BusinessMagazin

Tag: bere

  • Săptămâna marilor tranzacţii

    Probabil cele mai importante tranzacţii ale anului s-au încheiat săptămâna trecută. Dacă în privinţa SAB Miller – InBev discuţiile şi ofertele sunt oficiale şi durează de câteva luni, anunţul Dell că va prelua EMC a fost neaşteptat şi a generat multe semne de întrebare.

    AMERICA: Compania de stocare a datelor EMC Corp a acceptat săptămâna trecută o ofertă de preluare din partea Dell în valoare de 67 miliarde de dolari, au anunţat lunea trecută Michael Dell şi directorul general al EMC, Joe Tucci. „Creăm o companie cu o forţă incredibilă. Este vorba de a aduce împreună tehnologii complementare şi de a ajuta clienţii să răspundă provocărilor şi oportunităţilor create de viitorul digital“, a declarat cu ocazia anunţului Michael Dell, preşedinte şi director general al Dell, la CNBC. Acţionarii EMC vor primi circa 33,15 dolari pe acţiune în numerar şi un tip de acţiuni evaluate în funcţie de valoarea participaţiei de control deţinute de EMC la VMware, care va rămâne independentă şi tranzacţionată public, se arată într-un comunicat al companiilor.

    Combinaţia dintre Dell şi EMC va crea cea mai mare companie privată integrată din tehnologie. Compania va deveni automat lider într-un sector extrem de atractiv şi vânat de toate companiile de tehnologie de pe planetă, piaţa de tehnologie a informaţiei, estimată la 2 trilioane de dolari. Tranzacţia aduce laolaltă două branduri puternice din industrie, cu poziţii strategice în pieţele de servere, storage, virtualizare şi PC-uri, dar aduce laolaltă şi abilităîi şi experienţă în transformare digital[, centre de date, infrastructură convergentă, piaţă de mobile şi securitate. 

    Achiziţia EMC va ajuta aşadar Dell să îşi diversifice operaţiunile dincolo de piaţa PC-urilor aflată în stagnare şi îi va da dimensiunea necesară să atace piaţa de administrare şi stocare a datelor, mult mai profitabilă. Dacă va fi finalizată, tranzacţia ar fi a doua preluare majoră efectuată de Michael Dell, unul dintre pionierii industriei PC, în numai doi ani. Michael Dell a cumpărat integral compania Dell în urmă cu doi ani, pentru 25 de miliarde de dolari, cu scopul de a câştiga timp pentru restructurarea acesteia şi de a îi redesena strategia de viitor.

    Tranzacţia este cea mai mare din domeniul său de până acum şi este considerată o piatră de hotar pentru strategia lui Michael Dell, care nu a mai văzut de unde şi cum ar putea creşte compania sa. Achiziţia EMC a făcut însă mai mulţi specialişti să se întrebe dacă Dell va mai produce laptopuri peste cinci ani.

    Întrebarea, deşi pare nelalocul ei, este plauzibilă deoarece tranzacţia presupune un pariu ambiţios pe mai multe fronturi. Michael Dell este la a doua mare tranzacţie în doi ani şi, odată cu achiziţia EMC, achiziţionează şi o datorie imensă, deoarece cea mai mare parte a banilor pentru tranzacţie, în jur de 40 de miliarde de dolari, va proveni dintr-un împrumut care este negociat acum. Tranzacţia transformă Dell într-o corporaţie imensă într-o perioadă când toată lumea insist[ că e mai simplu şi mai sigur să fii mic. Mai multe companii din tehnologie au anunţat în ultimul timp că iau în calcul să desprindă diviziile în companii de sine stătătoare, care să se raporteze independent la piaţă şi la propriul bilanţ. Hewlett-Packard, de exemplu, îşi separă entitatea de servicii pentru companii de cea pentru piaţa casnică. eBay desprinde plăţile PayPal din core businessul său de comerţ online. Chiar şi EMC a fost criticată de investitori pentru ceea ce ei numesc ”federaţia EMC”, dat fiind că în companie creşteau independent divizii de la content management până la data storage.

    Michael Dell şi Joe Tucci, fondatorul EMC, consideră însă că un model de business one stop shop va atrage clienţii tocmai prin complexitatea serviciului pe care îl oferă.

    EUROPA: Boardul SABMiller a acceptat săptămâna trecută principalii termeni ai ofertei de preluare din partea Anheuser-Busch InBev (AB InBev), care evaluează compania la 68 de miliarde lire sterline (104,5 miliarde dolari), creând condiţiile pentru fuziunea celor mai mari producători de bere din lume. După mai multe săptămâni de oscilări, boardul SAB Miller a acceptat să recomande în unanimitate acţionarilor propunerea prin care AB InBev va plăti 44 de lire pentru fiecare acţiune a producătorului de bere cu sediul central la Londra, relatează MarketWatch.

    Preţul este cu 44% mai mare faţă de cotaţia înregistrată de titlurile SAB Miller pe 14 septembrie, înainte de apariţia informaţiilor despre posibila tranzacţie. Pentru 41% din acţiunile SAB Miller, AB InBev, cel mai mare producător de bere din lume, oferă o alternativă parţial în acţiuni, respectiv o combinaţie de acţiuni şi numerar care se transpune într-un preţ mai mic, de 39,03 lire pe unitate.
    Propunerea revizuită şi acceptată este a cincea făcută de AB InBev pentru SABMiller în ultimele săptămâni şi vine după ce producătorul belgian de bere a anunţat luni că este pregătit să ofere acţionarilor SABMiller 43,5 lire pe acţiune în numerar şi o alternativă parţial în acţiuni de 38,88 lire, din care rezulta un preţ combinat de 67,4 miliarde de lire. SABMiller a respins primele trei oferte, afirmând că subevaluează semnificativ compania.

    Cei mai mari doi acţionari ai SABMiller, Altria Group şi familia Santo Domingo, care deţin cumulat o participaţie de 41% la grup, au avut iniţial poziţii diferite. Altria a anunţat în urmă cu două săptămână că oferta AB InBev, dar familia Santo Domingo a susţinut decizia boardului de a respinge propunerea.

    Fuziunea va alătura branduri precum Budweiser, Corona şi Stella Artois cu Pilsener Urquell, Grolsch şi Peroni, iar grupul nou format ar deţine o prezenţă majoră în SUA, China, Europa, Africa şi America Latină. Împreună, AB InBev şi SABMiller comercializează peste 30% din volumul de bere la nivel global.

     

    Cele mai mari tranzacţii din ultimii 25 de ani

  • Un fost corporatist a creat de la zero propria marcă de bere 100% românească

    Laurenţiu Bănescu şi-a propus împreună cu partenerul său, Alexandru Geamănu, să revitalizeze tradiţia producţiei de bere în micile fabrici locale şi să facă loc mărcii Zăganu, produsă în cadrul microberăriei Fabrica de Bere Bună.

    Laurenţiu Bănescu a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune în cadrul Academiei de Studii Economice în 2001 şi, după absolvire, a lucrat vreme de zece ani pentru mai multe companii multinaţionale, printre care Coca-Cola, Red Bull, Henkel şi Tuborg.

    „Ne-am identificat cu zăganul, o pasăre vânată până la dispariţie, atât datorită proximităţii de vârful Zăganu, unde se află microberăria, cât şi printr-o paralelă cu faptul că fabricile mici de bere din România au dispărut asemenea zăganului“, descriu Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu alegerea numelui produsului creat prin start-up-ul lor, prin care au vândut primele beri marca Zăganu în 2013.

    Cei doi au investit 250.000 de euro în aceasta şi au ajuns la break-even după un an de activitate.  

  • Vinul o ia pe urmele berii şi se mută în cutii metalice

    După tradiţionala sticlă şi mai noul sistem bag-in-box, vinul o ia pe urmele berii şi se mută în cutii metalice.

    Cu toate că primele încercări de a vinde vin la doză au fost făcute prin 1996 în Australia, conform LA Times, acestă formă de îmbuteliere a început abia recent să câştige teren, mai ales în Statele Unite.

    Dozele sunt percepute de producătorii de vinuri ca o metodă mai ecologică de îmbuteliere, care nu strică gustul băuturii, aceasta nefiind suficient de acidă cât să corodeze metalul.

    Totodată, ele sunt o cale de a-i atrage pe cei care nu consumă vin prea des, percepându-l ca pe o băutură de ocazii speciale, sau pe cei care doresc să-l bea la picnicuri sau ieşiri în natură, unde o sticlă e incomod de transportat.

  • Cum şi-au adjudecat Timişoreana şi Ciucaş poziţiile fruntaşe pe piaţa berii

    Timişoreana şi Ciucaş şi-au adjudecat poziţiile fruntaşe ca volume vândute pe piaţa berii. Ca să ajungă aici, a fost nevoie de bani, timp şi idei foarte clare în comunicare. Ambele mărci au adus în total 7 puncte procentuale la cota de piaţă deţinută de Ursus, care le are pe amândouă în portofoliu. Creşterea cotelor de piaţă ale Timişoreana şi Ciucaş, de mai bine de două ori, s-a petrecut după ce comunicarea ambelor mărci a intrat în portofoliul GMP. Care au fost deciziile care au schimbat istoria acestor mărci?

    De ani în şir, berarii se plasează între cei mai importanţi clienţi de publicitate, pentru a-şi duce produsele la inima şi paharul consumatorilor. Ce contează mai mult? Marca, reclama, gustul? Omul de marketing şi publicitarul povestesc care au fost deciziile care au împins Timişoreana şi Ciucaş pe podium. „În «concursul» pentru poziţia de lider al pieţei berii, Ursus Breweries a depăşit de două ori principalul concurent din ultimii zece ani, ajungând în prezent la o treime din piaţa berii după volum şi puţin peste după valoare“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei, în scădere cu circa un procent faţă de 2013, dar în acelaşi interval piaţa s-a contractat cu circa 10%.

    Parcursul celor două branduri a fost impulsionat însă după ce comunicarea acestora a intrat în portofoliul GMP. Timişoreana are acum 14% din piaţă, faţă de 6% în 2005, iar Ciucaş are acum o cotă de piaţă de 12%, faţă de 5% în 2009. Felix Tătaru, preşedinte al GMP Group, povesteşte că în 2006, când GMP a preluat comunicarea Timişoreana, marca avea o cotă de piaţă de aproximativ 8%, fiind în acel moment a cincea marcă de bere din piaţă după valoare. „Cu ei am continuat ceea ce începusem deja cu un an înainte, o poziţionare bazată pe valori tradiţionale. GMP a venit cu execuţii emoţionante, diferite de ale oricărei alte beri româneşti.

    În următorii ani, Timişoreana şi-a dublat cota de piaţă, rămânând şi astăzi liderul pieţei berii de la noi“, spune Mihai Bârsan. Tot el adaugă că în 2011 Ursus a încredinţat şi comunicarea pentru Ciucaş către GMP. Cu o strategie de comunicare cu mai mult focus pe natură şi relaxare, „Ciucaş a avut o creştere importantă în ultimii ani, ajungând pe locul doi, după Timişoreana, în topul berilor româneşti“, spune reprezentantul producătorului de bere; compania are în portofoliu şi Ursus, lider al segmentului premium.

    În 2006 pe piaţă erau patru berari internaţionali care luptau pentru putere – Ursus Breweries, Heineken, Bergenbier şi URBB – care aveau peste 20 de mărci ce se luptau pentru întâietate, povesteşte Felix Tătaru. La vremea aceea, berarii ocupau loc fruntaş în topul investitorilor în reclamă TV; Bergenbier, care era berea numărul 1, îşi centra comunicarea în jurul masculinităţii. „În aceste condiţii era dificil să provoci cu un concept bazat pe tradiţie. Trebuia să căutam acel punct în care universul consumatorului se întâlnea cu universul brandului. Practic, teritoriul tradiţiilor este centrat pe brand, nu pe consumator şi exista riscul să intrăm în clişee sau într-o comunicare foarte plicticoasă. Datele despre consumator ne arătau că acesta considera, după atâţia ani de la revoluţie, că întreg sistemul de valori părea să se fi răsturnat, mai ales după debutul crizei economice. Acel punct comun a fost timpul: în perioade dificile, cum ştii ce e bine? Numai timpul poate spune. Astfel, Timişoreana a devenit brandul care asigura consumatorul că lucrurile bune vor rezista întotdeauna la testul timpului“, explică Felix Tătaru. Iar ideea a fost declinată în toate execuţiile pentru Timişoreana.

    Ciucaş are o altă poveste. A intrat în portofoliul GMP în 2011, când se afla pe locul opt în piaţă, iar obiectivul stabilit era să ajungă în top trei. Berea numărul 1 din segmentul economic, Bucegi, avea acelaşi teritoriu de comunicare, natura, iar pentru Ciucaş nu se punea problema să schimbe poziţionarea. „Atunci, diferenţiatorul a venit din ideea că Ciucaş face natura accesibilă oriunde şi oricând, metafora pentru această idee de comunicare fiind Poiana Ciucaş“, afirmă Felix Tătaru. El susţine că, dacă echipa responsabilă de brand nu construieşte valoare prin comunicare, este dificil pentru produs să facă diferenţa, indiferent de cât de bun este.

    Mihai Bărsan este însă convins că în cazul Timişoreana şi Ciucaş berea este mai bună decât reclamele. El argumentează cu medalia câştigată de Timişoreana în Australia în 2006, în cadrul unei competiţii globale cu alte peste 800 de beri din întreaga lume. Un alt element important din mixul de marketing este preţul – „iar când compar, pur raţional, raportul calitate-preţ cu celelalte oferte din piaţă, ambele mărci au un scor extrem de bun“, susţine Bârsan. Însă, adaugă el, este rolul comunicării să atragă atenţia asupra mărcilor, să nu le lase să rămână anonime şi, de asemenea, să creeze legături emoţionale cu cei care le vor consuma. Contează extrem de mult ceea ce se numeşte „fresh consistency“, adică o idee constantă de comunicare, executată, însă, de fiecare dată sub un unghi nou. Timişoreana are aceeaşi poziţionare de nouă ani, iar Ciucaş de patru. În opinia lui Bârsan, cu fiecare nouă campanie, Timişoreana şi Ciucaş au construit ceva nou, relevant, pe aceeaşi fundaţie.

     

     

  • Cum şi-au adjudecat Timişoreana şi Ciucaş poziţiile fruntaşe pe piaţa berii

    Timişoreana şi Ciucaş şi-au adjudecat poziţiile fruntaşe ca volume vândute pe piaţa berii. Ca să ajungă aici, a fost nevoie de bani, timp şi idei foarte clare în comunicare. Ambele mărci au adus în total 7 puncte procentuale la cota de piaţă deţinută de Ursus, care le are pe amândouă în portofoliu. Creşterea cotelor de piaţă ale Timişoreana şi Ciucaş, de mai bine de două ori, s-a petrecut după ce comunicarea ambelor mărci a intrat în portofoliul GMP. Care au fost deciziile care au schimbat istoria acestor mărci?

    De ani în şir, berarii se plasează între cei mai importanţi clienţi de publicitate, pentru a-şi duce produsele la inima şi paharul consumatorilor. Ce contează mai mult? Marca, reclama, gustul? Omul de marketing şi publicitarul povestesc care au fost deciziile care au împins Timişoreana şi Ciucaş pe podium. „În «concursul» pentru poziţia de lider al pieţei berii, Ursus Breweries a depăşit de două ori principalul concurent din ultimii zece ani, ajungând în prezent la o treime din piaţa berii după volum şi puţin peste după valoare“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei, în scădere cu circa un procent faţă de 2013, dar în acelaşi interval piaţa s-a contractat cu circa 10%.

    Parcursul celor două branduri a fost impulsionat însă după ce comunicarea acestora a intrat în portofoliul GMP. Timişoreana are acum 14% din piaţă, faţă de 6% în 2005, iar Ciucaş are acum o cotă de piaţă de 12%, faţă de 5% în 2009. Felix Tătaru, preşedinte al GMP Group, povesteşte că în 2006, când GMP a preluat comunicarea Timişoreana, marca avea o cotă de piaţă de aproximativ 8%, fiind în acel moment a cincea marcă de bere din piaţă după valoare. „Cu ei am continuat ceea ce începusem deja cu un an înainte, o poziţionare bazată pe valori tradiţionale. GMP a venit cu execuţii emoţionante, diferite de ale oricărei alte beri româneşti.

    În următorii ani, Timişoreana şi-a dublat cota de piaţă, rămânând şi astăzi liderul pieţei berii de la noi“, spune Mihai Bârsan. Tot el adaugă că în 2011 Ursus a încredinţat şi comunicarea pentru Ciucaş către GMP. Cu o strategie de comunicare cu mai mult focus pe natură şi relaxare, „Ciucaş a avut o creştere importantă în ultimii ani, ajungând pe locul doi, după Timişoreana, în topul berilor româneşti“, spune reprezentantul producătorului de bere; compania are în portofoliu şi Ursus, lider al segmentului premium.

    În 2006 pe piaţă erau patru berari internaţionali care luptau pentru putere – Ursus Breweries, Heineken, Bergenbier şi URBB – care aveau peste 20 de mărci ce se luptau pentru întâietate, povesteşte Felix Tătaru. La vremea aceea, berarii ocupau loc fruntaş în topul investitorilor în reclamă TV; Bergenbier, care era berea numărul 1, îşi centra comunicarea în jurul masculinităţii. „În aceste condiţii era dificil să provoci cu un concept bazat pe tradiţie. Trebuia să căutam acel punct în care universul consumatorului se întâlnea cu universul brandului. Practic, teritoriul tradiţiilor este centrat pe brand, nu pe consumator şi exista riscul să intrăm în clişee sau într-o comunicare foarte plicticoasă. Datele despre consumator ne arătau că acesta considera, după atâţia ani de la revoluţie, că întreg sistemul de valori părea să se fi răsturnat, mai ales după debutul crizei economice. Acel punct comun a fost timpul: în perioade dificile, cum ştii ce e bine? Numai timpul poate spune. Astfel, Timişoreana a devenit brandul care asigura consumatorul că lucrurile bune vor rezista întotdeauna la testul timpului“, explică Felix Tătaru. Iar ideea a fost declinată în toate execuţiile pentru Timişoreana.

    Ciucaş are o altă poveste. A intrat în portofoliul GMP în 2011, când se afla pe locul opt în piaţă, iar obiectivul stabilit era să ajungă în top trei. Berea numărul 1 din segmentul economic, Bucegi, avea acelaşi teritoriu de comunicare, natura, iar pentru Ciucaş nu se punea problema să schimbe poziţionarea. „Atunci, diferenţiatorul a venit din ideea că Ciucaş face natura accesibilă oriunde şi oricând, metafora pentru această idee de comunicare fiind Poiana Ciucaş“, afirmă Felix Tătaru. El susţine că, dacă echipa responsabilă de brand nu construieşte valoare prin comunicare, este dificil pentru produs să facă diferenţa, indiferent de cât de bun este.

    Mihai Bărsan este însă convins că în cazul Timişoreana şi Ciucaş berea este mai bună decât reclamele. El argumentează cu medalia câştigată de Timişoreana în Australia în 2006, în cadrul unei competiţii globale cu alte peste 800 de beri din întreaga lume. Un alt element important din mixul de marketing este preţul – „iar când compar, pur raţional, raportul calitate-preţ cu celelalte oferte din piaţă, ambele mărci au un scor extrem de bun“, susţine Bârsan. Însă, adaugă el, este rolul comunicării să atragă atenţia asupra mărcilor, să nu le lase să rămână anonime şi, de asemenea, să creeze legături emoţionale cu cei care le vor consuma. Contează extrem de mult ceea ce se numeşte „fresh consistency“, adică o idee constantă de comunicare, executată, însă, de fiecare dată sub un unghi nou. Timişoreana are aceeaşi poziţionare de nouă ani, iar Ciucaş de patru. În opinia lui Bârsan, cu fiecare nouă campanie, Timişoreana şi Ciucaş au construit ceva nou, relevant, pe aceeaşi fundaţie.

     

     

  • Ursus Breweries îl numeşte pe Glenn Burgess în funcţia de supply chain vice-president

    Glenn Burgess lucrează pentru SABMiller plc. din 2008, iar înainte lucrat peste zece ani în sectoarele FMCG şi logistică în cadrul unor companii importante de manufactură şi retail din Marea Britanie şi Australia.

    Înainte de numirea sa în cadrul Ursus Breweries, Glenn Burgess a ocupat funcţia de head of supply chain operations and services la Miller Brands Marea Britanie, filiala SABMiller din Marea Britanie. Experienţa sa include poziţii în cadrul companiilor Bakkavor, din Marea Britanie, precum şi Visy Industries, VersaCold Logistics Services şi Kent Removals & Storage, în Australia.

    “Glenn Burgess are o experienţă importantă, care a inclus managementul strategic al lanţului de aprovizionare în diferite industrii şi pentru proiecte regionale SABMiller”, declară Igor Tikhonov, preşedinte al Ursus Breweries.

    În noul său rol, Glenn Burgess va conduce toată structura de aprovizionare a Ursus Breweries şi va implementa strategia de dezvoltare pe termen lung a companiei.

    Glenn Burgess este licenţiat in Management Tehnologic şi Manufacturare la Universitatea Lincoln din Christchurch, Noua Zeelandă, şi are o diplomă MBA de la Universitatea Oxford, Said Business School, Marea Britanie.

    Ursus Breweries, parte din grupul SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România. Mărcile Ursus Breweries sunt: Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Pilsner Urquell, Miller Genuine Draft şi St. Stefanus.

    SABMiller plc este una dintre cele mai mari companii producătoare de bere din lume, cu participaţii în societăţi producătoare de bere sau acorduri de distribuţie pe şase continente. SABMiller plc este şi una dintre cele mai mari companii din lume care îmbuteliază produse Coca-Cola.

  • O nouă tendinţă, băuturile răcoritoare artizanale

    După pâinea şi berea artizanală, răcoritoarele devin noua redută de cucerit de către cei care preferă să-şi prepare singuri mâncarea ori băuturile. Această tendinţă este foarte vizibilă în SUA, unde au apărut deja mărci de răcoritoare artizanale, scrie Washington Post.

    Chiar dacă nu există o definiţie clară a acestor băuturi, elementele comune prin care se disting, susţin cei cărora le place să le consume, sunt evitarea siropului de glucoză-fructoză în prepararea lor, folosirea conservanţilor în cantităţi reduse sau deloc şi aromele naturale, eventual unele mai puţin obişnuite.

    Unii istorici afirmă însă că noua tendinţă reprezintă, de fapt, o întoarcere la o stare de fapt de la finalul secolului XIX şi începutul secolului XX, când majoritatea oraşelor din SUA se puteau lăuda cu propria lor răcoritoare.

    Sucurile artizanale sunt disponibile la sticlă, la fel ca răcoritoarele acidulate obişnuite, sau sunt servite la pahar de la dozatoare instalate în localuri, alături de anumite preparate culinare. Printre aromele folosite se regăsesc brusturele, anasonul, perele, smochinele, mango, fructul pasiunii, enibaharul sau cola cu cireşe negre. Vara nu lipsesc băuturile din pepene, în timp ce pe timpul iernii citricele sunt un ingredient important în meniul de răcoritoare. Pentru cei care caută gusturi mai neobişnuite se găsesc şi răcoritoare artizanale cu aromă de aripioare picante sau de sirop de arţar cu bacon.

  • Heineken a lansat o nouă campanie, prin care invită consumatorii să devină City Insiders

    “Care sunt locurile ascunse din oraşul tău? Ai auzit de ceasul care indică ora invers, într-un palat din Bucureşti? Ai vizitat vreodată vechiul cazino din Cluj-Napoca sau ai explorat cea mai scurtă stradă din Constanţa?”, întreabă Heineken.

    Vara aceasta, marca de bere invită consumatorii să devină City Insiders şi să-i încurajeze, la rândul lor, şi pe ceilalţi să descopere oraşul, cu cele mai ascunse locuri ale sale, ca parte a ediţiei de anul acesta a campaniei “Open Your City”.

    “După ce, vara trecută, i-am invitat pe consumatori să descopere secretele oraşului în care trăiesc, prin campania <Cities of the World>, acum facem un pas înainte şi îi încurajăm să-i implice şi pe alţii în aventura urbană şi să se bucure cu adevărat de tot ceea ce are oraşul de oferit”, a spus Andrea Veress, group brand manager premium brands, în cadrul Heineken România.

    Campania “Open Your City” a fost lansată atât pe platforme digitale, cât şi TV. Panouri digitale interactive, unde cei care vor fi City Insiders vor putea încărca informaţii în timp real despre locurile ascunse ale oraşului lor, vor fi amplasate în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Constanţa. În acelaşi timp, conţinutul poate fi încărcat şi accesat pe pagina Facebook oficială a brandului  (http://apps.facebook.com/cities-hnk/) şi pe website-ul Heineken.

    Brandul Heineken, purtând numele familiei fondatoare este disponibil în aproape toate ţările de pe glob şi este, conform reprezentanţilor companiei, cel mai valoros brand internaţional de bere premium din lume.

     

  • Recomandările medicilor pentru zilele caniculare

    Hidratarea este esenţială în zilele caniculare, când este indicat consumul de apă, sucuri naturale şi iaurturi, în timp ce băuturile cu cofeină şi cele alcoolice, inclusiv berea – care răcoreşte pe moment, apoi moleşeşte -, sunt nerecomandate, avertizează managerul SABI, Alis Grasu.

    SFATURILE ŞEFULUI SERVICIULUI DE AMBULANŢĂ BUCUREŞTI

  • Un poliţist din SUA a împuşcat doi afroamericani care au încercat să fure bere dintr-un magazin

    Bryson Chaplin, în vârstă de 21 de ani, care a fost rănit grav, şi Andre Thompson, în vârstă de 24 de ani, aflat în stare stabilă, sunt fraţi vitregi. Suspecţii nu erau înarmaţi în momentul incidentului, dar poliţistul Ryan Donald, în vârstă de 35 de ani, a declarat că a fost atacat cu un skateboard, potrivit comandantului poliţiei din Olympia, Ronnie Roberts.

    Donald, care este alb şi lucrează ca ofiţer de poliţie în Olympia de trei ani, a răspuns la un apel de la angajaţii unui magazin Safeway, care au afirmat că doi bărbaţi au încercat să fure bere, dar când au fost înfruntaţi au aruncat cu berea spre ei şi au fugit, a precizat Roberts.

    Angajaţii au oferit detalii despre cei doi suspecţi, inclusiv rasa, hainele purtate, tatuaje, vârste aproximative şi înălţimea, ceea ce i-a permis lui Donald să-i recunoască. “Nu există indicii că rasa a fost un factor în acest caz”, a adăugat Roberts.

    În urma acestui incident, mai multe persoane au protestat în faţa Primăriei din Olympia. “Pedeapsa este pe măsura infracţiunii?”, a întrebat Merritt Long, fostul preşedinte al comisiei pentru controlul băuturilor alcoolice din statul Washington.

    Primarul oraşului Olympia, Stephen H. Buxbaum, a făcut apel la calm în comunitate. “Mă întristează să văd că doi tineri au ajuns în spital în urma unei altercaţii cu un ofiţer de poliţie”, a adăugat el.

    Poliţistul implicat în incident a intrat în concediu pe parcursul investigaţiei, care ar putea dura între trei şi şase săptămâni.