Tag: banca centrala

  • De ce vrea Putin să-şi lanseze propriul bitcoin? Se pregăteşte “criptorubla”

    În lumea occidentală, spre exemplu în SUA sau în Germania, din cauza amplorii pe care au luat-o tranzacţiile cu diferitele monede digitale, abia acum se discută despre nevoia reglementării acestora. în câteva se fac planuri pentru experimentarea cu propria monedă virtuală. însă un interes deosebit pentru criptomonede par să-l aibă Rusia, China şi Kazahstan, unde se vorbeşte de nevoia creării unor criptomonede suverane. Este o idee care intrigă având în vedere că pe de o parte aceste state au guverne autoritare, pentru care controlul centralizat este vital, iar pe de alta monedele virtuale sunt tehnologii create tocmai pentru evitarea autorităţii centrale şi care ameninţă să descentralizeze banii.

    Luna octombrie a acestui an este una care ar putea rămâne în istoria criptomonedelor. în această lună, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a dat ordinul lansării unei ”criptoruble“, scrie un ziar pro-guvernamental, Argumenti i Fakti, care-l citează pe ministrul comunicaţiilor Nikolai Nikiforov. Potrivit articolului, ministrul ar fi declarat că noua monedă va folosi ”criptografie rusească“ şi ar fi imposibil de ”minat“ ca în cazul bitcoin, deoarece ar fi ”un sistem închis cu un volum definit de emisii reglementate“, notează Bloomberg. RT News, o reţea de televiziune internaţională controlată de guvernul de la Moscova, scrie că ministrul a făcut anunţul după o şedinţă de guvern cu uşile închise. Nikiforov a precizat că după ce rubla digitală va fi emisă, minarea pentru alte criptomonede va fi interzisă.

    ”Declar cu încredere că vom introduce criptorubla pentru un singur motiv, unul simplu: dacă n-o vom face, vecinii noştri din Comunitatea Economică Eurasiatică o vor face în câteva luni“, a spus ministrul lui Putin.

    Declaraţiile lui Nikiforov urmează unor comentarii ale guvernatorului băncii centrale, Elvira Nabiullina, un aliat de încredere al lui Putin, şi ale ministrului finanţelor, Anton Siluanov, care au subliniat necesitatea ca statul rus să aducă sub control emisiile şi utilizarea criptomonedelor.

    Aceasta pentru ca ulterior şeful VTB International Riccardo Orcel să intervină şi să spună că entuziasmul Rusiei privind bitcoin a fost exagerat de presă. Un mesaj în acelaşi ton a transmis şi Andrey Kostin, CEO-ul VTB Bank. ”Se speculează mult despre criptomonede şi cred că este periculos. Până când guvernele decid cum să reglementeze domeniul cred că este foarte, foarte periculos pentru investitori să investească în astfel de active“, a spus Kostin. Despre CEO-ul Kostin se spune că este bancherul lui Putin şi un prieten apropiat al preşedintelui rus. VTB este controlată de guvern. Pe de altă parte, în general bancherii sunt critici în privinţa bitcoin şi a monedelor digitale.

    Un exemplu celebru este Jamie Dimon, CEO-ul puternicei bănci americane JP Morgan, care a avertizat că bitcoin este o ”fraudă care în cele din urmă va exploda“ şi a atenţionat că guvernele vor interzice monedele digitale dacă utilizarea acestora va lua amploare. O companie numită Blockswater l-a acuzat în instanţă pe Dimon de abuz pe piaţă, susţinând că bancherul răspândeşte informaţii false şi înşelătoare despre bitcoin.

    Investiţiile în bitcoin pot face milionari, iar interesele sunt mari. Moneda are o capitalizare de piaţă de aproape 96 de miliarde de dolari care, în cinci ani, spun unii analişti, ar putea ajunge la nivelul celei a Apple (806,6 miliarde dolari).

    Cotaţia monedei a crescut de la 4.300 de dolari pe unitate pe 15 august la 6.100 de dolari pe unitate pe 23 octombrie. însă bitcoin, ca toate criptomonedele, este foarte volatilă. Când guvernele Chinei şi Coreei de Sud au intervenit pentru a reglementa piaţa monedelor virtuale, preţurile bitcoin s-au dus în jos până la 2,975 de dolari pe 15 septembrie. Cotaţiile şi-au revenit rapid, iar analiştii spun că avansul va continua. însă volatilitatea este motorul burselor.

    Descrierea vagă făcută de Nikiforov criptorublei este similară unor recente propuneri chineze neoficiale. Yao Qian, director adjunct al diviziei de tehnologie a Băncii Populare a Chinei, a discutat despre o monedă electronică emisă de banca centrală pentru care băncile comerciale ar administra ”portofele“. Şi alţi oficiali chinezi şi cercetători afiliaţi ai guvernului au vehiculat ideea.

    Pentru cei care cred că inovaţia principală a Bitcoin-ului este excluderea unei autorităţi centrale – un sistem peer-to-peer în care tranzacţiile sunt validate de ”mineri“ – interesul pe care îl arată China şi Rusia este ilogic. însă aceste guverne nu caută să renunţe la control, aşa cum este cazul blockchain-ului, lanţul de distribuţie publică (tehnologia blockchain permite efectuarea de tranzacţii bancare digitale fără un sistem de management centralizat, cum ar fi o bancă centrală; evidenţa tranzacţiilor este distribuită la mii de computere din întreaga lume, iar fiecare utilizator poate primi acces liber la registrul blockchain). Dimpotrivă, aceste guverne autoritare încearcă să-şi dea seama cum să diminueze costul pentru ca un emitent centralizat să poată controla tot ce se întâmplă în sistemul financiar.

    Banii electronici folosiţi în prezent sunt produşi de băncile private: reprezintă, în esenţă, pasivele pe care le au una în raport cu cealaltă. într-un studiu recent, Banca Reglementelor Internaţionale, banca centrală a băncilor centrale, arată că ”numerarul este singurul mijloc prin care publicul poate deţine banii băncii centrale. Dacă cineva doreşte să digitalizeze aceste active, trebuie să transforme pasivul băncii centrale într-un pasiv al băncii comerciale prin depunerea cash-ului într-o bancă.“
    Cu toate acestea, cash-ul are dezavantaje atât pentru băncile centrale, cât şi pentru guverne. în primul rând, procesul de printare este costisitor, la fel şi cel de a bate monedă, distribuţia şi distrugerea banilor vechi sau a celor care nu mai pot fi folosiţi în siguranţă. Schimbarea bancnotelor şi monedelor poate dura ani de zile. Furtul şi jafurile sunt riscuri serioase. în acelaşi timp, numerarul este anonim; infractorii şi evazioniştii contează pe acestă ”calitate“.

    Toate aceste probleme, dar şi altele – cum ar fi decalajele de timp dintr-un sistem tradiţional de plăţi electronice create de transferul banilor între bănci – pot fi soluţionate dacă o bancă centrală are cum să emită propria criptomonedă şi tranzacţiile sunt înregistrate într-un registru distribuit ca în cazul sistemului bitcoin şi verificate de agenţii autorizaţi de banca centrală. Dacă sună ca o versiune a sistemului bancar tradiţional, există o mare diferenţă datorită rolului verificatorilor mai limitat decât cel al băncilor comerciale. ”Cu greutăţi mai mici în a deveni un verificator de tranzacţii într-un sistem distribuit decât pentru a deveni o bancă membră într-un sistem cu mai multe niveluri, ne-am aştepta la o concurenţă mai intensă în furnizarea de servicii de plată“, se arată într-o analiză de anul trecut a lui John Barrdear şi a lui Michael Kumhof, cercetători ai Băncii Angliei. ”în măsura în care sistemele existente oferă instituţiilor membre puterea de a stabili preţurile, acest lucru ar trebui să garanteze că tarifele pentru tranzacţie reflectă cu mai multă precizie costul marginal al verificării“.

    Cu alte cuvinte, costurile de funcţionare pentru un sistem monetar s-ar diminua, plăţile între companii şi indivizi s-ar accelera, iar tranzacţiile ar deveni posibil de urmărit de către guverne, mai ales în scopul colectării taxelor. Nikiforov a vorbit despre impunerea impozitului pe venit la conversia cripto-rublelor în ruble obişnuite, cu excepţia cazului în care proprietarul lor poate arăta cum a fost obţinută moneda digitală.

    Planurile ruseşti şi chineze nu prevăd eliminarea cashului în această etapă. însă acesta ar fi scopul final logic, mai accesibil în Rusia şi China decât aproape oriunde altundeva. în ambele ţări, statul controlează majoritatea activelor sistemelor bancare, iar rolul băncilor în economie poate fi redus cu uşurinţă prin oferirea unui sistem alternativ bazat pe băncile centrale. în ambele ţări, guvernele nu sunt îngrijorate de atingerea unor sensibilităţi precum dreptul cetăţenilor la anonimatul financiar: un cetăţean bun nu are nimic de ascuns de guvern sau de oricine altcineva.

    După Rusia şi China, Kazahstanul dă semne că vrea să intre pe piaţa criptomonedelor, cu propria sa monedă digitală. O organizaţie a statului, Astana International Finance Center (AIFC), a anunţat în octombrie că a semnat un acord de cooperare cu Maltese Exante, o companie de servicii de investiţii cu sediul în Malta, pentru crearea unui ecosistem pentru o monedă digitală în Kazahstan, potrivit Caspian News.

    ”Blockchain-ul şi criptomonedele intră în realitatea de zi cu zi a vieţii economice. Credem că AIFC poate deveni un centru internaţional pentru operaţiuni blockchain şi dezvoltarea pieţei activelor digitale este o prioritate pentru viitorul apropiat“, a declarat guvernatorul AIFC Kairat Kelimbetov.
    Cu această tehnologie se experimentează deocamdată ”în mod închis“. Exante nu a furnizat detalii privind o lansare comercială.

    În Suedia, unde societatea pare să respingă voluntar cash-ul, proiectul eKrona al Riksbank este un răspuns la circumstanţe în schimbare: banca centrală ar dori să menţină stabilitatea numerarului într-o formă pe care ar permite-o utilizarea modernă. CADcoin, care este testat de banca centrală a Canadei, nu este conceput ca un mijloc de decontare a plăţilor de retail ci mai degrabă o modalitate de creştere a eficienţei sistemului de plăţi en gros. Ideea Estoniei de a lansa o ofertă iniţială de monedă (estcoin-ul) pentru cei 22.000 de ”e-rezidenţi“ ai naţiunii baltice nu este nici măcar sprijinită de banca centrală. în septembrie, Japonia a semnalizat posibila lansare a propriei monede digitale, J-coin.

    Conceptele Rusiei şi Chinei se deosebesc de aceste proiecte. Ele ţin, fără niciun ascunziş, de controlul centralizat şi de vreo anarhie libertariană. Tehnologia cărţilor distribuite furnizează un instrument potrivit şi pentru scopurile lor – la fel cum energia nucleară poate fi utilizată pentru alimentarea unui oraş sau pentru aruncarea acestuia în aer. Tehnologia registrului distribuit furnizează acestor guverne un instrument care le poate fi util, aşa cum energia nucleară poate fi folosită pentru iluminarea unui oraş sau pentru distrugerea acestuia.
    Capitalizarea de piaţă a criptomonedelor a crescut de 7,5 ori în primele nouă luni ale acestui an, iar volumul tranzacţiilor s-a majorat de 18,5 ori. O expansiune comparabilă cu o explozie atomică.

  • Când vine vorba de salariile bancherilor centrali, e mai profitabil să fii belgian

    Economia belgiană reprezintă o optime din cea a Germaniei, şi totui Smets câştigă cu opt procente mai mult decât preşedintele băncii centrale germane (Bundestag), Jens Weidmann. 

  • Cel mai mare JAF din istorie: Cum au fost prinşi hoţii care au săpat un tunel de sute de metri ca să intre în TEZAURUL unei bănci centrale | VIDEO

    Poliţia din Sao Paulo a descoperit un tunel cu lungimea de 600 de metri, având înălţimea de 1,5 metri, săpat dintr-o casă spre o filială a companiei financiare de stat Banco do Brasil.

    Hoţii lucrau de câteva luni la construirea tunelului dotat cu lumină şi sistem pentru transportarea banilor, reuşind să ajungă la zeci de metri de banca de stat braziliană.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
     

  • Otkritie, un bailout rusesc sub care se ascunde mai mult decât salvarea unei bănci

    Dacă la începutul anului banca părea hotărâtă să crească şi mai mult, acum este în faliment. Otkritie este un experiment rusesc eşuat cu bănci mari private.

    În doar două luni, în iunie şi iulie, clienţii au golit un sfert din depozitele băncii ruseşti. Acţionari cu averi cumulate de zeci de miliarde de dolari care controlează peste o treime din capital priveau cum banca se scufundă fără să sară în ajutorul acesteia. În august banca centrală a Rusiei intervenea în ceea ce a ajuns să fie primul bailout al unei bănci cu importanţă sistemică din Rusia şi probabil cel mai mare din scurta istorie capitalistă a ţării. Au fost lăsate să scape în public puţine detalii despre bailout, care, după unele surse, ar putea ajunge la 7 miliarde de dolari. Despre bancă în general se ştiu puţine lucruri.

    O anchetă a Financial Times a scos la lumină câteva lucruri interesante. Sfârşitul anului 2014 găsea Rosneft într-o situaţie complicată. Prăbuşirea preţurilor petrolului, devalorizarea rapidă a rublei şi blocajele financiare occidentale au lăsat colosul fără nicio cale evidentă de a-şi refinanţa datoriile de 18 miliarde de dolari care ar fi ajuns la scadenţă în doar câteva săptămâni. Având puţin spaţiu de manevră, Rosneft a pus în mişcare una din cele mai îndrăzneţe scheme financiare din scurta istorie a capitalismului rusesc. Nu era loc de greşeli. A fost o afacere care aproape că a îngenuncheat economia ţării. Compania a emis pe tăcute obligaţiuni de 625 de miliarde de ruble către un intermediar secret, care a folosit activele ca garanţii pentru a obţine împrumuturi de tip reverse repo – acorduri de cumpărare de titluri financiare cu angajamentul de a le vinde ulterior la un preţ mai mare – de la banca centrală. Intermediarul a transferat dolarii astfel obţinuţi către Rosneft, permiţând companiei să strângă capital pe termen scurt.

    Investitorii de pe pieţele valutare au presupus că Igor Secin, puternicul şef executiv al Rosneft, paria practic contra rublei, aşa că au împins moneda rusească la niveluri minime.

    „Afacerea a agitat în sens negativ piaţa“, scria pe contul său de Twitter Aleksei Kudrin, fost ministru de finanţe. „Un moment extrem de nepotrivit.“ Mai târziu, preşedintele Rusiei Vladimir Putin l-a mustrat public pe Secin. Lumea spune că Secin este mâna dreaptă a lui Putin. Este binecunoscut teatrul pe care Putin îl joacă atunci când îşi ceartă de ochii lumii protejaţii şi aliaţii.

    Schema a arătat că este posibil ca Rusia să ocolească sancţiunile occidentale – care îi sunt impuse din cauza conflictului din Rusia – folosind bănci private puţin cunoscute, ca Otkritie (banca a cumpărat obligaţiunile Rosneft), firme ce pot fi sacrificate pentru salvarea Rusiei SRL.

    „Noi n-am putut-o face, deoarece banca centrală respectă foarte strict sancţiunile americane“, povesteşte Andrei Kostin, CEO-ul VTB, a doua bancă de stat ca mărime din Rusia. „Otkritie nu este ţinta sancţiunilor, aşa că au făcut-o ei, ceea ce este foarte bine.“ Amploarea afacerii a devenit clară abia anul trecut, când Otkritie a dezvăluit că a continuat să se alimenteze din lichiditatea în dolari a băncii centrale prin creditele reverse repo şi că a folosit banii pentru a cumpăra datorii suverane ruseşti de 831 de miliarde de ruble – 74% din emisiunea de eurobonduri scadente în 2030. Practic, Otkritie a ajutat Rosneft să deprecieze rubla, apoi a făcut un pariu şi mai mare că Rusia nu va intra în default. Cu costul creditării de la banca centrală la 2,5% şi cu eurobondurile aducând un cupon de 7,5%, Otkritie a obţinut un profit de miliarde doar din diferenţa de dobânzi. Printr-o singură tranzacţie şi-a dublat activele, devenind aproape peste noapte cea mai mare bancă privată din Rusia. Investitorii au fost lăsaţi cu gura căscată. „A fost genial. Aş vrea să avem curajul să facem şi noi un aşa pariu“, spune un bancher de investiţii din Moscova.

    Managementul de la Otkritie spune că afacerea a fost bijuteria coroanei dintr-un plan pe cinci ani de a deveni cea mai mare „corporaţie financiară“ a Rusiei prin achiziţia de active cu probleme, împrumuturi mari pentru cumpărarea băncilor oligarhilor şi tranzacţii agresive cu instrumente financiare. În mare parte, planul a fost finanţat cu împrumuturi ieftine date de stat.

    „Mărimea contează”, spune Ruben Aganbegyan, şeful operaţiunilor bancare ale Otkritie. „Cu cât ai mai mult, cu atât mai mari sunt lucrurile pe care le poţi face.”

    La începutul acestui an, Otkritie încă nu dădea semne că oboseşte. Anunţa atunci planuri pentru cumpărarea unei mine de diamante, a patra ca mărime din Rusia, cu 1,14 miliarde de dolari. În ianuarie discuta o eventuală fuziune cu Rosgosstrakh, cel mai mare asigurător din Rusia. Achiziţia ar fi dublat activele totale ale Otkritie, care ar fi ajuns la 5.000 de miliarde de ruble, potrivit Moody’s.

    Agresivitatea expansiunii crea temeri că Otkritie va aduce pericole pentru care va fi nevoie în cele din urmă de intervenţia statului. „Nu este o afacere, totul ţine de relaţii“, aprecia un investitor din Rusia. „Vor să devină atât de mari încât să nu poată fi lăsaţi să se prăbuşească. Nu sunt o bancă, ci un fond de hedging foarte riscant. De ce să li se permită să facă afaceri cu banii băncii centrale?”

    Otkritie, care în rusă înseamnă „deschis”, s-a poziţionat ca un rival mai tânăr şi mai îndrăzneţ pentru băncile statului prin legături cum ar fi cumpărarea start-up-ului Rocketbank-ului, lansarea unor cărţi de debit pentru fanii serialului Game of Thrones şi deschiderea de birouri în interiorul cafenelelor Starbucks.

    Cea mai importantă figură din spatele ascensiunii Otkritie este preşedintele său, Vadim Belyaev, în vârstă de 50 de ani, un fost trader care evită publicitatea. La fel ca mulţi oligarhi ruşi, Belyaev a început în anii 1990 tranzacţionând acţiuni la societăţile nou privatizate, dar în cantităţi mici: adesea căra încasările într-o servietă prin metroul din Moscova.

  • Vrei să lucrezi la BNR? Iată ce posturi oferă instituţia

    Condiţii de participare »

    1. Deţinerea unei diplome de licenţă în economie, drept sau matematică (cu media de absolvire a studiilor de minimum 9, calculată ca medie aritmetică a mediei obţinută la licenţă şi media anilor de studii).
    2. Diploma de master şi/sau doctorat; prin excepţie, pot fi acceptate candidaturi ale persoanelor aflate în ultimul an al programului de master cu condiţia dovedirii unei experienţe minime de 2 ani într-o instituţie financiar-bancară, guvernamentală sau de cercetare;
    3. Vârsta de maximum 35 de ani la data transmiterii aplicaţiei;
    4. Cunoaşterea temeinică a limbii engleze. Cunoaşterea unei alte limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj.
    5. În cazul în care aveţi rude până la gradul al doilea sau soţul/soţia angajate în Banca Naţională a României, aplicaţia dumneavoastră va fi analizată de Direcţia resurse umane în vederea evitării apariţiei unui conflict de interese
    6. Să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni.
     

    Procesul de selecţie a candidaţilor

    1. Înscriere

    Înscrierea se face prin transmiterea următoarelor documente pe adresa HR.Recrutare[at]bnro.ro

    Chestionarul de înscriere

    Curriculum Vitae detaliat

    Prezentare de motive pentru care doriţi angajarea în Banca Naţională a României.

    diploma de licenţă, diploma de master (după caz) sau atestate de echivalare ale diplomelor obţinute în străinătate, eliberate de Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi foaia matricolă a anilor de studii, pentru calcularea mediei minime de absolvire a studiilor;

    alte diplome şi certificate care atestă pregătirea candidaţilor;

    cartea de identitate;

    cartea de muncă şi/sau adeverinţa care să ateste vechimea în muncă, însoţită de Raportul per salariat (Revisal), pentru dovedirea experienţei profesionale (după caz);

    recomandări din partea angajatorului sau din partea unor profesori/specialişti de renume.

    • termen pentru transmiterea documentelor:21 septembrie 2017 (inclusiv)
    1. Etapa de selecţie a dosarelor

      • evaluare pe baza documentelor transmise cu ocazia înscrierii
      • comunicarea rezultatelor
    2. Transmiterea eseului de către candidaţii acceptaţi pentru a doua etapă

      • un eseu redactat în limba engleză (6.000 – 8.000 de cuvinte), pe o temă aleasă de candidat dintre cele recomandate de Comitetul de administrare a programului sau altă temă, propusă de către acesta, care are legătură cu specificul activităţii băncii centrale.

    Tema abordată va reprezenta subiectul ce trebuie dezvoltat de către participantul admis după interviul final, într-o lucrare de cercetare pe parcursul perioadei de 12 luni a programului, ce va constitui baza evaluării acestuia la finalul programului de formare profesională.

    Tematici eseuri »»»

    • termen pentru transmiterea eseurilor: 16 octombrie 2017 (inclusiv)
    1. Selecţia preliminară

      • evaluare pe baza eseurilor transmise
      • comunicarea rezultatelor
    2. Evaluarea profilului psihologic şi a compatibilităţii cu postul prin testarea psihometrică a candidaţilor acceptaţi pentru ultima etapă;
    3. Interviurile finale.

    Derularea programului – angajarea în cadrul Băncii Naţionale a României

    Durata programului este de 12 luni, iar activitatea fiecărui participant se desfăşoară, de regulă, într-o singură direcţie a Băncii Naţionale a României.

    Persoanele selectate pentru a participa în program vor fi angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată. Acestea sunt tratate ca angajaţi ai direcţiei respective, primesc responsabilităţi specifice şi participă la desfăşurarea activităţii direcţiei.

    Evaluarea finală

    Lucrarea de cercetare realizată de către participant pe parcursul celor 12 luni ale programului, ce are ca temă subiectul ales şi transmis de participant, reprezintă baza evaluării acestuia la finalul programului.

    Participanţii care au depăşit cu succes evaluarea finală au posibilitatea de a deveni angajaţi permanenţi ai Băncii Naţionale a României, în condiţii similare angajaţilor cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

     

  • Vrei să lucrezi la BNR? Iată ce posturi oferă instituţia

    Condiţii de participare »

    1. Deţinerea unei diplome de licenţă în economie, drept sau matematică (cu media de absolvire a studiilor de minimum 9, calculată ca medie aritmetică a mediei obţinută la licenţă şi media anilor de studii).
    2. Diploma de master şi/sau doctorat; prin excepţie, pot fi acceptate candidaturi ale persoanelor aflate în ultimul an al programului de master cu condiţia dovedirii unei experienţe minime de 2 ani într-o instituţie financiar-bancară, guvernamentală sau de cercetare;
    3. Vârsta de maximum 35 de ani la data transmiterii aplicaţiei;
    4. Cunoaşterea temeinică a limbii engleze. Cunoaşterea unei alte limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj.
    5. În cazul în care aveţi rude până la gradul al doilea sau soţul/soţia angajate în Banca Naţională a României, aplicaţia dumneavoastră va fi analizată de Direcţia resurse umane în vederea evitării apariţiei unui conflict de interese
    6. Să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni.
     

    Procesul de selecţie a candidaţilor

    1. Înscriere

    Înscrierea se face prin transmiterea următoarelor documente pe adresa HR.Recrutare[at]bnro.ro

    Chestionarul de înscriere

    Curriculum Vitae detaliat

    Prezentare de motive pentru care doriţi angajarea în Banca Naţională a României.

    diploma de licenţă, diploma de master (după caz) sau atestate de echivalare ale diplomelor obţinute în străinătate, eliberate de Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi foaia matricolă a anilor de studii, pentru calcularea mediei minime de absolvire a studiilor;

    alte diplome şi certificate care atestă pregătirea candidaţilor;

    cartea de identitate;

    cartea de muncă şi/sau adeverinţa care să ateste vechimea în muncă, însoţită de Raportul per salariat (Revisal), pentru dovedirea experienţei profesionale (după caz);

    recomandări din partea angajatorului sau din partea unor profesori/specialişti de renume.

    • termen pentru transmiterea documentelor:21 septembrie 2017 (inclusiv)
    1. Etapa de selecţie a dosarelor

      • evaluare pe baza documentelor transmise cu ocazia înscrierii
      • comunicarea rezultatelor
    2. Transmiterea eseului de către candidaţii acceptaţi pentru a doua etapă

      • un eseu redactat în limba engleză (6.000 – 8.000 de cuvinte), pe o temă aleasă de candidat dintre cele recomandate de Comitetul de administrare a programului sau altă temă, propusă de către acesta, care are legătură cu specificul activităţii băncii centrale.

    Tema abordată va reprezenta subiectul ce trebuie dezvoltat de către participantul admis după interviul final, într-o lucrare de cercetare pe parcursul perioadei de 12 luni a programului, ce va constitui baza evaluării acestuia la finalul programului de formare profesională.

    Tematici eseuri »»»

    • termen pentru transmiterea eseurilor: 16 octombrie 2017 (inclusiv)
    1. Selecţia preliminară

      • evaluare pe baza eseurilor transmise
      • comunicarea rezultatelor
    2. Evaluarea profilului psihologic şi a compatibilităţii cu postul prin testarea psihometrică a candidaţilor acceptaţi pentru ultima etapă;
    3. Interviurile finale.

    Derularea programului – angajarea în cadrul Băncii Naţionale a României

    Durata programului este de 12 luni, iar activitatea fiecărui participant se desfăşoară, de regulă, într-o singură direcţie a Băncii Naţionale a României.

    Persoanele selectate pentru a participa în program vor fi angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată. Acestea sunt tratate ca angajaţi ai direcţiei respective, primesc responsabilităţi specifice şi participă la desfăşurarea activităţii direcţiei.

    Evaluarea finală

    Lucrarea de cercetare realizată de către participant pe parcursul celor 12 luni ale programului, ce are ca temă subiectul ales şi transmis de participant, reprezintă baza evaluării acestuia la finalul programului.

    Participanţii care au depăşit cu succes evaluarea finală au posibilitatea de a deveni angajaţi permanenţi ai Băncii Naţionale a României, în condiţii similare angajaţilor cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

     

  • Euro a ajuns aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele şase luni

    Euro a crescut cu 10% în faţa dolarului în ultimele cinci luni, din cauza unui dolar slab şi a posibilităţii ca Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze rata dobânzilor, pe fondul unel inflaţii în creştere.

    În urma informaţiilor potrivit cărora BCE ar reduce prognozele pentru inflaţie, aşteptările de retragere a programului de stimul, cunoscut ca relaxare cantitativă, s-au redus.

    BCE este aşteptată să menţină actuala politică monetară, inclusiv programul de cumpărare de bonduri în valoare de 2.300 de miliarde de euro şi rata dobânzii sub zero.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Germania vrea să devină ATOTPUTERNICĂ în Europa. Bomba a EXPLODAT când planul secret al lui Merkel a fost descoperit. Visul nemţilor este la un pas să devină realitate

    Acum, Germania se pare că începe să treacă la acţiune. Guvernul german ar dori ca şeful băncii centrale germane Jens Weidmann să devină următorul preşedinte al Băncii Centrale Europene, sporind în acest fel şi mai mult puterea Germaniei. În lipsa consensului la între şefii de state şi de guverne din UE, BCE a fost în timpul crizei salvatorul euro. Şi acum instituţia prin programele sale ajută economiile şi băncile slabe din zona euro să se finanţeze ieftin.

    Germania vrea să devină ATOTPUTERNICĂ în Europa. Bomba a EXPLODAT când planul secret al lui Merkel a fost descoperit. Visul nemţilor este la un pas să devină realitate

  • Banca Centrală Europeană a lansat o nouă bancnotă euro: cum arată şi ce valoare are

    Noua bancnotă europeană conţine un nou portret al zeiţei Europa şi cifra „50” într-o nuanţă de verde-smarald, greu de falsificat. Potrivit unui sondaj, banii lichizi rămân metoda preferată de plată în magazine.

    Noua bancnotă de 50 de euro, cea de-a patra ediţie din seria Europa, a fost introdusă în circulaţie marţi, într-o încercare a BCE de a crea bancnote euro mai rezistente la falsificare. Elementele de securitate ale acesteia includ o fereastră cu portret plasată în partea de sus a hologramei, ce devine transparentă dacă este privită în lumină. Fereastra conţine un portret al zeiţei Europa, din mitologia greacă, vizibilă pe ambele feţe ale bancnotei. Acelaşi portret este vizibil şi în filigran, alături de numărul „50” în nuanţa verde-smarald. De asemenea, noua bancnotă mai conţine şi zone imprimate în relief pentru cei cu deficienţe de vedere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Centrală Europeană a lansat o nouă bancnotă euro: cum arată şi ce valoare are

    Noua bancnotă europeană conţine un nou portret al zeiţei Europa şi cifra „50” într-o nuanţă de verde-smarald, greu de falsificat. Potrivit unui sondaj, banii lichizi rămân metoda preferată de plată în magazine.

    Noua bancnotă de 50 de euro, cea de-a patra ediţie din seria Europa, a fost introdusă în circulaţie marţi, într-o încercare a BCE de a crea bancnote euro mai rezistente la falsificare. Elementele de securitate ale acesteia includ o fereastră cu portret plasată în partea de sus a hologramei, ce devine transparentă dacă este privită în lumină. Fereastra conţine un portret al zeiţei Europa, din mitologia greacă, vizibilă pe ambele feţe ale bancnotei. Acelaşi portret este vizibil şi în filigran, alături de numărul „50” în nuanţa verde-smarald. De asemenea, noua bancnotă mai conţine şi zone imprimate în relief pentru cei cu deficienţe de vedere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro