Tag: Bancheri

  • Salarii la stat: Zeci de mii de euro pe lună pentru şeful CEC şi şeful Eximbank. Salariile fabuloase câştigate de bancheri

    Radu Graţian Gheţea (CEC Bank), Traian Halalai (EximBank) şi Mişu Negriţoiu (Autoritatea de Supraveghere Financiară) au încasat anul trecut venituri salariale lunare cuprinse între 15.700 şi 23.000 de euro din funcţiile de bază pe care le au în cadrul instituţiilor de stat pe care le conduc sau le-au condus, arată datele din declaraţiile de avere.
     
    Astfel, Radu Graţian Gheţea a primit anul trecut venituri echivalente a 23.000 de euro net pe lună din funcţia de preşedinte-director general al băncii de stat CEC Bank, fiind astfel unul dintre cel mai bine plătiţi salariaţi din economie. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un om de afaceri cunoscut a MURIT! A fost găsit ÎMPUŞCAT în piept. Misterul din spatele morţii lui…

    Blesa a fost condamnat în februarie la şase ani în închisoare în urma unui scandal legat de folosirea ilegală a cardurilor de credit a companiei, cât timp era la cârma băncii. El a făcut apel împotriva condamnării.

    El a prezidat banca spaniolă din 1996 până în 2010, o perioadă care coincide cu boom economic, urmată de o prăbuşire devastatoare în Spania. 

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Un om de afaceri cunoscut a MURIT! A fost găsit ÎMPUŞCAT în piept. Misterul din spatele morţii lui…

    Blesa a fost condamnat în februarie la şase ani în închisoare în urma unui scandal legat de folosirea ilegală a cardurilor de credit a companiei, cât timp era la cârma băncii. El a făcut apel împotriva condamnării.

    El a prezidat banca spaniolă din 1996 până în 2010, o perioadă care coincide cu boom economic, urmată de o prăbuşire devastatoare în Spania. 

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Roboţii, noii bancheri de top. Roboţii fac strategiile de investiţii şi decid ce e mai bine să cumpere cu banii investitorilor

    Multe dintre cele mai mari bănci din lume au rezolvat problemele în mod manual, cu sarcini repetitive îndeplinite de personalul de suport, pentru a economisi bani. Acum însă, au început să pună de-o parte ultimele forme de inteligenţă artificială pentru a lucra în mijlocul operaţiunilor, printre traderii-star-uri, alocând fonduri şi analizând date pentru a dezvolta strategii mai bune.

    ”Sunt multe discuţii legate de automatizarea back office-ului”, a spus Beatriz Martin Jimenez, Directorul operaţional al diviziei de investiţii a UBS. ”Totuşi, am decis să avem o conversaţie cu angajaţii din front-office, pentru a vedea dacă sunt procese pentru care putem folosi roboţi. Şi, chiar am găsit destul de multe”.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cine sunt cei mai bogaţi români la bursă: de la moguli telecom la bancheri, de la oameni discreţi la farmacişti

    Cea mai mare deţinere este cea a lui Zoltan Tesz­ari, discretul antre­pre­nor oră­dean care a fon­dat com­pania de tele­co­municaţii Digi. În prospectul de lis­tare al Digi se arată că Teszari con­trolează 56,9% din Digi, ceea ce înseamnă că la o capitalizare de circa 3,9 mld. lei, participaţia lui Teszari valorează 2,3 miliarde de lei.

    Pe locul doi se poziţionează omul de afaceri Horia Ciorcilă, fondator şi pre­şedinte al Băncii Transilvania, cel mai tranzacţionat emitent de la bursa româ­nească în 2016.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cine sunt cei mai bogaţi români la bursă: de la moguli telecom la bancheri, de la oameni discreţi la farmacişti

    Cea mai mare deţinere este cea a lui Zoltan Tesz­ari, discretul antre­pre­nor oră­dean care a fon­dat com­pania de tele­co­municaţii Digi. În prospectul de lis­tare al Digi se arată că Teszari con­trolează 56,9% din Digi, ceea ce înseamnă că la o capitalizare de circa 3,9 mld. lei, participaţia lui Teszari valorează 2,3 miliarde de lei.

    Pe locul doi se poziţionează omul de afaceri Horia Ciorcilă, fondator şi pre­şedinte al Băncii Transilvania, cel mai tranzacţionat emitent de la bursa româ­nească în 2016.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Oraşul în care poţi închiria un apartament cu 1 euro pe an. Nimeni nu are voie să mărească suma

    Fuggerei este un cartier din Augsburg, în sudul Germaniei, construit în urmă cu aproape 500 de ani de Jakob Fugger “cel bogat”, unul dintre cei mai influenţi bancheri ai vremii. Scopul său a fost să le ofere o casă celor care nu îşi permiteau acest lucru, iar chiria impusă de el în 1520, echivalentul de astăzi a 88 de euro cenţi pe an, nu a fost niciodată modificată.


    Una din condiţiile puse celor 142 de locuitori din Fuggerei este să se roage, de trei ori pe zi, pentru sufletul şi bunăstarea bancherilor. Porţile cartierului se închid la 10 seara, iar cine întârzie trebuie să plătească o amendă cuprinsă între 50 de euro cenţi şi un euro.

    Jakob Fugger a pus bazele unui fond caritabil care să finanţeze cheltuielile acestui complex rezidenţial; 500 de ani mai târziu, cea mai mare sursă de venituri este reprezentată de biletele de 4 euro achiziţionate de turiştii care vor să vadă cu ochii lor Fuggerei.

    Jakob “cel bogat” a fost, din multe puncte de vedere, varianta medievală a bancherului de succes de pe Wall Street. El a bătut monede pentru Vatican, a condus comerţul cu mai multe condimente şi a finanţat campania prin care regele spaniol Carlos al V-lea a devenit împăratul Imperiului Roman în 1519.

    La mijlocul secolului al XIV-lea, Jakob Fugger era unul dintre cei mai bogaţi oameni din Europa. El a lăsat moştenire familiei peste 7 tone de aur şi mai multe afaceri, unele dintre acestea existând şi astăzi.

  • Isărescu îi invită pe bancheri să crediteze “cu mai mult curaj” companiile: “Rolul băncilor este să facă banii să circule, nu să băltească”

    “Rolul băncilor este să facă banii să circule, nu să băltească. Băncile au mai multe lucruri de făcut, de exemplu să-şi îmbunătăţească eficienţa angajaţilor, să-şi pregătească mai bine personalul angajat în creditarea companiilor şi să se apropie mai mult de clienţi. Trebuie să se adapteze cerinţelor clienţilor, dar şi – în paralel – să respecte normele prudenţiale. Pe partea cererii de credite însă, cea mai mare problemă este bancabilitatea firmelor. În 2012, un număr de 268.000 de firme aveau capital negativ şi 47% din stocul de credite neperformante era la firmele cu capital negativ. Există şi raze de speranţă: potenţialul de creditare a firmelor este foarte important. BNR a identificat 12.200 de întreprinderi care sunt performante din toate punctele de vedere şi, din acestea, 6.600 au capitalul mai mare decât datoriile”, a arătat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în deschiderea unei conferinţe pe tema investiţiilor desfăşurată miercuri la sediul Băncii Naţionale a României.

    Soluţia, în opinia guvernatorului BNR, este implementarea unor reforme structurale care să facă pe cât posibil mai multe firme să fie bancabile. “Dacă tot blamăm băncile pentru lucrurile neplăcute din trecut, ajungem într-o mocirlă a vinovăţiilor; de cealaltă parte, şi băncile trebuie să-şi clarifice, să-şi asume riscurile pe care le-au subevaluat în trecut”, a mai spus Isărescu.

    Parafrazându-l pe Ben Bernake, preşedintele Federal Reserve (SUA) în anii de criză financiară, oficialul BNR le-a vorbit bancherilor despre “curajul de a acţiona”. Reprezentanţii sectorului neguvernamental şi ai sistemului bancar “ar trebui să aibă curajul de a acţiona împreună pentru atingerea potenţialului de creştere sustenabilă a economiei şi a României””.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro