Tag: BCE

  • O femeie ar putea prelua conducerea Băncii Centrale Europene într-o premieră istorică. Printre numele vehiculate este şi Christine Lagarde, şefa FMI

    Banca Centrală Europeană ar putea fi condusă de o femeie pentru prima dată în istoria suprainstituţiei, în contextul în care liderii Uniunii Europene trebuie să aleagă următorii oameni în poziţii cheie de conducere, potrivit Bloomberg.

    Francezii consideră că preşedinţia Băncii Centrale Europene reprezintă o ţintă viabilă pentru ei, şi ar prefera ca o femeie să preia acest rol. Potrivit aceloraşi surse, printre femeile din Franţa pregătite pentru o astfel de funcţie se numără şi Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional.

    Mai multe nume au fost vehiculate în trecut, precum viceguvernatorul băncii centrale din Franţa, Sylvie Goulard, şi economistul-şef al OECD, Laurence Boone. O altă opţiune ar putea fi şefa Trezoreriei franceze, Odile Renaud Basso.

    Franţa nu îşi promovează în mod activ candidaţii pentru şefia Băncii Centrale Europene în acest moment. Ei ar începe să facă asta dacă negociatorul pentru Brexit Michel Barnier, un alt francez, nu reuşeşte să devină şeful Comisiei.

    Dacă francezii preiau conducerea, ar fi a doua oară când un cetăţean din Franţa deţine şefia BCE. Jean-Claude Trichet a condus Banca Centrală Europeană din 2003 şi până în 2011.

    Pentru actuala cursă, până acum favoriţii sunt mai mulţi bărbaţi, printre care şeful Bundesbank, Jens Weidmann şi guvernatorul băncii centrale din Franţa, Francois Villeroy de Gallhau.

     

  • Mario Draghi a încasat 401.400 euro în 2018 ca preşedinte al Băncii Centrale Europene, echivalentul unui salariu lunar de 33.450 euro

    Spre comparaţie, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR şi echivalentul lui Draghi la nivel local, are un salariu net de peste 14.000 de euro, potrivit declaraţiei de avere aferentă anului 2017. Draghi este şeful lui Isărescu în Consiliul General de la Frankfurt.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Lovitură de teatru. Banca Centrală Europeană nu şi-a dat avizul pentru noua taxă pe activele bancare. Ce a spus marţi Eugen Teodorovici: A venit răspunsul de la BCE. Avizează acest proiect

    Un purtător de cuvânt al BCE a confirmat că „BCE a primit o solicitare de consultare” din partea Ministerului Finanţelor Publice (MFP) pentru noul proiect de OUG şi că instituţia „va da un aviz în timp util”.
     
    Mai exact, BCE nu am răspuns încă, iar răspunsul va fi trimis sub forma unui aviz care va fi publicat şi trimis când este gata, acesta fiind procedura, deoarece este nevoie de timp pentru a analiza legea propusă şi pentru ca BCE să îşi prezinte opinia.
     
    „Ieri (marţi, 26 martie – n.red) a venit răspunsul de la Banca Centrală Europeană. Avizează acest proiect”, a declarat Eugen Teodorovici, într-o intervenţie telefonică la Digi TV, miercuri seara.
     
  • Banca Centrală Europeană îi atrage lui Teodorovici atenţia, într-o scrisoare, că nu a fost consultată în privinţa OUG 114

    Conform legislaţiei europene, autorităţile naţionale sunt obligate să consulte BCE cu privire la orice proiect legislativ din domeniile de competenţă ale instituţiei, printre care legile aplicabile instituţiilor financiare, în măsura în care acestea influenţează semnificativ stabilitatea instituţiilor financiare şi a pieţelor.

    „În conformitate cu articolul 4 din Decizia 98/415 / CE a Consiliului, BCE ar trebui să fie consultată într-o etapă adecvată, care să permită autorităţii care iniţiază proiectul să ia în considerare opiniile BCE, înainte de a lua o decizie pe fond”, arată documentul.
     
    Instituţia europeană remarcă faptul că OUG nr. 114/2018 nu a fost însoţită de nicio evaluare a impactului de către asupra sectorului bancar, iar în absenţa unui astfel de document, riscul ca taxa să aibă un impact semnificativ asupra stabilităţii sistemului bancar nu poate fi exclus.
     
    Scrisoarea include şi un ghid privind modul în care ECB este consultată de autorităţile naţionale în proceesul legislativ.
     
  • Bloomberg: Draghi, preşedintele BCE, sună alarma pentru zona euro

    Preşedintele BCE a declarat, joi, în conferinţa de presă de după prima şedinţă de politică monetară a băncii, că aprecierea de creştere a zonei euro „s-a mutat spre scădere”, notează Bloomberg. Aceasta este o schimbare semnificativă în discurs, comparativ cu situaţia de-acum şase săptămâni, când descria riscurile drept „în general echilibrate”.

    Cu toate acestea, oficialul BCE a precizat, că instituţia nu se gândeşte la o nouă rundă de credite pe termen lung pentru bănci.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE şi-a menţinut joi dobânzile de politică monetară, pentru a ajuta zona euro

    În prezent, dobânda BCE este de 0,00% la operaţiunile principale de refinanţare (rata fixă), de 0,25% la facilitatea de creditare marginală şi de -0,40% la facilitatea de depozit. Aceste dobânzi au fost stabilite la data de 16 martie 2016.

    Ca urmare a acestui anunţ, euro s-a depreciat uşor, în jur de 0,3%, deoarece analiştii nu înţeleg pe ce se bazează optimismul lui Mario Draghi, preşedintele BCE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este oficial: Banca Centrală Europeană va menţine dobânda-cheie „cel puţin” până în vara anului viitor

    Mario Draghi, guvernatorul Băncii Centrale Europene, anunţă că riscurile la adresa economiei zonei euro rămân „echilibrate” în ciuda declaraţiilor recente ale economiştilor din băncile mari care susţin că perspectivele de viitor sunt mai sumbre, potrivit Bloomberg.

    „Informaţiile pe care le primim, în timp ce sunt cumva sub aşteptări, rămân consistente cu scenariul de bază pe care funcţionează expansiunea economiei din zona euro şi cresc în mod gradual presiunile de inflaţie”, a transmis Mario Draghi în faţa reporterilor adunaţi joi în Frankfurt. „Forţa din spatele economiei continuă să ne ofere încredere” în convergenţa graduală către ţinta de inflaţie a băncii centrale, adaugă bancherul central.

    Banca Centrală Europeană şi-a reafirmat decizia de a încheia programul de achiziţie de obligaţiuni până la finalul anului şi a readus în discuţie o posibilă majorare de dobândă la sfârşitul anului trecut.

    Instituţia cu sediul în Frankfurt a anunţat că va cumpăra obligaţiuni în valoare de 15 miliarde de euro pe lună până în decembrie, când programul va fi oprit. Draghi a reconfirmat planurile de a menţine dobânda de referinţă la actualul nivel, de 0%, cel puţin până la sfârşitul verii anului următor. Economiştii chestionaţi de Bloomberg susţin că prima majorare ar putea veni chiar în luna septembrie.

  • Banca Central Europeană avertizează: Îmbătrânirea populaţiei ar putea duce la lungi perioade de recesiune

    Schimbările demografice care se manifestă pe continent au dus deja la scăderea ratelor dobânzilor, oferind BCE mai puţin spaţiu de acţiune şi crescând riscul ca instituţia să rateze obiectivul privind inflaţia, a spus Praet la Madrid.

    BCE şi-a depăşit ţinta în ultimii cinci ani, iar inflaţia nu pare să atingă obiectivul bănci,i de aproape 2%, înainte de sfârşitul deceniului, sugerând că politica monetară şi-ar fi pierdut o parte din potenţial, chiar dacă banca a folosit măsuri excepţionale pentru a stimula economia.

    Deşi instrumentele neconvenţionale au fost eficiente pentru moment, a argumentat Praet, rata de echilibru a scăzut brusc, din cauza economiilor mai ale ale vârstnicilor, a redcuerii creşterii productivităţii şi a creşterii numărului pensionarilor în raport cu lucrătorii activi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Activele băncilor din UE valorau 32.781 mld. euro în trim I 2018, în scădere anualizată cu 3,5%

    În schimb, faţă de finele anului trecut, activele băncilor din UE au crescut cu 1,5%, mai arată datele BCE.

    Cea mai mare parte din aceste active, 72,6%, erau reprezentate de cele deţinute de băncile cu sediul în zona euro, care se ridicau la o valoare de 23.805 miliarde de euro. Valoarea celor din urmă a scăzut cu 3,3% comparativ cu finele lunii martie 2017, dar a crescut cu aproape 1,4% faţă de finele trimestrului precedent.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lira tucească îşi continuă aprecierea

    Cu toate acestea, în ciuda aprecierii lirei din ultimele trei zile, evoluţia per ansamblu de la începutul acestui an încoace a fost de devalorizare (cu aproximativ 40%), care a culminat luni, 13 august, pe fondul tensiunilor diplomatice şi economice tot mai mari cu Statele Unite.

    Acestea nu sunt legate doar de reţinerea preotului Andrew Brunson, ci şi de faptul că Turcia este interesată în achiziţionarea de armament rusesc – deşi este membru NATO. Mai sunt legate şi de evoluţia evenimentelor din Siria, până de curând Statele Unite susţinând cu armament miliţiile kurde YPG împotriva Statului Islamic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro