BusinessMagazin

Tag: Austria

  • Staţiunea românesca din munţi. Are plaje artificiale la 900 de metri altitudine, iar locurile de cazare sunt rezervate până în septembrie

    Mai ştiţi povestea cu „Munţii noştri aur poartă”?! Se pare că, mai nou, munţii noştri au şi… plaje. Mare şi munte în acelaşi loc, varianta ideală pentru o destinaţie de vacanţă pe care turiştii o aleg în număr tot mai mare.

    Un astfel de loc există în judeţul Bistriţa-Năsăud, situat la 900 de metri altitudine, unde turiştii pot sta la plajă pe şezlong, sau fac o baie în apă răcoroasă, în timp ce admiră crestele munţilor.

    “Îţi găseşti liniştea”, a declarat un turist pentru stirileprotv.ro. “Mie îmi place mai mult aici decât la mare. După două săptămâni vii încărcat negativ de la mare. Vin aici 2 zile şi îmi încarc bateriile”.

    Este vorba despre staţiunea Colibiţa, o destinaţie vizitată tot mai des chiar şi românii stabiliţi în străinătate.

    „Din Germania venim. Şi tot venim o dată pe an în perioada concediului la munte pentru că-i mai plăcut ca-n Austria sau în alte părţi”, a povestit un alt turist pentru stirileprotv.ro.

    Proprietarii pensiunilor din Colibiţa au amenajat chiar şi plaje artificiale la marginea lacului. Astfel, turiştii pot sta sub umbrele, pe nisip şi pot admira munţi în linişte. O noapte de cazare costa între 70 de lei într-o cameră obişnuită, şi 100 de euro într-un bungalow de lux, iar şezlongul este gratuit.

    Intră în galeria foto şi vezi mai multe poze din staţiunea Colibiţa!

  • Cum a reuşit un moldovean să construiască un imperiu de 28 de milioane de euro din vânzarea de îngheţată

    Fondată în anii ‘90, compania suceveană deţine o fabrică în judeţul Suceava, este prezentă în reţelele de magazine moderne şi tradiţionale, dar deţine şi magazine proprii. „Într-un concediu petrecut în România în 1990, am adus o maşină de îngheţată din Austria, pe care am cumpărat-o prin credit, am închiriat un spaţiu în Suceava şi am testat piaţa timp de o lună”, descria Vasile Armenean modul în care a pornit afacerea, într-un interviu acordat în 2009.

    În 1987-1988, Armenean a lucrat la o gelaterie din Austria şi acolo i-a venit pentru prima dată ideea de a lansa un business similar şi în ţară. El a fondat afacerea Betty Ice în 1994, la Suceava. În 2016, Betty Ice a avut o cifră de afaceri de circa 125 milioane de lei (28 mil. euro), un plus de 10% faţă de 2015.

    „Anul 2016 a fost unul bun pentru companie, dar pentru anul acesta nu pot face estimări pentru că evoluţia consumului de îngheţată depinde de vreme. Însă facem investiţii în continuare,  dezvoltăm reţeaua de distribuţie şi am lansat două produse noi. Investim o mare a profitului realizat anual în activitatea companiei“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului de îngheţată din Suceava

    Citiţi aici cum a ajuns Vasile Armenean să deţină un business prea mare pentru graniţele ţării. Povestea a fost spusă în 2008 pentru Business Magazin

  • Oamenii de ştiinţă au descoperit motivul care i-a împiedicat pe mongoli să cucerească Europa

    În anul 1206, Ginghis Han, conducătorul triburilor din nordul Mongoliei, a început să îşi pună în aplicare planul de a cuceri lumea.
     
    Cu ajutorul unor tactici foarte bine concepute şi a unor soldaţi extrem de bine pregătiţi, teritorii vaste au căzut sub forţa copleşitoare a Imperiului Mongol, care, la apogeu, se întindea de la Marea Japoniei şi până în Europa de Est.
     
    Cu toate acestea, cuceririle s-au încheiat brusc în momentul în care hoardele au ajuns în spaţiul Austriei de astăzi. 
     

    Vezi aici motivul care i-a împiedicat pe mongoli să cucerească Europa

  • 14% din investiţiile străine în România vin din Austria

    „Investitorii austrieci văd România ca pe o destinaţie excelentă pentru investiţii şi cea mai mare piaţă din Sud-Estul Europei. În prezent, priorităţile noastre sunt dezvoltarea unui climat de afaceri sănătos şi a unui sistem educaţional cuprinzător. Pentru noi, România reprezintă o ţară cu un potenţial enorm, dominată de o forţă de muncă bine pregătită şi o naţiune care ştie să se facă auzită”, a spus Gerd Bommer, Consilierul Comercial al Ambasadei Austriei.

    În acest moment, în România sunt în jur de 1.500 de investitori austrieci activi şi peste 7.200 de companii cu capital austriac care contribuie la dezvoltarea economiei româneşti. Companiile austriece asigură peste 100.000 de locuri de muncă în România.

    România se află în top 15 pieţe de exporturi şi top 19 pieţe de importuri pentru Austria. De exemplu, exporturile Austriei către România reprezintă 2,08 miliarde şi sunt în continuă creştere. Dacă în 2015 exporturile austriece în România s-au majorat cu 0,6%, în 2016 numărul a crescut cu 4,1%.
     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Rareş Măcinică, CEO al Lagermax România

    Primul loc de muncă, în timpul studenţiei, când urma cursurile SNSPA – Comunicare şi Relaţii Publice, a fost la o revistă franceză, What’s up, unde vindea spaţiu pentru publicitate.

    În 2002 a intrat în domeniul logisticii, angajându‑se la o publicaţie de specialitate, apoi a lucrat vreme de doi ani la o firmă românească mică, despre care spune că a fost „o veritabilă şcoală pentru mine”. Prima slujbă într-o multinaţională din domeniul transporturilor şi logisticii a fost în 2005 şi a dobândit experienţă în cadrul Gebrüder Weiss, Cargo Partner şi KLG.

    Anul trecut, Lagermax România a înregistrat o cifră de afaceri brută de 10 milioane de euro.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Sorin Mîndruţescu, country leader Oracle România

    El a intrat în echipa Oracle în urmă cu 15 ani, ca director de vânzări pentru aplicaţiile software dedicate zonei de servicii financiare.

    Sorin Mîndruţescu s-a ocupat de-a lungul anilor de coordonarea mai multor proiecte IT, dintre cele mai notabile fiind procesul de design şi aplicare a strategiilor IT pentru Banca Comercială Română – Erste Bank Austria. Între 2004 şi 2008 a fost sales director al operaţiunilor din Europa de Sud-Est, funcţie din care a coordonat 11 ţări din Europa de Sud-Est. Anterior, Sorin Mîndruţescu a lucrat la Bancorex şi la Banca Turco-Română, dar a luat parte şi la punerea bazelor Bank Austria Creditanstaldt, actuala UniCredit, ca director de sucursală.

    Într-un interviu acordat anterior, Mîndruţescu a declarat că este mândru de cum a evoluat sectorul IT românesc în ultimii ani şi crede că există talent şi „loc sub soare” şi pentru outsourcing, şi pentru dezvoltare de produse, şi pentru antreprenoriat.

  • Cum a reuşit un moldovean să construiască un imperiu de 28 de milioane de euro din vânzarea de îngheţată

    Fondată în anii ‘90, compania suceveană deţine o fabrică în judeţul Suceava, este prezentă în reţelele de magazine moderne şi tradiţionale, dar deţine şi magazine proprii. „Într-un concediu petrecut în România în 1990, am adus o maşină de îngheţată din Austria, pe care am cumpărat-o prin credit, am închiriat un spaţiu în Suceava şi am testat piaţa timp de o lună”, descria Vasile Armenean modul în care a pornit afacerea, într-un interviu acordat în 2009.

    În 1987-1988, Armenean a lucrat la o gelaterie din Austria şi acolo i-a venit pentru prima dată ideea de a lansa un business similar şi în ţară. El a fondat afacerea Betty Ice în 1994, la Suceava. În 2016, Betty Ice a avut o cifră de afaceri de circa 125 milioane de lei (28 mil. euro), un plus de 10% faţă de 2015.

    „Anul 2016 a fost unul bun pentru companie, dar pentru anul acesta nu pot face estimări pentru că evoluţia consumului de îngheţată depinde de vreme. Însă facem investiţii în continuare,  dezvoltăm reţeaua de distribuţie şi am lansat două produse noi. Investim o mare a profitului realizat anual în activitatea companiei“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului de îngheţată din Suceava

    Citiţi aici cum a ajuns Vasile Armenean să deţină un business prea mare pentru graniţele ţării. Povestea a fost spusă în 2008 pentru Business Magazin

  • Cum a reuşit un moldovean să construiască un imperiu de 28 de milioane de euro din vânzarea de îngheţată

    Fondată în anii ‘90, compania suceveană deţine o fabrică în judeţul Suceava, este prezentă în reţelele de magazine moderne şi tradiţionale, dar deţine şi magazine proprii. „Într-un concediu petrecut în România în 1990, am adus o maşină de îngheţată din Austria, pe care am cumpărat-o prin credit, am închiriat un spaţiu în Suceava şi am testat piaţa timp de o lună”, descria Vasile Armenean modul în care a pornit afacerea, într-un interviu acordat în 2009.

    În 1987-1988, Armenean a lucrat la o gelaterie din Austria şi acolo i-a venit pentru prima dată ideea de a lansa un business similar şi în ţară. El a fondat afacerea Betty Ice în 1994, la Suceava. În 2016, Betty Ice a avut o cifră de afaceri de circa 125 milioane de lei (28 mil. euro), un plus de 10% faţă de 2015.

    „Anul 2016 a fost unul bun pentru companie, dar pentru anul acesta nu pot face estimări pentru că evoluţia consumului de îngheţată depinde de vreme. Însă facem investiţii în continuare,  dezvoltăm reţeaua de distribuţie şi am lansat două produse noi. Investim o mare a profitului realizat anual în activitatea companiei“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului de îngheţată din Suceava

    Citiţi aici cum a ajuns Vasile Armenean să deţină un business prea mare pentru graniţele ţării. Povestea a fost spusă în 2008 pentru Business Magazin

  • Premieră pentru România: avem cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen din Uniunea Europeană

    Cea mai mare cotă a femeilor manager se înregistrează în Letonia, singurul stat al Uniunii Europene (UE) unde femeile deţin majoritate (53%) în această funcţie. Letonia este urmată de Bulgaria, Polonia (44%), Irlanda (43%), Estonia (42%), Lituania, Ungaria, România (câte 41%), Franţa şi Suedia (40%). La polul opus se situează Germania, Italia şi Cipru (22%), Belgia şi Austria (23%), Luxembourg (24%). La nivelul Uniunii Europene, ca medie generală, o treime dintre manageri sunt femei (35%).

    Potrivit Eurostat, cea mai mică diferenţă între plata salariului dintre o femeie şi un bărbat este în România, iar cea mai mare în Ungaria.

    În fiecare stat membru, managerii bărbaţi câştigă mai mult decât femeile manageri. Cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen pentru poziţiile manageriale este în România (5%), în timp ce în Slovenia este de 12,4%, în Belgia ajunge la 13,6%, iar în Bulgaria atinge 15%. În schimb, o femeie manager câştigă cu aproape o treime mai puţin decât un bărbat în Ungaria (33,7%), Italia (33,5%) şi Republica Cehă (29,7%) şi cu aproape un sfert mai puţin în Slovacia (28,3%), Polonia (27,7%), Austria (26,9%), Germania (26,8%), Portugalia (25,9%), Estonia (25,6%) şi Marea Britanie (25,1%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră pentru România: avem cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen din Uniunea Europeană

    Cea mai mare cotă a femeilor manager se înregistrează în Letonia, singurul stat al Uniunii Europene (UE) unde femeile deţin majoritate (53%) în această funcţie. Letonia este urmată de Bulgaria, Polonia (44%), Irlanda (43%), Estonia (42%), Lituania, Ungaria, România (câte 41%), Franţa şi Suedia (40%). La polul opus se situează Germania, Italia şi Cipru (22%), Belgia şi Austria (23%), Luxembourg (24%). La nivelul Uniunii Europene, ca medie generală, o treime dintre manageri sunt femei (35%).

    Potrivit Eurostat, cea mai mică diferenţă între plata salariului dintre o femeie şi un bărbat este în România, iar cea mai mare în Ungaria.

    În fiecare stat membru, managerii bărbaţi câştigă mai mult decât femeile manageri. Cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen pentru poziţiile manageriale este în România (5%), în timp ce în Slovenia este de 12,4%, în Belgia ajunge la 13,6%, iar în Bulgaria atinge 15%. În schimb, o femeie manager câştigă cu aproape o treime mai puţin decât un bărbat în Ungaria (33,7%), Italia (33,5%) şi Republica Cehă (29,7%) şi cu aproape un sfert mai puţin în Slovacia (28,3%), Polonia (27,7%), Austria (26,9%), Germania (26,8%), Portugalia (25,9%), Estonia (25,6%) şi Marea Britanie (25,1%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro