 50% versus perioada similară din 2022.

     

     


     

     

  • Sfârştiul unei ere: Fabrica din România care trage obloanele după o istorie de 57 de ani

    Sfârştiul unei ere: Unilever a anunţat închiderea fabricii de detergent de la Ploieşti, care trage obloanele după o istorie de 57 de ani. Aici se producea brandul românesc Dero, despre care Unilever declara anterior că „în fiecare secundă se cumpără un pachet de Dero în România”

    Fabrica de detergent de la Ploieşti, care producea brandul românesc Dero, trage obloanele după aproape şase decenii de funcţionare. Gigantul anglo-olandez Unilever, proprietarul fabricii, anunţă că până la final de 2024 aceasta va fi închisă şi relocată, fără a oferi alte detalii.

    Conform datelor ZF, închiderea survine ca urmare a faptului că aici se producea detergent pudră, iar cererea a scăzut mult pentru acest tip de detergent. Acum, în top vânzări se află detergentul lichid şi cel de tip capsule.

    În 2008, oficialii companiei spuneau că „în fiecare secundă se cumpără un pachet de Dero în România. Produsul a luat naştere în 1966, pe platforma fabricii de detergenţi din Ploieşti (unde se realizează şi astăzi – n.red.) şi de circa 40 de ani spală <<româneşte>> rufele din aproape toată ţara”.

    De altfel, Dero este singurul brand românesc mare din piaţa de detergent dominată clar de mărci internaţionale precum Tide, Ariel, Omo sau Persil. Acum, odată cu relocarea – într-o ţară ce nu a fost comunicată de Unilever – Dero nu va mai spăla româneşte, ci turceşte sau chinezeşte, în funcţie de unde va fi amplasată noua fabrica ce va găzdui producţia. Din datele ZF, Unilever nu mai are fabrici de detergent pudră în Europa, aşa că produsul ar urma să fie importat de departe. Totuşi, oficialii grupului asigură că articolele vor fi în continuarea disponibile.

    În 2022, Dero a fost al doilea cel mai bine vândut brand de detergent din România, după Ariel, având 19,7% din vânzările de 1,9 mld. lei anual, potrivit companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Vânzările includ atât segmentul de pudră, cât cele de detergent lichid şi capsule, dat fiind că brandul e activ pe toate segmentele.

    “Numele Dero – creat în 1966 drept abreviere pentru Detergenţi România – s-a transformat într-o adevarată marcă, modernă, puternică, clar diferenţiată, abia începând cu 1995, ca urmare a procesului de transformare prin care a trecut Dero dupa includerea sa în portofoliul Unilever”, explica anterior un executiv al gigantului anglo-olandez.

    Totuşi, dată fiind forţa mărcii, de ce nu a investit Unilever în retehnologizarea fabricii astfel încât să producă în continuare local, doar că ceea ce vrea publicul astăzi – Dero capsule şi Dero în variantă lichidă? De ce să nu spele Dero în continuare „româneşte”?

    În această fabrică de la Ploieşti lucrau câteva sute de oameni, conform estimărilor ZF. „Colegii reprezintă principala noastră prioritate în momentul de faţă şi ne concentrăm eforturile pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru aceştia”, spune Gabriel Oprea, directorul fabricii din Ploieşti. El nu oferă detalii privind numărul de salariaţi.

    Firma Unilever România, care operează producţia Unilever din Prahova – atât cea de condimente, cât şi cea de detergent, ambele de la Ploieşti – avea circa 630 de oameni la final de 2022, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Închiderea vizează doar producţia de detergent, cea de alimente fiind extinsă în ultimii trei ani.

    După închiderea acestei fabrici istorice, în România va mai rămâne o singură unitate mare de producţie de detergent – cea a P&G de la Urlaţi, Prahova (unde se realizează capsule). Şi nemţii de la Dalli anunţau în primăvara lui 2022 că vor să închidă fabrica de la Timişoara dacă nu găsesc cumpărător. Ei nu au mai răspuns apoi solicitărilor privind soarta acestui activ. În sector, mai sunt alţi jucători, dar de talie medie sau mică.

     

     

     

  • Afaceri de la Zero. Rozalia Bot a intrat în domeniul designului vestimentar cu trei maşini de croit second-hand şi şi-a pus numele pe propriul brand de haine

    ♦ Anterior, Rozalia Bot a lucrat în învăţământ şi a început să creeze haine fără a avea experienţă în domeniu.

    Pentru Rozalia Bot designul vestimentar a fost o pasiune insuflată chiar de mama sa încă din copilărie şi tot mama îi este astăzi inspiraţie şi ajutor în atelierul din judeţul Bihor unde creează rochii sub brandul cu acelaşi nume. A

    telierul Rozalia Bot are astăzi opt angajaţi şi creează rochii de comandă, care ajung la cliente din toată ţara. „Firma am deschis-o în urmă cu 11 ani, când nu aveam obiective şi un plan bine stabilit cap-coadă. În schimb, am ştiut că asta îmi doresc să fac (design vestimentar – n.red.) şi obiectivele, ideile, soluţiile au venit pe parcurs şi ne-am dezvoltat. Bine, în domeniul acesta al modei, nici nu putem vorbi concret de nişte obiective atât de clare, pentru că este un domeniu nelimitat, dar am ştiut că este ceea ce eu îmi doresc să fac şi ceea ce îmi place să fac“, a povestit Rozalia Bot.

    . A început businessul cu patru maşini de croit second-hand pe care a plătit 400 de euro şi cu chiria pe trei luni. Astăzi, creează rochii ale căror preţuri încep de la câteva sute de lei şi pot depăşi 4.000 de lei. „Noi avem ca semnătură broderia manuală realizată de mama mea. În gama aceasta avem rochii brodate manual în totalitate care ajung până la 7.000 de euro. În general, o rochie de ocazie costă în jur de 1.000 de euro. Iar preţul vestitei rochii cu ursuleţi este de 699 de lei“, a spus Rozalia Bot, care spune că piaţa este suprasaturată, iar singura şansă să te dezvolţi pe această piaţă este să vii cu elemente unice, de inspiraţie proprie.

    „Dacă vrei să copiezi, nu ai nicio şansă, poate doar de supravieţuire, dar nu de succes. În general, oamenii caută cel mai mult unicitate, originalitate, caută autenticitate, iar dacă nu vii cu elementele acestea, nu prea poţi să faci faţă  în piaţa actuală“, consideră Rozalia Bot.

    Pentru materialele dedicate rochiilor ea lucrează cu distribuitori din Europa şi inclusiv cu producători de ţesături din Italia. În total, sunt opt persoane în echipa Rozaliei Bot, în mai multe departamente.

    „Nu este deloc deloc simplu, din păcate, să găsim forţă de muncă. Şi asta cred eu că se datorează faptului că nu mai este aceeaşi pregătire din punct de vedere profesional în cadrul şcolilor de arte şi meserii care era în urmă cu două-trei decenii, atunci când ieşeau din şcolile profesionale muncitori calificat şi foarte bine pregătiţi. Acum nici nu ştiu dacă mai există acele domenii de activitate în cadrul şcolilor de arte şi meserii, dar cert este că nu nu mai există tineri calificaţi sau persoane de sub 40 de ani decât dacă s-au pregătit şi au experienţă în fabrici de croitorie“.

    Pentru materialele dedicate rochiilor Rozalia Bot lucrează cu distribuitori din Europa, inclusiv cu producători de ţesături din Italia.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Care este lanţul românesc de cafenele ce tocmai a ajuns unul dintre cele mai mari din Europa, fiind în primele 10

    Lanţul românesc de cafenele 5 to go, lansat pe piaţă acum mai puţin de un deceniu, este al nouălea cel mai extins jucător de pe piaţa europeană de profil, având la final de 2022, ultimul an pentru care există date publice, 450 de unităţi. Compania locală a urcat o poziţie în topul celor mai extinse reţele, ca urmare a expansiunii rapide, cu peste 100 de cafenele în 2022, arată analiza Food Service, Europe & Middle East, companie ce publică periodic rapoarte pe piaţa de profil.

    Ca număr de unităţi nou deschise, 5 to go este reţeaua cu cea mai rapidă expansiune anul trecut, urmată de Cofix, One Price Coffee, Segafredo Zanetti Espresso şi Starbucks, fiecare cu peste 90 de inaugurări.

    „Încă de la lansarea 5 to go ne-am propus să devenim un punct de reper pentru consumatorii din România, în primul rând, apoi, prin dezvoltare constantă şi creşterea notorietăţii, şi în industria locală şi internaţională a cafelei. Această poziţionare, după doar opt ani de prezenţă pe piaţă, şi faptul că avansăm constant în topul lanţurilor de cafenele din Europa ne plasează acolo unde ne dorim să fim. Pe o piaţă alertă şi competitivă, (…) vom continua investiţiile strategice în dezvoltarea brandului”, a declarat Radu Savopol, cofondator 5 to go.

    Clasamentul Food Service, Europe & Middle East, ce cuprinde în total 80 de reţele de cafenele, este condus de McCafe (brand al McDonald’s), Costa Coffee şi Starbucks. Acestea sunt reţele internaţionale, ce au în spate zeci de ani de istorie şi sprijin financiar pe măsură.

    În perioada următoare, 5 to go continuă expansiunea, atât local, cât şi internaţional. De la începutul lui 2023 au fost inaugurate 84 de unităţi, reţeaua dezvoltându-se prin parteneri francizaţi, în total 270 astăzi.

    „Păstrăm în continuare radarul activ pentru a detecta noi oportunităţi de dezvoltare şi ne adaptăm abordarea şi portofoliul în permanenţă, astfel încât să ne atingem obiectivele setate, prin explorarea zonelor cu potenţial. După o analiză complexă a pieţei şi a comportamentelor de consum, avem convingerea că brandul 5 to go va fi foarte bine primit în Slovacia, unde intenţionăm să atragem şi să fidelizăm consumatorii din comunităţile locale”, completează Lucian Bădilă, cofondator 5 to go.

    În curând se vor deschide două noi cafenele în Ungaria, reţeaua ajungând la patru unităţi în această ţară. Compania are prezenţă şi-n Franţa. Slovacia este pe lista brandului în 2024, expansiunea vizând 50 de cafenele în patru ani. În anii următori, şi alte pieţe internaţionale vor fi testate şi incluse pe harta dezvoltării globale a brandului, spun fondatorii.

    Reţeaua românească a obţinut în primele opt luni din an afaceri de 25 mil. euro, plus 50% versus perioada similară din 2022.

     

     


     

     

  • Agroserv Măriuţa, compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac, a anunţat o creştere a vânzărilor cu 23% în primul semestru din 2023, până la 36,3 mil. lei. Pierderile s-au redus la 0,4 mil. lei

    Agroserv Măriuţa (simbol bursier MILK), companie românească de agricultură şi deţinătoarea brandului Lăptăria cu Caimac, raportează vânzări de 36,3 milioane de lei în primul semestru din 2023, o creştere de 23% faţă de S1 2022, şi o pierdere netă de 0,4 milioane de lei, o îmbunătăţire cu 71% comparativ perioada similară a anului trecut, când a avut o pierdere de 1,4 mil. lei.

    „Rezultatele din prima jumătate a acestui an reflectă evoluţia pozitivă a companiei noastre, care are la bază majorarea vânzărilor, diversificarea gamei noastre de produse, extinderea reţelei de distribuţie şi creşterea preferinţei clienţilor pentru produsele Lăptăria cu Caimac. Aceste realizări sunt cu atât mai notabile în contextul actual, caracterizat de provocări precum inflaţia persistentă şi scăderea vânzărilor de produse lactate la nivel naţional în primele şase luni ale anului. Ca urmare a majorării costului de finanţare, nu am încheiat prima jumătate a anului cu profit, însă am înregistrat o îmbunătăţire semnificativă comparativ cu rezultatul din S1 2022. În 2023, ne-am concentrat asupra a două direcţii principale. Prima dintre acestea vizează restabilirea profitabilităţii companiei şi realizarea bugetului aprobat de acţionarii noştri în luna aprilie, în timp ce a doua direcţie se referă la implementarea strategiei 2023/2024. Această strategie implică atât oferta noastră comercială, cât şi dezvoltarea competenţelor colegilor noştri, fiind conştienţi de rolul esenţial pe care aceştia îl au în îndeplinirea tuturor obiectivelor noastre”, spune Cornel Dănilă, Director General, Lăptăria cu Caimac.

    Cifra de afaceri generată de vânzarea produselor lactate, semifabricate, precum şi de mărfuri a atins valoarea de 26,3 milioane de lei, aceasta având cea mai mare contribuţie la cifra de afaceri totală în S1 2023.

    Veniturile din activitatea de zootehnie au înregistrat o valoare de 8,2 milioane de lei, în principal datorită vânzării de lapte crud, de 7,6 milioane de lei, urmată de vânzarea de animale, de 0,6 milioane de lei.

    În primul semestru din 2023, producţia totală de lapte a fost de 7,6 milioane de litri, o creştere cu 7% comparativ cu primele şase luni din 2022.

    Prin urmare, producţia medie în S1 2023 a fost de peste 40 tone/zi, o creştere de 2% faţă de perioada similară a anului trecut. Fabrica a utilizat 53% din producţia de lapte a fermei.

    Veniturile din activitatea vegetală s-au ridicat la 1,8 milioane de lei în primele şase luni din 2023, în urma cultivării unei suprafeţe de peste 2.500 ha. În acest an, compania a a înregistrat o producţie totală de 6.272 tone, din care cultura de grâu a reprezentat 68% din această producţie, iar rapiţa 32%.

    Conform datelor companiei cu privire la segmentele în care activează, în primul semestru din 2023, la nivel naţional, vânzările de produse lactate au scăzut cu 5,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Majoritatea categoriilor din piaţa de lactate au înregistrat rezultate negative în această perioadă: laptele a scăzut cu 5%, iaurturile cu 6%, sana şi lapte bătut au avut o evoluţie negativă de 18%, respectiv 19%, iar smântâna a fost în scădere cu 5%. În comparaţie cu toate acestea, kefirul a crescut cu 8%.

    „Suntem mândri că, rămânând fideli valorilor noastre fundamentale de a oferi clienţilor produse lactate naturale, de înaltă calitate, inovând permanent şi lansând constant noi produse, compania noastră continuă să crească în mod sănătos. În primele şase luni din acest an, datorită dezvoltării activităţii fabricii noastre de procesare, cifra de afaceri s-a majorat semnificativ, ceea ce a avut un impact pozitiv inclusiv asupra rezultatului operaţional, care a crescut de patru ori faţă de anul trecut. Având în vedere tendinţa pozitivă a vânzărilor din 2023 şi succesul produselor recent lansate, suntem încrezători că performanţa din a doua jumătate a anului va echilibra rezultatele primului semestru, astfel că păstrăm estimările bugetare de venituri şi cheltuieli pentru acest an”, spune Mădălina Cocan, membru al Consiliului de Administraţie, Lăptăria cu Caimac.

    Agroserv Măriuţa este listată pe piaţa AeRO începând cu 21 mai 2021, iar în prezent are o capitalizare de piaţă de aproximativ 69 milioane de lei, după ce acţiunile s-au apreciat cu 15,9% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 2,8 mil. lei, arată datele BVB.

  • Afacerea cu produse aduse de pe pe tărâmul zeilor, dar făcută de o familie de români din ţara noastră

    În familia Adam, gustul pentru uleiul de măsline autentic a fost hrănit constant după o lungă călătorie pe care Camelia şi Cătălin au făcut-o în Grecia, ţara-mamă a acestui răsfăţ culinar. În 2019, cu resurse şi cunoştinţe dobândite chiar pe tărâmul zeilor, au pus bazele propriei afaceri cu ulei de măsline, pe care au lipit brandul Eliada.

    „Este o afacere mică, în care am pus multă pasiune, întocmai ca afacerile pe model grecesc, dar cu potenţial rapid de creştere. Eu am background educaţional economic (în management) şi aproape opt ani am fost consultant senior într-o firmă de consultanţă în dezvoltarea afacerilor mici şi mijlocii, prin obţinerea şi implementarea de finanţări europene. Soţul meu activează în continuare în acest domeniu şi împreună cu echipa din care face parte a contribuit la realizarea de proiecte diverse (în general, proiecte de investiţii) însumând peste 500 de milioane de euro atrase în regiunea Olteniei, ceea ce ne-a ajutat să înţelegem paşii pe care îi avem de parcurs şi să setăm nişte obiective realiste pentru Eliada”, povesteşte Camelia Adam.

    Iniţial, şi-au propus să aducă în România produse greceşti premium, apoi au îndrăznit să transforme acest obiectiv în unul şi mai îndrăzneţ, aşa că au pus bazele unui brand românesc de ulei grecesc. Marca Eliada este înregistrată la OSIM, iar acum trece prin etapele necesare conturării identităţii de brand. „Există diferenţe mari între consumatorii români şi greci în ceea ce priveşte cantitatea de ulei de măsline consumată anual, diferenţe care ţin de tradiţia gastronomică şi de specificul local. Spre exemplu, consumul de ulei extravirgin de măsline per capita este de 12 litri pe an în Grecia şi sub un litru pe an, în România.

    Însă gusturile se educă şi cererea de produse naturale este din ce în ce mai mare pe piaţa autohtonă, indiferent că vorbim de ulei de măsline, măsline cu conţinut redus de sare, pastă de măsline.” Pentru că România nu este tărâmul propice cultivării de măsline, familia Adam lucrează cu materie primă din Grecia şi se implică în procesul de producţie, care are loc tot acolo, consultându-se cu producătorul în privinţa specificaţiilor tehnice ale produselor, verificând calitatea şi designul ambalajelor. „Uleiurile noastre se extrag între 25 septembrie şi 5 noiembrie. Apoi ne oprim, nu ne interesează uleiurile de volum.”

    Produsele Eliada se pot cumpăra din magazinul cu acelaşi nume situat în Craiova, din două magazine partenere din Bucureşti şi Târgovişte sau prin intermediul magazinului online. Preţurile la uleiul extravirgin variază de la 64 lei per litru până la 120 lei, în mare. Toate tipurile de ulei de măsline comercializate sub brandul Eliada sunt extravirgine, extrase la rece, la temperatură sub 27 de grade C, au aciditate scăzută. „Având în vedere că am prins şi pandemia, investiţiile au ajuns la aproximativ 150.000 de euro, fiind nevoie de o investiţie mai mare decât estimasem la început, când nu am avut cum să luăm în calcul stagnarea vânzărilor şi criza generată de pandemie”, povesteşte Camelia Adam.

    În ceea ce priveşte vânzările, acestea s-au apropiat în 2022 de 50.000 de euro, businessul atingând punctul de breakeven. În afară de cei doi fondatori, pentru Eliada mai lucrează încă două persoane, urmând ca echipa să se mai extindă până la sfârşitul anului. Şi nu este singurul plan. „Avem planuri de creştere treptată, ca cifră de afaceri, cu minimum 30%, dar vizăm şi creşterea portofoliului de clienţi şi consolidarea capitalului de imagine. În 2023 am participat la primul nostru târg naţional de gastronomie, Vin La Cultura de la Iaşi. De asemenea, am participat cu unul dintre uleiuri la trei concursuri internaţionale de profil şi am obţinut trei medalii: aur la Berlin GOOA – Global Olive Oil Awards, aur la London International Quality Olive Oil Competition şi medalie de argint la Athena International Olive Oil Competition. Din punctul acesta de vedere, ne-am atins deja obiectivul pe 2023.”

    Una dintre marile provocări din piaţă, spune Camelia Adam, este însăşi poziţionarea în faţa publicului, în condiţiile în care uleiul de măsline este printre cele mai falsificate produse alimentare, iar oamenii nu ştiu totdeauna să facă distincţia între uleiurile pe al căror ambalaj stă scris „extravirgin” fără o corespondenţă în realitate şi cele cu adevărat calitative. „Provocarea este să îi obişnuim pe clienţi să recunoască defectele (mirosul de rânced, gustul avinat), să facă diferenţa între un ulei insipid, fad care îţi lasă un gust de grăsime pură şi să aprecieze uleiul proaspăt, intens fructat, care lasă o senzaţie de uşor picant şi o senzaţie răcoroasă în postgust, nu de fierbinte.

    Să identifice notele de roşie uscată, miez de nucă verde, migdale etc.” O altă provocare este legată de păstrarea preţurilor, în ciuda creşterii costurilor de producţie, influenţate şi de o criză de ulei din Spania, concomitent cu creşterea preţurilor măslinelor şi a costurilor forţei de muncă. „De anul acesta începem să conturăm şi o reţea naţională de distribuţie. Căutăm magazine partenere în ţară, în oraşele mari, pentru a creşte masa clienţilor, dar şi pentru a scădea costurile de transport.”

    Familia Adam spune că experienţa gestionării businessului Eliada până acum a fost utilă pentru că i-a învăţat pe cei doi antreprenori să lucreze într-un mediu multicultural, cu oameni din mediul rural, dintr-o cultură a afacerilor diferită de cea a marilor oraşe, cu bioritm diferit de al românilor şi cu obiceiuri de muncă diferite. „A trebuit să depăşim micile diferenţe care ne deosebesc şi să ne adaptăm. Apoi, am învăţat că dacă îţi propui ceva şi eşti constant în ceea ce faci, în mod pozitiv, ai şanse să reuşeşti. Iar despre marketing am învăţat că nu contează numai cât de bun este produsul, contează şi cine spune asta despre el. Una este să spui tu, alta este să confirme juriul unor concursuri internaţionale.”   

    Produsele Eliada se pot cumpăra din magazinul cu acelaşi nume situat în Craiova, din două magazine partenere din Bucureşti şi Târgovişte sau prin intermediul magazinului online. Preţurile la uleiul extravirgin variază de la 64 de lei per litru până la 120 de lei, în mare.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    RUNO&Ka – atelier de accesorii şi produse vestimentare tricotate şi croşetate (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Katia Sali

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 10.000 de lei (2.000 de euro)

    Scrubio – brand de uniforme medicale (Bucureşti)

    Fondatori: Mihnea Şerban şi Cătălin Caraenache

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe eMag

    Kabinett – brand de cosmetice (Olteniţa, jud. Călăraşi)

    Fondatoare: Nina Zamfir

    Prezenţă: online, naţională

    Royalscaf – firmă de montaj de schele pe clădiri (Bucureşti)

    Fondator: Andrei Căprioară

    Cifră de afaceri în 2022: 6 milioane de lei (1,2 mil. euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Handcrafted by Chiuzbi – atelier de prelucrare a lemnului (Timişoara)

    Fondator: Sorin Chiuzbăian

    Investiţii: peste 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 30.000 de euro

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cei mai discreţi oameni de afaceri din România

    Au construit unele dintre celE mai mari companii româneşti. Au dezvoltat adevărate „imperii”, al căror business ajunge până la miliarde de euro anual. Au vândut afaceri pentru care au încasat zeci sau chiar sute de milioane de euro. Investesc în continuare în real-estate, agricultură, producţie sau retail. Fac banii să se mişte şi astfel ţin economia în priză. Şi totuşi, mulţi dintre ei sunt necunoscuţi publicului larg. Sunt printre cei mai discreţi oameni de afaceri locali.

    Unii au lăsat dintotdeauna ca munca lor să vorbească pentru ei. Alţii au ales să se retragă treptat din prim-plan, deşi continuă să facă jocurile în culise. Există însă şi cei care au dus discreţia la rang de artă. Astfel, nu doar numele lor, ci şi businessurile pe care le-au construit cărămidă cu cărămidă în capitalism sunt ţinute departe de ochii curioşilor. Nu de puţine ori, nu există nici măcar o imagine cu aceşti antreprenori care se pot plimba agale, nestingheriţi, pe Calea Victoriei, spre exemplu, îmbrăcaţi în haine ale unor branduri de lux „tăcut” (quiet luxury – trad.), care costă mii de euro, dar care nu „strigă” numele niciunui brand. Şi nimeni nu ar şti cine sunt ei.

    Şi totuşi, cine sunt cei mai discreţi oameni de afaceri locali?

    1. Zoltan Teszari,  Telecom – Digi/ RCS&RDS

    Istoric:
    A intrat în afaceri cu o tonetă de îngheţată în Oradea, oraşul în care s-a născut, după care, la începutul anilor ’90, a intuit potenţialul uriaş al serviciilor de televiziune. A urmat construcţia treptată, prin achiziţii şi dezvoltare organică, a unui imperiu în telecom, care este prezent acum şi în alte ţări din Europa. Deşi despre afacerea pe care a creat-o – Digi – există informaţii şi date financiare, dar nu numai, despre fondatorul ei, antreprenorul Zoltan Teszari, detaliile sunt (prea) puţine.

    2. Alin Niculae, Energie – Oscar Downstream, Real estate

    Istoric:
    Alin Niculae a dezvoltat de la zero cea mai mare companie petrolieră din România care nu face parte dintr-un grup internaţional. Afacerea Oscar Downstream a apărut pe piaţă la începutul anilor 2000, fiind înfiinţată de antreprenorul care văzuse potenţial în vânzările en-gros de carburanţi pentru companii. Apoi, odată ce afacerea a crescut, el a început să parieze şi pe imobiliare, fiind astăzi unul dintre cei mai importanţi investitori din real-estate din Bucureşti. 

    3. Sacha Dragic, Pariuri – Superbet, Fonduri de investiţii, Logistică

    Istoric:
    Sacha Dragic este fondator şi executive chairman al Superbet Group, activ pe piaţa de pariuri sportive şi gaming de mai bine de 15 ani. Deşi businessul a fost fondat şi dezvoltat iniţial local, în urmă cu 4-5 ani a început expansiunea internaţională. Acum, grupul are operaţiuni pe mai bine de zece pieţe şi vizează o extindere globală, în contextul în care antreprenorul a atras în acţionariat fondul de investiţii Blackstone, unul dintre cele mai mari din lume. Sacha Dragic este implicat şi în alte businessuri, precum fondul de investiţii Mozaik Investments, societatea de brokeraj Investimental, dar şi în real-estate şi altele.

     

     

     

    4. Horia Ciorcilă, Banca Transilvania, Real estate, Industria hotelieră

    Istoric: Bancherul-antreprenor Horia Ciorcilă, unul dintre fondatorii şi apoi preşedintele Băncii Transilvania, a început să construiască în urmă cu 25 de ani, în două camere înghesuite de pe malul Someşului din Cluj, alături de alţi oameni de afaceri, povestea unei bănci private. Practic, istoria Băncii Transilvania a început în 1994, în Cluj-Napoca, la iniţiativa a 13 oameni de afaceri, ideea fiind aceea de a crea o bancă locală, un brand „de Cluj“. Astăzi, Ciorcilă s-a retras din prim-plan când vine vorba de Banca Transilvania, care a ajuns între timp cea mai mare bancă din România după active. El e implicat şi în alte afaceri, din domenii precum hotelărie, sport şi real-estate.

     

     

     

    5. Roxana Maftei, Retail farmaceutic – Farmacia Tei

    Istoric:
    Era anul 1992 când antreprenoarea Roxana Maftei fonda Farmacia Tei, o unitate de retail farma amplasată, după cum îi spune şi numele, în cartierul şi pe bulevardul (Lacul) Tei. Trei decenii mai târziu, businessul arată cu totul altfel, iar viitorul abia începe să se scrie, după ce fondatorii Dedeman au intrat în 2022 în acţionariat pentru a da un boost expansiunii.

    Prima unitate Farmacia Tei, deschisă acum trei decenii şi cea care dă numele întregului business, a fost între timp închisă şi relocată. Acest proces se întâmpla acum cinci ani. S-au inaugurat însă alte farmacii sub acel brand atât în Capitală, cât şi dincolo de ea. Totodată, din companie s-a desprins o nouă divizie – un lanţ de supermarketuri cu articole pentru copii, Bebe Tei.​

     

    6. Dan Stoicescu, Sindan Bucureşti (vândută către Actavis)

    Istoric:
    Dan Stoicescu (astăzi în vârstă de 71 de ani) este cel care în 2007 a încasat, conform datelor de la acea vreme, aproape 150 mil. euro de la grupul Actavis pentru compania farma Sindan, pe care o fondase cu 15 ani în urmă. El s-a retras atunci şi din business, şi din lumina reflectoarelor, mutându-se în Elveţia. Ce a făcut apoi? Antreprenorul declara în 2008 că el crede că viaţa poate fi prelungită prin nanotehnologie şi inteligenţă artificială, dar şi prin dietă şi printr-un stil de viaţă controlat. În 2008, Stoicescu declara pentru New York Times că „prefer să cheltui bani pe genomul meu decât pe un Bentley sau pe un avion“. Nu există informaţii despre ce face astăzi.

    7. George Brăiloiu, Crypto, Real-estate

    Istoric:
    Omul de afaceri George Brăiloiu, unul dintre cei mai discreţi antreprenori locali, care a activat iniţial în energie, are astăzi investiţii masive în crypto şi real-estate. Conform datelor Business Magazin, el este unul dintre cei mai mari câştigători români din activitatea de cryptomonede.

    8. Octavian Creţu, Ape minerale – Romaqua

    Istoric:
    Acţionarul majoritar al Romaqua, producătorul Borsec, spunea anterior că intrarea pe piaţa apelor minerale a fost al doilea plan al său de business, după ce încercarea de a prelua de la stat producătorii de medicamente Sicomed şi Biofarm a eşuat.

    Grupul din industria băuturilor Romaqua, cu peste 2.000 de angajaţi în prezent şi afaceri de circa 1 mld. lei, se numără printre marile businessuri pornite de antreprenori români în primii ani după căderea regimului comunist, punctul de plecare fiind privatizarea companiei de stat Comchim prin metoda MEBO (Management Employee Buyouts, preluarea companiei de către management şi salariaţi).

    9. Anca Vlad, Retail farmaceutic şi distribuţie – Grupul Catena – Fildas Trading

    Istoric: A vrut să fie chimistă, însă a intrat la Academia de Studii Economice (ASE) datorită unei profesoare care i-a spus că are înclinaţii înspre partea economică, spre nemulţumirea părinţilor care erau amândoi ingineri. Munca a început-o încă din timpul liceului, când lucra într-un laborator de chimie, înlocuind laboraţii care plecau în concediu. Iar apoi, „ca orice ASE-ist care vrea un bănuţ”, conform chiar declaraţiilor sale anterioare, a lucrat ca ghid la mare.

    Astăzi, Anca Vlad este cea mai puternică antreprenoare din România prin prisma businessului pe care l-a creat, e vorba de grupul Catena-Fildas, care a raportat pentru 2022 afaceri cumulate de 2,5 miliarde de euro din farmacii şi distribuţie de medicamente. Ea s-a retras însă treptat din lumea reflectoarelor, lăsând businessul să vorbească.

     

    10. Roger Akoury, Real estate, MARe (Muzeul de Artă Recentă)

    Istoric:
    Numele omului de afaceri Roger Akoury, originar din Liban, a fost multă vreme legat de cel al grupului farma A&D Pharma, ce cuprindea, printre altele, lanţul de farmacii Sensiblu. El, alături de ceilalţi antreprenori fondatori, a vândut businessul în urmă cu câţiva ani către fondul de investiţii Penta Investments, într-una dintre cele mai mari tranzacţii locale, evaluată la 350-400 de milioane de euro. Antreprenorul a vândut şi un alt business pe care l-a cofondat, retailerul de optică medicală OPTIblu, pentru a-şi concentra atenţia în ultima perioadă pe zona de artă de care e pasionat. El e, de altfel, şi colecţionar de artă. Una dintre cele mai recente investiţii cunoscute ale sale este MARe – Muzeul de Artă Recentă, care şi-a deschis porţile la început de octombrie 2019, în cartierul Primăverii din Bucureşti.

    11. Radu Dimofte, Real estate, Băneasa Shopping City, Practic SA, Retail restaurante – Sphera Franchise Group

    Istoric:
    Unii dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali prin prisma businessurilor create şi a poveştilor ţesute în jurul lor sunt partenerii Gabriel (Puiu) Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Unii dintre primii oameni de afaceri locali din capitalism, cei doi au construit – împreună sau separat – businessuri în domenii diverse, de la imobiliare şi malluri, la restaurante şi retail. Cei doi au pornit la drum cu importul de calculatoare, dar au continuat apoi pariind pe afaceri de mari dimensiuni, aducând local francizele Pizza Hut (1994), KFC (1997) şi Taco Bell (2017). Tot ei sunt unii dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti.

    12. Sorin Creţeanu, Real estate – Comnord

    Istoric:
    Omul de afaceri Sorin Creţeanu e un important actor în real-estate prin firma Comnord, dar el controlează şi producătorul de materiale de construcţii Procema, un business ajuns la peste 700 mil. lei anul trecut.

    13. Robert Ludovic, Este cofondator al Amethyst. A fost acţionar-fondator la A&D Pharma şi Anima, dar a făcut exit.

    Istoric:
    Unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri din industria farma şi din sectorul medical, Robert Ludovic, este fondatorul mai multor businessuri precum A&D Pharma (retail şi distribuţie farma), Amethyst (radioterapie) sau Anima (policlinici). Din cele două din urmă, el a făcut exit. Acum, pe profilul său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn, el apare CEO al Quartz Healthcare din Luxemburg şi fondator Amthyst.

     

    14. Emanuel Muntmark, Energie – Monsson

    Istoric:
    Emanuel Muntmark, un om de afaceri suedez extrem de discret, este supranumit regele eolienelor, după ce a fondat, dezvoltat şi vândut mai multe proiecte în domeniul energiei verzi. Acum, el controlează Monsson, cel mai mare dezvoltator local de proiecte eoliene şi solare. Recent, Monsson a cumpărat „Casa cu Lei“, una dintre clădirile istorice de referinţă din Constanţa.

    15. Ioannis Papalekas, Real estate – Globalworth (pe care a vândut-o către miliardarul ceh Radovan Vitek)

    Istoric:
    Ioannis Papalekas a fost multă vreme unul dintre cei mai puternici, dar şi discreţi investitori din imobiliarele româneşti. De orgine grec, el a activat pe plan local în România de la începutul anilor 2000, dezvoltând Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România, care s-a extins şi în Polonia. Papalekas a vândut pachetul de acţiuni pe care îl deţinea la Globalworth în 2020, iar o parte din bani urma să îi investească în industria ospitalieră din Grecia şi Cipru, conform celor mai recente date.

     

    16. Gabriel Comănescu, Energie – GSP

    Istoric:
    Gabriel Comănescu este cel mai puternic antreprenor din Constanţa, controlând Grup Servicii Petroliere (GSP), singurul jucător românesc din forajul marin. El mai deţine şi alte businessuri, printre care şi hotelul Vega din Mamaia, cotat la cinci stele.

    17. Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, Retail DYI – Dedeman

    Istoric:
    Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială românească după cifra de afaceri, care au investiţii şi în alte domenii precum real-estate sau piaţa de capital, s-au retras în ultimul deceniu din prim-plan.

    18. Dragoş Dobrescu, Real estate – Monolit

    Istoric:
    Omul de afaceri Dragoş Dobrescu, unul dintre cei mai discreţi investitori imobiliari din piaţa locală, controlează grupul de firme Monolit. Informaţiile publice despre el sunt extrem de puţine, fiind cunoscut iniţial despre antreprenor faptul că dezvoltă clădiri de birouri de dimensiuni mici şi medii.

     

    19. Augustin Oancea, Energie – Tinmar Energy

    Istoric:
    Augustin Oancea este cel mai puternic antreprenor din energie, controlând Tinmar Energy, o companie de furnizare de energie fondată în 2001 şi care a ajuns la afaceri de 9,2 mld. lei anul trecut.

    20. Cezar Rapotan, Distribuţie materiale de construcţii – Arabesque

    Istoric:
    Înainte de ‘89, Cezar Rapotan a fost student la Facultatea de Mecanică din Galaţi şi declara anterior că se consideră norocos că a făcut parte în 1992 din prima generaţie de ingineri fără repartiţie de la stat. Omul de afaceri a deschis primul magazin de 200 de metri pătraţi specializat în distribuţia de materiale de construcţii în zona Ultimul Leu din Galaţi, iar ulterior s-a extins puternic, odată cu creşterea apetitului pentru construcţii pe piaţa locală. Anul trecut, businessul Arabesque al lui Cezar Rapotan a ajuns la 2,76 mld. lei.

     

     

    21. Alin Adrian Dociu, Distribuţie FMCG – Aquila

    Istoric: Aquila, companie listată la Bursa de la Bucureşti, este cel mai mare jucător de pe piaţa locală de distribuţie de bunuri de larg consum, cu afaceri de peste 1 mld. lei în primele şase luni din 2023. Despre cei doi fondatori ai grupului, printre care se numără şi antreprenorul Alin Adrian Dociu, nu se ştie însă aproape nimic. Pe site-ul companiei apare informaţia conform căreia Dociu a absolvit Universitatea Ploieşti – Facultatea de Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor, unde a obţinut diploma de inginer în profilul Petrol, specializarea Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de Petrol şi Gaze.

     

    22. Mihai Vladimir Iacob şi Marius Şelescu, Mobilă – Aramis Invest

    Istoric:
    Producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare, deţinut de antreprenorii Vladimir Iacob şi Marius Şelescu, a trecut pragul de 2 mld. lei cifră de afaceri în 2022, după o creştere de 28%. Dacă datele despre business sunt publice, despre fondatorii lui nu există informaţii, la fel cum nu există nici imagini cu aceştia. Fiecare dintre cei doi e implicat în mai multe afaceri.

     

    23. Dorinel Umbrărescu, Construcţie drumuri – Spedition UMB, Tehnostrade, Sa&Pe Construct

    Istoric:
    I s-a spus „Regele asfaltului”, după ce, ani la rândul, şi-a adjudecat unele dintre cele mai mari şi mai complexe proiecte de infrastructură rutieră din România. A rămas o figură discretă în peisajul local de business, deşi companiile pe care le deţine au tot spart recorduri de-a lungul anilor.

     

    24. Eugen Banciu, Retail farmaceutic – grupul Dona

    Istoric:
    Istoria Dona a început în 1992, când medicul Eugen Banciu renunţa la o profesie în medicină pentru a înfiinţa prima farmacie. Patru ani mai târziu, în 1996, punea bazele Farmexpert, distribuitor de medicamente, pe care urma să-l vândă în 2013 către Alliance Boots. În 2014, a revenit în distribuţia de medicamente, în urma unei legi care obliga companiile să separe cele două activităţi. Modelul de business în care distribuţia şi retailul farma sunt legate este unul des întâlnit la vârful pieţei farmaceutice româneşti. Şi jucătorii mai mici, regionali, au început să dezvolte zona de distribuţie. Grupul Dona, cu farmacii şi distribuţie, a ajuns la 2,8 mld. lei afaceri în 2022.

     

    25. Marian Andreev, Industria alimentară – Prutul

    Istoric:
    Marian Andreev este unul dintre cei mai discreţi antreprenori locali, el controlând producătorul de ulei Prutul Galaţi.

     

    26. Dan Minulescu, Distribuţie FMCG – Macromex

    Istoric:
    A intrat în afaceri în anul 1992, iar primul său business l-a reprezentat agenţia de turism Dani Tour. Dan Minulescu a renunţat însă la această afacere după doar un an, pentru a intra în distribuţie, unde astăzi deţine Macromex, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse alimentare din România.

    27. Constantin Duluţe, Agribusiness – Domeniile Avereşti

    Istoric:
    Constantin Duluţe, astăzi proprietarul producătorului de vin Domeniile Avereşti, este antreprenorul care a vândut holdingul agricol Agricost (cea mai mare fermă de cereale din România), din Insula Mare a Brăilei, către gigantul arab Al Dahra, într-o tranzacţie de 200 mil. euro.

     

    28. Ioan Tecar, Industria hârtiei – Samus Tec

    Istoric:
    Numele antrepre-norului Ioan Tecar este legat mai ales de cel al producătorului de hârtie Pehart Tec, pe care l-a vândut în mai multe tranşe către fondul de investiţii Abris Capital. Acum, el controlează mai multe firme din domenii di-
    verse, printre care con-
    structorul Samus Tec.

    29. Daniel Guzu, Agribusiness – Ana Are şi Domeniile Panciu, Imobiliare

    Istoric: Omul de afaceri Daniel Guzu, care s-a retras încet dar sigur din prim-planul mediului local de business, a construit de-a lungul anilor mai multe afaceri în domeniul materialelor de construcţii (Duraziv, Fabryo), pe care le-a vândut însă treptat unor grupuri gigant. Acum, el mai are, printre altele, producătorul de vin Domeniile Panciu şi producătorul de sucuri Ana Are.

    30. Raul Doicescu, Bog’Art

    Istoric: A absolvit Institutul Politehnic Bucureşti. Apoi, a fondat Bog’Art la începutul anilor ‘90, companie ajunsă unul dintre cei mai mari jucători din industria construcţiilor. Sub umbrela Bog’Art, familia Doicescu a dezvoltat mai multe afaceri, precum Cons Construct (consultanţă în construcţii), Bog’Art Building Management (servicii de întreţinere şi administrare clădiri), Alusystem (construcţii de faţade la cheie), Bog’Art Steel (producţie de oţel-beton) şi Toni Trading (achiziţii de materiale de construcţii), potrivit site-ului grupului.

    31. Andrei Siminel, Fonduri de investiţii – Broadhurst Investment, Bănci – Libra Bank

    Istoric:
    Siminel Andrei, unul dintre cei mai puternici şi discreţi oameni de afaceri din România, este implicat în mai multe domenii şi activităţi, de la real-estate la brokeraj şi panificaţie. Cel mai recent, grupul Broadhurst Investment, condus de Siminel, a vândut afacerea Vel Pitar, cel mai mare producător de morărit şi panificaţie din România.

    32. Vladimir Cohn, Industria hârtiei, Real estate, Piaţă de capital

    Istoric:
    Vladimir Cohn este unul dintre cei mai puternici şi totodată discreţi antreprenori români. El a vândut, în 2018, firmele EcoPack Ghimbav şi EcoPaper Zărneşti grupului britanic DS Smith, într-o tranzacţie care s-a ridicat la o valoare de aproximativ 208 milioane de euro. La momentul vânzării, cele două companii ajunseseră la afaceri consolidate de 50 de milioane de euro, fiind lideri pe segmentele lor de business.

    Anul trecut, antreprenorul anunţa că vrea să construiască la Giurgiu o nouă fabrică de celuloză şi hârtie, o investiţie de 1,4 mld. lei (aproape 300 mil. euro).

    33. Enrico Perini, Reţeaua de magazine Romstal, Dealer auto

    Istoric: Enrico Perini, unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri de pe piaţa locală, şi-a început businessul în România după ce şi-a dat demisia de la o firmă din Italia cu 12 angajaţi. A început prin vânzarea de calorifere şi pantofi, care erau comercializaţi cu o dubă, alături de un prieten. Povestea businessului său principal actual, Romstal, un retailer şi distribuitori de instalaţii şi materiale de construcţii, a început în 1994.

     

    34. Fraţii Ioan şi Viorel Micula, FMCG – European Drinks & Food, Real estate

    Istoric:
    Cei doi fraţi, Ioan şi Viorel Micula, au construit „imperiul” European Drinks & Food, ai cărui ani de glorie au fost cei de până la aderarea la UE şi imediat de după. Treptat, cei doi s-au retras din lumina reflectoarelor şi nici despre afacerile lor nu au mai fost comunicate multe informaţii.

    35. Vicenţiu Zorzolan, afaceri în real-estate sub mai multe companii

    Istoric:
    Vicenţiu Zorzolan este cel care în anii de boom a adus în România branduri de modă precum Esprit sau Women’s Secret în sistem de franciză. Antreprenorii români au ieşit treptat din afacerile de modă, lăsând giganţii internaţionali Inditex (proprietarul Zara) şi H&M să se bată pentru primele poziţii în top. Ei au ieşit totodată din atenţia publică, deşi cei mai mulţi dintre ei rămân implicaţi în businessuri secundare. Zorzolan e implicat, conform datelor BM, în real-estate.

    36. Puiu Popoviciu, Real estate – Băneasa Shopping City, Imobiliare

    Istoric:
    Numele lui Puiu Popoviciu este legat de multe afaceri, chiar şi de începuturile Ikea în România, retailerul suedez fiind prezent local iniţial în sistem de franciză, pentru ca apoi să intre direct. Şi totuşi, cel mai cunoscut proiect al celor doi antreprenori – Popoviciu şi Dimofte – este complexul comercial Băneasa, ancorat de Băneasa Shopping City. Lista businessurilor nu se termină însă aici.

     

     

    37. Gruia Stoica, Transportator feroviar – Grampet

    Istoric:
    Omul de afaceri Gruia Stoica controlează grupul Grampet, prezent în zece ţări europene. Cea mai mare companie din grup este GFR – transportator privat de mărfuri pe calea ferată.

     

    38. Vasile Mureşan, Distribuitor ţigări – Punctual Comimpex

    Istoric:
    Punctual Comimpex din Cluj-Napoca, o afacere activă în domeniul distribuţiei de ţigări, deţinută de antreprenorul Vasile Mureşan, a finalizat anul 2022 cu o cifră de afaceri de peste 900 mil. lei, în creştere cu aproximativ 7% faţă de anul anterior. Distribuitorul clujean se numără printre cele mai mari 100 de companii controlate de antreprenori români, însă despre fondatorul său există foarte puţine informaţii.

     

    39. Sorin Paul Stănescu, Singureni Manor Equestrian Retreat

    Istoric:
    Sorin Paul Stănescu, naşul fiului lui Dragnea, a vândut în 2019 Farmavet şi alte două companii active în zona de furaje şi zootehnie către un fond de investiţii controlat de Banca de Export-Import a Chinei. Apoi, el a transformat o pădure de 700 de hectare din satul Singureni, judeţul Giurgiu, într-un complex turistic de lux.

    40. Becze Tibor, Distribuitor FMCG – Amigo Intercost

    Istoric:
    Amigo & Intercost SRL este cea mai mare companie a Amigo Group, având ca obiect principal de activitate distribuţia de băuturi. Firma Amigo a fost înfiinţată în anul 1992 de către antreprenorul Tibor Becze, fost patinator.

    În 2000, compania a fuzionat cu o firmă competitoare, Intercost (Jozsef Biro fiind unul dintre fondatori), creând astfel grupul Amigo & Intercost.
    Grupul Amigo include companiile Amigo SRL, Amigo & Intercost SRL şi Harghita Retail SRL, potrivit unor informaţii furnizate anterior
    de oficialii Amigo Group.

     

    41. Cristian Ludovic Pop, Animax (pe care a vândut-o), acum real-estate

    Istoric:
    Antreprenorul Cristian Ludovic Pop, care nu a oferit niciodată vreun interviu şi cu care nu există imagini, este cunoscut drept fondatorul lanţului de pet-shop-uri Animax, pe care l-a vândut anterior către un fond de investiţii. Apoi, el s-a orientat în principal către real-estate, conform datelor BM, însă e activ în mult mai multe businessuri, ce operează inclusiv în Pet Factory, activ tot în zona de hrană pentru animale. El e acţionar şi în fondul Sparking Capital.

    42. Frank Timiş, Agricultură, Minereuri, Real estate

    Istoric: Omul de afaceri Frank Timiş este cel care a iniţiat proiectul minier Roşia Montană şi care are dublă cetăţenie, atât română cât şi australiană, în urmă cu zece ani fiind chiar cel mai bogat român. Acum, el e activ în Africa, atât în domeniul minereurilor, cât şi în agricultură, printre altele.

    43. Ferenc Korponay, Hrană pentru animale de companie

    Istoric: Ferenc Korponay, cunoscut pentru că a fondat, dezvoltat şi apoi vândut businessul Maravet, activ în domeniul produselor pentru animale, a revenit recent în forţă în prim-plan în acelaşi sector printr-o achiziţie. Mai exact, firma Biovet Distribution SRL din Bucureşti, controlată de Ferenc Korponay (73%), Mihai Cristian Huziconschi (19%) şi Iudita Andreea Korponay (8%), a preluat compania Montero Vet SRL din judeţul Ilfov.

     

    44. Liviu Tudor, Real estate, Birouri – Genesis Property

    Istoric:
    Antreprenorul Liviu Tudor este unul dintre principalii investitori din zona de office din piaţa de real-estate.

     

    45. Robert Coman, francizele Dolce&Gabbana, Valentino

    Istoric:
    Robert Coman, unul dintre fondatorii distribuitorului şi retailerului IT Best Computers, care a fost implicat şi în afaceri cu energie, a adus în România – alături de soţia sa Rada Coman – francizele brandurilor de lux Dolce&Gabbana şi Valentino în România.

     

     

    46. Marius Bucur, Agricultură – Brise Grains

    Istoric:
    Marius Bucur, unul dintre cei mai discreţi antreprenori locali, a fondat imperiul agricol Brise, ce cuprinde, printre altele, un puternic trader agricol.

     

    47. Lucian Vlad, Reţea de restaurante – Sphera Franchise Group

    Istoric:
    Lucian Vlad, Radu Dimofte şi Nicolae Badea au fost singurii acţionari ai Sphera Franchise Group înainte de listarea la bursă a companiei.

     

    48. Simion Ioan Apreutese, Transportator auto – International Alexader

    Istoric:
    Simion Ioan Apreutese a fondat în 2003 compania de transport marfă International Alexander din Arad. Dezvoltarea grupului la afaceri de 280 mil. euro anul trecut s-a făcut atât direct, cât şi prin achiziţii.

     

    49. Veronica Guşă de Drăgan, Distribuţia de gaze – Butan Gas

    Istoric:
    A absolvit cursurile Facultăţii de Drept şi a început să lucreze la 22 de ani. Ea s-a căsătorit în 1995 cu Iosif Constantin Drăgan, care avea la acea vreme 78 ani, fiind unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din România, cel care a înfiinţat grupul Butan Gas. În 2001, omul de afaceri decide să cedeze conducerea operaţiunilor grupului către soţia sa, Veronica Guşă, care a ocupat de atunci funcţia de preşedinte executiv al ButanGas. După decesul soţului ei, în 2008, ea a devenit unicul acţionar al grupului de firme.

     

    50. Ionuţ Dumitrescu, Imobiliare, Logistică

    Istoric:
    Ionuţ Dumitrescu, fondatorul Element Industrial, este unul dintre cei mai importanţi investitori din real-estate.

     

     

    51. Alexandru Mircea Mihăescu, Transportator naval – TTS

    Istoric:
    Antreprenorul Alexandru Mircea Mihăescu este acţionar în cadrul transportatorului fluvial de mărfuri Transport Trade Services (TTS), listat la BVB. El este activ şi în real-estate şi în agricultură.

     

    52. Dan Drăgoi, Operator portuar – Comvex, Real estate

    Istoric:
    La un an după Revoluţie, la marginea portului Constanţa, departe de lumea fermecătoare a containerelor şi a comerţului internaţional, câţiva tineri puneau bazele unui proiect pentru care aveau ambiţii mari. Dan Drăgoi era unul dintre ei. La trei decenii distanţă, compania reprezintă cel mai mare terminal specializat în operarea materiilor prime vrac din zona Mării Negre, care se întinde pe o suprafaţă de peste 700.000 mp în sudul portului şi care generează afaceri anuale de 100 de milioane de lei.

     

    53. Mihai Felescu, agricultură

    Istoric: Mihai Felescu, unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri locali, e un nume cu greutate în agricultura locală. În 2014, el şi Cătălin Trandafir au vândut United Shipping Agency din Constanţa, care deţine un terminal gigantic de export în Port, către traderul Nidera, într-o tranzacţie de 50 mil. euro. Ei au rămas însă implicaţi în agribusinessul local.

     

    54. Liviu Ghebaur, operator portuar

    Istoric: Oamenii de afaceri români Liviu Ghebaur şi Ion Vasile au parafat acum circa un deceniu o tranzacţie record în portul Constanţa, prin predarea controlului asupra operatorilor portuari North Star Shipping şi Minmetal către traderul american ADM. Tranzacţia este estimată la 90 mil. euro. Ghebaur apare în continuare acţionar direct în câteva companii, dar de dimensiuni mici şi medii.

     

    55. Damian Mereu, Producătorul de biscuiţi – Croco, Imobiliare

    Istoric:
    Damian Mereu este antreprenorul care deţine compania Croco din Oneşti, judeţul Bacău, unul dintre cei mai mari producători de biscuiţi de pe piaţa românească. El este totodată un important investitor imobiliar.

     

    56. Dorin Mateiu, Imobiliare

    Istoric:
    I s-a spus „regele mezelurilor din Transilvania” după ce a reuşit să pună Elit Cugir pe harta celor mai mari jucători din domeniu. A trecut cu fabrica printr-o insolvenţă şi a ajuns să vândă businessul din sectorul mezelurilor către gigantul chinez Smithfield. Dorin Mateiu nu a repornit motoarele în sectorul alimentar cum ar fi făcut mulţi antreprenori, ci s-a implicat în imobiliare şi, în trei ani, a câştigat câteva milioane de euro, doar dintr-o vânzare. Este un om de afaceri discret, care de-a lungul timpului a avut puţine declaraţii în presă sau ieşiri la conferinţe de presă. Businessul care l-a consacrat la nivel naţional este producătorul de mezeluri Elit Cugir, pe care antreprenorul l-a pus pe picioare în 2002.

     

    57. Cătălin Trandafir, Agricultură

    Istoric:
    Cătălin Trandafir este un antreprenor cu vechime în agricultura locală, cea mai importantă mutare a sa fiind cea din 2014, când a vândut, alături de Cătălin Trandafir, United Shipping Agency din Constanţa, care deţine un terminal gigantic de export în Port, către traderul Nidera într-o tranzacţie de 50 mil. euro. Ei au deţinut împreună şi Agrirom, care activează şi în sectorul producerii şi comercializării de cereale, pe care de asemenea au vândut-o.

     

    58. Aurel Kober, Vopseaua Köber, Real estate

    Istoric:
    Cu o experienţă de peste 30 de ani, Köber este lider necontestat al pieţei româneşti de lacuri şi vopsele pentru uz casnic şi industrial. Companie privată, cu capital 100% românesc, Köber a fost fondată de antreprenorul Aurel Kober, care a lucrat ca inginer la şantierul naval Severnav din Drobeta Turnu-Severin. El a început afacerea cu lacuri şi vopsele Kober în 1991, împreună cu soţia sa Mariana.

     

    59. Jabbar Kanani, Agribusiness – Agricover

    Jabbar Kanani (60 ani), născut în oraşul Mianeh, care aparţine de Azerbaidjanul de Est, a venit în România în 1985 să studieze la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“. S-a format ca medic, însă nu şi-a urmat profesia, ci a devenit antreprenor din vocaţie, iar în cei peste 30 de ani de experienţă a dezvoltat afaceri în domenii precum bunurile de larg consum, producţia alimentară şi agribusiness.

    Agricover Holding, grup ale cărui baze le-a pus în 2000, este una dintre cele mai cunoscute afaceri din agrobusiness.

  • Povestea unei tinere care a transformat darul avut de ea, mama şi bunica ei într-o afacere profitabilă, ce îmbină trecutul cu prezentul

    Ioana Novic a moştenit bucuria lucrului manual de la bunica ei, tot Ioana. Pasiunea a curs în familie, mai întâi către mama Ioanei Novic, apoi şi către ea însăşi, care a făcut-o să înflorească într-un mic atelier din Constanţa, unde creează accesorii şi decoraţiuni din răşină, sub brandul Rim’s Resin.

     

    Mama şi bunica făceau artizanat, pirogravau, făceau bijuterii din pământ galben pe care îl uscau la cuptor, după care le pictau manual. Pregăteau totul iarna, iar vara se duceau la târguri. Pe mine toate aceste lucruri m-au fascinat şi am spus că vreau să duc acest obicei mai departe.” Pentru că totul s-a transmis între generaţii, iar Ioanei i s-a alăturat şi partenerul ei de viaţă, Ionuţ, Rim’s Resin a devenit o afacere de familie, care a luat naştere pe 2 noiembrie 2021.

    O săptămână mai târziu, au fost scoase la vânzare primele creaţii, pe reţelele de socializare. Numele Rim’s Resin este rezultatul punerii la un loc a iniţialelor numelor mai multor membri ai familiei – Rareş, Ioana, Ionuţ, Mara, „resin” fiind cuvântul englezesc pentru „răşină”, adică materia primă cu care se lucrează în atelierul din Constanţa. „Creaţiile noastre sunt realizate din răşină ecologică, adică praf de ceramică, ce are în componenţă praf şi lichid.

    Combinate, rezultă răşina, în care încorporăm scoici pisate, nisip, scoarţă de copac mărunţită manual sau pigmenţi pe bază de apă.” Pentru organizarea de la început a businessului, a fost nevoie de o investiţie iniţială de 3.500 de lei, îşi aminteşte Ioana Novic, iar banii au mers către materialele necesare pentru procesul de fabricaţie. Ulterior, investiţia a tot crescut. „Toată magia se petrece în atelierul nostru, în căsuţa bunicilor, un spaţiu renovat de noi, unde am păstrat toate obiectele vechi, pe care le-am recondiţionat.” Piesele Rim’s Resin pot fi cumpărate fie la târguri şi evenimente, fie prin comenzi plasate pe reţelele de socializare, fie, în curând, din magazinul online al afacerii, care va fi lansat în perioada următoare.

    „Clienţii noştri sunt din toată ţara şi chiar şi din afara ei, din Franţa, Germania, Italia, Grecia, Spania. Ne dorim însă să ajungem în şi mai multe ţări. În plus, piesele noastre se găsesc şi fizic în două magazine, din Constanţa şi Baia Mare.” Preţurile variază în funcţie de obiect, deoarece, cu cât este mai complex şi implică mai mult efort, cu atât valoarea creşte. Cele mai scumpe, de pildă, sub piesele din colecţia celor cu scoici şi nisip. Ioana Novic spune că parcursul ei în acest proiect până acum a învăţat-o mai multe lecţii însă cea mai importantă a fost să nu renunţe la ce îi place.  

    Piesele Rim’s Resin pot fi cumpărate fie la târguri şi evenimente, fie prin comenzi plasate pe reţelele de socializare, fie, în curând, din magazinul online al afacerii, care va fi lansat în perioada următoare.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Durbane urbane – lădiţe din lemn (Braşov)

    Fondator: Mădălin Pop

    Prezenţă: online, în Mega Image şi Selgros

    Lutfain – creaţii artizanale din lut (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Chiser

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online

    FROG – atelier de catering şi bistrou (Bucureşti)

    Fondatoare: Cătălina Tăbăcaru şi două prietene

    Investiţii: peste 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: peste 1 milion de euro

    Prezenţă: pe strada Vasile Lascăr din Capitală şi la evenimente

    MACU Floral Station – atelier de flori (Câmpina)

    Fondatoare: Sabina Sârbu

    Investiţii: 5.000 de euro

    Prezenţă: Câmpina, jud. Prahova

    La Răţuşte – loc de petreceri în aer liber (Bragadiru)

    Fondatoare: Felicia şi Cătălin Diaconescu, Anda şi Betto Moldovan Andronic

    Prezenţă: Bragadiru, jud. Ilfov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce se întâmplă cu maşina electrică pe caniculă? Recurrent a analizat 7.500 de modele şi un singur brand impresionează

    Recurrent a analizat 7.500 de maşini electrice de la diferite branduri. Majoritatea modelelor cresc temporar în autonomie pe caniculă, apoi scad abrupt.

    Tesla are modelele cu cea mai constantă autonomie, indiferent de temperaturile extreme. Tranziţia de pe piaţa auto către vehicule electrice are parte de un obstacol neaşteptat: încălzirea globală. Temperaturile extreme afectează autonomia maşinilor electrice într-o bună măsură. Iar cei de la Recurrent au analizat 7.500 de modele pentru a-şi face o idee cât de răspândită e problema.

    Când vine vorba de maşinile electrice, vedem mereu acele cifre date de producător cu autonomia: 500, 600 de kilometri. Însă acele numere sunt mereu valabile doar pentru condiţiile ideale. Adică o temperatură optimă, un drum drept fără pantă şi condus prudent, fără să fie apăsată prea tare pedala de acceleraţie. Ei bine, analiza Reccurent alterează una dintre condiţiile ideale şi anume temperatura de afară.

    Ce se întâmplă pe caniculă? Şi au făcut grafice cu fiecare din cele 7.500 de modele testate, indiferent că vorbim de maşini de la Hyundai, Ford sau Chevrolet. Majoritatea modelelor au următorul şablon: căldura face ca pe grafice să apară o creştere a autonomie, pentru ca apoi să aibă loc o scădere bruscă. Sunt şi cazuri în care autonomia scade din prima.

    Cititi mai multe pe wwwalephnews.ro

  • Teodora Brânzoi, specialist marketing: Tendinţe şi principii din marketing digital în şapte proverbe şi expresii populare

    …pentru că prin cuvinte simple şi idei moştenite cred cu tărie că putem înţelege mai bine ceea ce ne înconjoară. Putem găsi sens şi idei valoroase în înţelepciunea populară chiar şi pentru un domeniu atât de recent precum marketingul digital.  

     

    1. Nu aduce anul ce aduce ceasul. Probabil cuvântul cheie care a stat pe buzele şi în vârfurile degetelor tuturor începând cu finalul anului 2022 este ChatGPT. Majoritatea liderilor şi formatorilor de opinie din domeniu au abordat acest subiect. Pe scurt, noutăţile care apar ne pot schimba radical modul de lucru şi de gândire în viaţa profesională. Într-adevăr la aceste tehnologii se lucrează de ani de zile, însă evoluţia incredibil de alertă avută de adoptarea inteligenţei artificiale mă determină să cred că trăim o adevărată revoluţie şi că schimbarea trebuie cel puţin înţeleasă şi apoi îmbrăţişată.

    2. La pomul lăudat să nu mergi cu sacul! Nu toate segmentele de clienţi sau de piaţă care sunt profitabile vor fi aşa pe termen lung. Dacă ai curaj să devii tu „pomul lăudat” şi să testezi noi tehnici şi canale de digital marketing, atunci, cu riscurile aferente, ai şanse să fii profitabil. Am în minte cu aceste idei cât de simplu era în urmă cu 10 ani să câştigi notorietate folosind reţeaua de socializare Facebook. Odată cu creşterea procentului din buget alocat de marii clienţi de publicitate pentru social media, şansele companiilor mici s-au redus. Inovaţia şi curajul pot fi armele de luptă pentru un start-up ambiţios.

    3.  Mai mare daraua decât ocaua. Merită sau nu merită investiţia? Depinde cum previzionezi atât construcţia brandului cât şi întâmpinarea interesului de căutare pentru produsele şi serviciile tale. Poţi alege să testezi şi să măsori, având ca obiectiv un echilibru între branding şi vânzări pe termen scurt sau mediu. Important este să măsori. Şi să corelezi datele din contoarele de trafic digitale cu cele din contabilitate. Apoi să extragi concluzii şi să iei decizii.

    4.  Buturuga mică răstoarnă carul mare. Dimensiunea unei afaceri din punctul de vedere al realizărilor financiare şi dimensiunea ei în mediul online nu se suprapun. O companie lider de piaţă în domeniu poate fi atacabilă în poziţia oferită de motoarele de căutare prin simplul fapt că un antreprenor abil a valorificat anumite oportunităţi. Dacă ai în grijă un brand puternic sau lucrezi să construieşti unul, fii atent la toate căile prin care clienţii pot ajunge la tine sau prin care le poate fi influenţată imaginea despre brandul tău. 

    Nu toate segmentele de clienţi sau de piaţă care sunt profitabile vor fi aşa pe termen lung. Dacă ai curaj să devii tu „pomul lăudat” şi să testezi noi tehnici şi canale de digital marketing, atunci, cu riscurile aferente, ai şanse să fii profitabil.

    5. Câte bordeie, ATÂTEA OBICEIE.

    Personalizarea poate contribui la o experienţă complexă a clienţilor. Nu toate regulile şi principiile se aplică 100% în toate afacerile şi organizaţiile. Fiecare strategie de marketing digital, deşi aparent simplu de construit pe anumite tipare şi reguli, vine cu aspectele specifice care ţin de aspecte precum: tiparul de client, gama de produse şi servicii, localizare, cultură organizaţională, viziunea de business şi aşa mai departe.

    6. Omul sfinţeşte locul. Oricât de mult cred în puterea tehnologiei de a ne face vieţile profesionale şi personale mai uşoare şi mai eficiente, sunt situaţii în care amprenta umană este de neînlocuit. În special când vine vorba despre emoţii şi despre empatie. Fii atent, aşadar, la oamenii pe care ii alegi să facă parte din echipa ta şi cum construieşti alături de ei. În digital marketing ai nevoie să fii pasionat şi să fii permanent atent şi deschis la noutăţi.

    7. Vorba dulce mult aduce. Oricât de bine funcţionează un website şi oricât de lin este un proces de căutare de informaţii şi de achiziţie, fii atent la cine şi cum răspunde la telefon clienţilor tăi. Mă inspiră în activitatea mea de om de relaţii cu clienţii (corporaţii şi antreprenori) profesioniştii din industria ospitalităţii. Dacă oferi un serviciu îmbracă-l într-un raport corect calitate-preţ şi însoţeşte-l cu un zâmbet amabil.

    Multe principii de afaceri, implicit de digital marketing sunt logice şi sunt dozate cu mult bun simţ. Odată ce sunt înţelese apar cu siguranţă noi provocări. Un pic de descreţire a frunţilor am vrut să aduc prin această selecţie însoţită de mici argumente. Şi mi-ar plăcea tare mult să aflu ce alte expresii sau proverbe v-au venit în minte în diverse situaţii de afaceri cu care v-aţi confruntat până acum. Pentru că, parafrazându-l pe Albert Einstein, doar putând explica unui copil ceea ce facem avem certitudinea că noi am înţeles.