Tag: arestare

  • Comisia juridică a avizat favorabil solicitarea de reţinere şi arestare a lui Mădălin Voicu

    Deputaţii din Comisia juridică au avizat favorabil solicitarea DNA de reţinere şi arestare a deputatului PSD Mădălin Voicu, decizia fiind luată cu majoritate de voturi.

    Pentru reţinerea deputatului PSD Mădălin Voicu s-au pronunţat 10 membri ai Comisiei juridice, în timp ce 9 au fost “împotrivă”. De asemenea, pentru solicitarea de arestare au votat tot 10 deputaţi, iar 8 “împotrivă”, a precizat vicepreşedintele Comisiei Juridice Ciprian Nica.

    La ieşirea din sala de şedinţă, Mădălin Voicu a afirmat că avocaţii săi l-au sfătuit să nu facă declaraţii.

    Votul a fost secret, iar avizul comisiei juridice este consultativ, decizia finală aparţinând plenului.

    Deputaţii din Comisia juridică urmează să voteze şi cererea de reţinere şi arestare a deputatului Nicolae Păun.

    Săptămâna trecută, după ce şi-a studiat dosarul, Mădălin Voicu a declarat că este nevinovat, în timp ce Nicolae Păun a preferat să folosească uşa din spate a sălii de şedinţă pentru a evita să răspundă întrebărilor ziariştilor.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Primarul municipiului Brăila, arestat

    Primarul din Brăila, Aurel Simionescu, a fost arestat preventiv aseară. Primarul este acuzat de abuz în serviciu şi deturnare de fonduri europene. Astfel, el ar fi produs instituţiei pe care o conduce un prejudiciu de aproximativ 40 milioane de lei. În acelaşi dosar a ajuns în arest şi consilierul financiar al edilului din Brăila. Avocaţii celor doi au contestat deja decizia instanţei, informează Digi24

    Cei doi sunt acuzaţi că au prejudiciat Primăriei Brăila cu 40 milioane de lei, mai bine de jumătate din sumă fiind fonduri europene. Banii ar fi trebuit folosiţi pentru modernizarea Bulevardului Dorobanţi. 

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

    Foto: Infobraila.ro

  • Primarul municipiului Brăila, arestat

    Primarul din Brăila, Aurel Simionescu, a fost arestat preventiv aseară. Primarul este acuzat de abuz în serviciu şi deturnare de fonduri europene. Astfel, el ar fi produs instituţiei pe care o conduce un prejudiciu de aproximativ 40 milioane de lei. În acelaşi dosar a ajuns în arest şi consilierul financiar al edilului din Brăila. Avocaţii celor doi au contestat deja decizia instanţei, informează Digi24

    Cei doi sunt acuzaţi că au prejudiciat Primăriei Brăila cu 40 milioane de lei, mai bine de jumătate din sumă fiind fonduri europene. Banii ar fi trebuit folosiţi pentru modernizarea Bulevardului Dorobanţi. 

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

    Foto: Infobraila.ro

  • Dezvăluirile pe care le-a făcut Joaquin “El Chapo” Guzman într-un interviu cu actorul Sean Penn

    Celebrul interlop mexican Joaquin “El Chapo” Guzman i-a acordat un interviu actorului Sean Penn după ce a evadat, în timpul unei întâlniri secrete în jungla mexicană, şi urmează să fie extrădat în Statele Unite, după ce a fost arestat vineri în timp ce îşi pregătea filmul biografic, relatează CNN.

     

    Cum a fost copilăria ta?
    Îmi aduc aminte că mama făcea pâine şi eu o vindea. Vindeam portocale, sucuri, bomboane. Mama mea a muncit din greu. Am cultivat porumb, fasole. Am avut grijă de vacile bunicii şi am tăiat lemn

    Şi cum ai ajuns în industria drogurilor?
    De la 15 ani m-am implicat în asta. Unde am crescut eu, pe o fermă numită La Tuna, în municipiul Badiraguato, nu existau, nici azi, oportunităţi pentru alt fel de job. A fost singura cale prin care puteam face bani pentru a cumpăra mâncare, pentru a supravieţui.Am crescut mac (pentru opiu), marijuana şi am început să vând.

    Cum ai reuşit să pleci de acolo? Cum ai realizat expansiunea?
    Am plecat de la fermă la 18 ani, m-am dus la Culiacan apoi la Guadalajara, însă tot timpul reveneam la fermă să o vizitez pe mama mea.


    Cum s-a schimbat viaţa ta de familie de atunci?

    Foarte bine. Copii mei, fraţii mei, nepotţii mei, ne înţelegem bine, cu toţii.

    Acum că eşti liber, cum te-a afectat?
    Sunt fericit, libertatea este foarte bună şi presiunea pentru mine este normală deoarece a trebuit să am grijă în anumite oraşe de câţiva ani încoace. Mă simt bine.

    Este adevărat că drogurile distrug omenirea şi aduc numai rău pe lume?
    Este adevărat că drogurile distrug. Din păcate, după cum am zis, unde am crescut eu nu exista o altă alternativă. A fost o metodă de supravieţuire pentru mine.

    Crezi că este adevărat că tu eşti responsabil pentru volumul mare de droguri din lume?
    Nu, asta este fals pentru că atunci când eu nu o să mai fiu traficul de droguri nu o să se oprească.

    Afacerea ta a scăzut sau a crescut cât timp ai fost în închisoare?
    Din câte ştiu eu nici nu a crescut, nici nu a scăzut. A rămas la fel.

    Eşti o persoană violentă. Eşti dispus către violenţă?
    Nu, nu sunt o persoană violentă. Doar mă apăr.

    Consideri că organizaţia ta este un cartel?
    Nu, domnule, deloc. Deoarece oamenii care-şi dedică viaţa acestei activităţi nu depind de mine.

    Cine este de vină? Persoanele care vând droguri, persoanele care consumă sau persoanele care creează o cerere pentru astfel de produse?
    Dacă nu ar exista consum, nu ar exista nci vânzare. Consumul devine din ce în ce mai mare. Aşa că şi vânzările cresc.

    Ai vise? Visezi?
    Visez normal. Să visez în fiecare zi? Nu

    Foloseşti droguri?
    Nu, domnule. Am încercat cu ani în urmă, dar nu sunt dependent.Nu am mai consumat droguri în ultimii 20 de ani.

  • Vasile Vînătoru, un primar din judeţul Vaslui: “Numai cine este bolnav de răutate nu se poate bucura când vede cum o comunitate se dezvoltă”

    Banca nu este doar un “scaun lung şi îngust pentru două sau mai multe persoane” sau o insituţie financiară, ci şi o comună din judeţul Vaslui. Comuna Banca a ieşit în evidenţă datorită investiţiilor făcute în dezvoltare, investiţii coordonate de primarul Vasile Vînătoru, potrivit banca.ziare.com

    Aceasta a reuşit să asfalteze drumul spre satul Banca (parte a comunei), iar locuitorii satului Salcioara sunt racordaţi la reţeaua de gaz.
    “Primarul nu are culoare politică. Şi de aceea toţi pun umărul la realizarea proiectelor lansate de administraţia locală. Împreuna trebuie să lucrăm în folosul cetăţenilor din comună. Un primar trebuie să aibă continuitate ca să poată finaliza proiectele”, a spus Vînătorul pentru sursa citată.

    “Cu forţe proprii am împădurit alte 10 hectare de teren.  De asemenea, avem apoi un alt proiect pentru împădurirea unor suprafeţe de teren care-i realizat în proporţie de 70%. Am reuşit să asfaltam drumul pana la Banca sat şi avem proiecte de alimentare cu apa, canalizare şi drumuri asfaltate pentru fiecare sat al comunei. O reuşită este reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare din satele Tîfu şi Miclesti. “, a adăugat el.

    Nu i-a fost uşor să realizeze aceste lucruri deoarce opozanţii i-au pus beţe în roate la fiecare ocazie, potrivit spuselor lui. “”Au spus la un moment dat ca sunt arestat. Au reclamat totul, orice lucrare. Raspunsurile primite arata clar ca nu s-au comis ilegalitati. Obligatia mea acum este sa discut cu oamenii. Am asteptat sa vina raspunsurile oficiale pentru a avea ce sa le arat. Voi merge si le voi arata oamenilor cum sta realitatea. “, s-a apărat el.

    “Numai cine este bolnav de răutate nu se poate bucura când vede cum o comunitate se dezvoltă, când vede cum apar şi în această zonă vitregită comune europene.”, a concluzionat el.

  • Dan Şova, în AREST LA DOMICILIU în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă – FOTO

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de arestare preventivă a lui Dan Şova şi a dispus luarea măsurii arestului la domiciliu.

    Contestaţia procurorilor DNA şi cea a lui Dan Şova vor fi judecate tot la instanţa supremă, care va decide definitiv ce măsură preventivă va fi luată în cazul senatorului, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.

    În urma deciziei de vineri, Dan Şova va fi eliberat din Arestul Capitalei când îi va expira ordonanţa de reţinere emisă joi de procurorii anticorupţie. Senatorul va fi plasat, de vineri după-amiază, în arest la domiciliu, având de respectat mai multe obligaţii dispuse de instanţă în cadrul măsurii preventive.

    Avocatul lui Dan Şova, Veronel Rădulescu, a declarat că apărarea nu consideră că trebuie luată vreo măsură pe numele lui Şova, pentru că acesta nu a comis faptele de care este acuzat de procurori, iar toate probele prezentate de aceştia ar fi indirecte.

    “Consider că decizia reprezintă îndoiala instanţei că proble de la dosar sunt susceptibile de a crea acea suspiciune rezonabilă”, a spus avocatul.

    El a mai spus, răspunzând unei întrebări, că este exclusă recunoaşterea acuzaţiilor de către Dan Şova, pentru că acesta nu a săvârşit faptele care i se impută.

    Senatorul Dan Şova a fost adus în jurul orei 09.30 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Dan Şova a fost reţinut joi de procurori, după ce Senatul a avizat cererea DNA privind atât reţinerea, cât şi arestarea preventivă a parlamentarului. În aceeaşi zi, procurorii au trimis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererea de arestare preventivă a lui Şova, însă instanţa a stabilit pentru vineri judecarea cauzei.

    În noul dosar, senatorul Dan Şova este acuzat că a luat mită 100.000 de euro pentru a asigura încheierea unui contract între CET Govora şi o firmă de avocatură.

    Dan Şova a declarat, joi, înaintea votului din plenul Senatului privind reţinerea şi arestarea sa, că din cele 3.000 de file din dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, nu există nicio probă împotriva sa, ci doar un denunţ, el adăugând că se apropie de recorduri nedorite.

    Este al treilea dosar în care Dan Şova este acuzat de corupţie şi este pentru a treia oară când senatorii sunt chemaţi să se pronunţe cu privire la ridicarea imunităţii parlamentare a acestuia în vederea arestării, ei respingând, în martie şi în iunie, o altă solicitare referitoare la dosarul “Turceni- Rovinari”, în care este judecat alături de fostul premier Victor Ponta.

    Potrivit procurorilor, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunţătoare, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă directorul general al centralei de energie termică (CET) Govora SA, Mihai Bălan, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unui contract de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contract de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro pe lună.

    Senatorul ar fi folosit cea mai mare parte a banilor primiţi pentru a achita un imobil cumpărat în Bucureşti.

    Mihai Bălan a fost reţinut în 19 noiembrie, de procurorii DNA, care o zi mai târziu au cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea lui preventivă. Solicitarea a fost respinsă, în 20 noiembrie, de instanţă, care a dispus ca directorul general CET Govora să fie cercetat în libertate, sub control judiciar. Hotărârea a rămas definitivă, joi, când instanţa supremă a respins contestaţia DNA. Bălan este acuzat de abuz în serviciu, pentru că a încheiat un contract de asistenţă juridică cu o firmă, influenţat de senatorul Dan Şova.

    Dan Şova este acuzat şi în dosarul “Turceni-Rovinari”, în care a fost trimis în judecată alături de fostul premier Victor Ponta.

    De asemenea, senatorul este urmărit penal de DNA într-un dosar privind contracte de consultanţă juridică cu CET Govora, cu prejudiciul de peste un milion de euro, alături de senator fiind cercetaţi şi Mihai Bălan şi Constantin Lăpădat, directorul general, respectiv directorul economic de la CET Govora. Procurorii îl acuză pe Dan Şova, senator, la data faptelor reprezentant al Societăţii Civile de Avocaţi “Şova şi Asociaţii”, de două infracţiuni de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine pentru altul un folos necuvenit.

  • Un caricaturist iranian a fost condamnat la închisoare pentru că a susţinut Parisul după atentate – FOTO

    Hadi Heidari a publicat pe Instagram, pe 16 noiembrie, o imagine ce înfăţişa un chip colorat în negru, cu Turnul Eiffel în centru şi două lacrimi (una roşie, alta albastră – culorile Franţei) în stânga şi în dreapta lui, pictura având fundal roşu. În aceeaşi zi, caricaturistul a fost arestat de la locul de muncă – cotidianul Shahrvand Daily din Teheran -, unde ocupă funcţia de director artistic, şi a fost imediat tranferat la închisoarea Evin, informează lefigaro.fr.

    “Un agent tânăr al forţelor de securitate ale statului a venit cu un mandat de arestare pe care i l-a arătat lui Hadi. Apoi l-a condus către un loc necunoscut”, au declarat doi colegi ai caricaturistului jurnaliştilor de la Campania Internaţională pentru Drepturile Omului din Iran.

    Organizaţia Reporteri Fără Frontiere a publicat un comunicat pe site-ul său alertând comunitatea internaţională în legătură cu această arestare, care face parte dintr-un val de reţineri ale mai multor jurnalişti din Iran.

     

    Nu este pentru prima dată când Hadi Heidari, licenţiat al Universităţii de Arte şi Arhitectură din Teheran, a fost arestat. În 2009, el a fost închis pentru că a participat la o ceremonie religioasă dedicată prizonierilor politici.

    De asemenea, caricaturistul a fost condamnat la 17 zile de detenţie pentru “subminarea securităţii naţionale”, apoi, în 2010, a petrecut două luni în închisoare pentru “propagandă contră statului”. Totodată, publicarea ziarului său a fost interzisă de autorităţi, în 2012.

    Mai multe atentate au avut loc pe 13 noiembrie, în Paris, în urma cărora au murit 130 de persoane.

  • Căpitanul Antonina Radu, care a făcut controale în Clubul Colectiv, arestat preventiv

    Curtea Militară de Apel a admis, sâmbătă, contestaţia procurorilor DNA împotriva deciziei Tribunalului Militar Bucureşti, din 10 noiembrie, şi a dispus ca Antonina Radu să fie arestată preventiv pentru 30 de zile.

    De asemenea, în acelaşi caz, instanţa i-a respins contestaţia lui Petrică George Matei, cel de-al doilea angajat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti- Ilfov care a efectuat verificări în clubul Colectiv, şi a hotărât ca acesta să rămână în arest.

    Decizia luată de Curtea Militară de Apel este definitivă.

    Tribunalul Militar Bucureşti a decis, marţi, arestarea preventivă pentru 30 de zile a căpitanului George Matei şi a dispus plasarea în arest la domiciliu a colegei sale, căpitan Antonina Radu, în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu privind eliberarea avizelor pentru Clubul Colectiv. Decizia a fost însă contestată de inspectorii ISU şi de DNA, în cazul Antoninei Radu.

    Potrivit motivării Tribunalului Militar Bucureşti, Antonina Radu şi Petrică George Matei, în loc să informeze conducerea ISU şi să ia măsuri urgente pentru stabilirea posibilelor riscuri de incendiu din clubul Colectiv şi remedierea imediată a acestora, “prestau servicii pentru persoanele juridice şi fizice, care ar fi trebuit să fie controlate de aceştia, ceea ce e eveident, este total împotriva prevederilor legii şi regulamentelor care reglementează activitatea ofiţerilor ISU”.

    De asemenea, judecătorul de drepturi şi libertăţi subliniază şi că sunt ernoate susţinerile apărării potrivit cărora nu există o legătură de cauzalitate între faptele inculpaţilor şi “dezastrul produs la Colectiv”.

    “Dimpotrivă faptele celor doi inculpaţi sunt printre cele mai importante în lanţul cauzal care a dus în final la această catastrofă,- fără îndoială că în acest lanţ cauzal există şi mulţi alţi vinovaţi ale căror acţiuni sau inacţiuni au avut o contribuţie directă sau indirectă la producerea acestui eveniment, de la nivelul legislativ la nivelul administrativ, astfel este greu de imaginat cum un agent economic care sponsorizează masiv ISU – cum se poate vedea din dosarul de urmărire penală (…) va putea fi controlat cu obiectivitate de inspectori aparţinând acestei instituţii masiv sponsorizate şi eventual sancţionat drastic de aceştia, de asemenea practica încetăţenită ca organele de control să devină prestatori de servicii pentru cei controlaţi , practică existentă la scară largă la diferite instituţii de control nu poate să nu fie în atenţia şefilor ierarhici ai celor doi inculpaţi la toate palierele, unii dintre aceştia susţinând cu seninătate că nu au avut cunoştinţă de faptele celor doi, că nu au fost informaţi, etc (vezi ex. şef birou prevenire incendii fila 90, vol 2 dosar urmarire penală), alţii cerând note explicative, etc”, se mai menţionează în motivare.

    În documentul citat se arată că dei doi angajaţi ISU puteau să estimeze riscurile la care se expuneau persoanele care intrau în Clubul Colectiv.

    “Gravitatea excepţională a faptelor comise de inculpaţi, rezidă în consecinţele catastrofale generate de aceste fapte, inculpaţii, datorită pregătirii lor, putând să estimeze cu precizie riscurile la care se pot expune în concret persoanele care participau la activităţi în clubul respectiv. Or, în loc să facă toate demersurile prevăzute de legile în vigoare, regulamentele şi ordinele superiorilor şi fişa proprie a postului fiecăruia, pentru a elimina aceste riscuri, au acţionat în sens contrar, colaborând practic cu societatea controlată pentru acoperirea deficienţelor majore existente şi care în final au adus la dezastrul din 30 octombrie 2015”, se mai precizează în documentul citat.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi a menţionat că este necesară privarea de liberatate a căpitanului Petrică George Matei “pentru înlăturarea unui pericol social ridicat generat de neîncrederea indusă opiniei publice în instituţii importante ale statului, prin modul în care a acţionat ca reprezentant al acestora”.

    În ceea ce o priveşte pe Antonina Radu, Tribunalul Militar Bucureşti arăta că, aceasta are în îngrijire o fiică de opt ani şi un frate de 42 de ani fără niciun venit, cu handicap psihiatric accentuat, iar în cazul ei nu se impune măsura arestării preventive.

    “Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că sunt îndeplinite condiţiile generale de luare a măsurii arestului la domiciliu, această măsură fiind necesară şi suficientă pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, fiind în condiţiile particulare menţionate proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatei”, se menţioneză în documentul citat.

    Procurorii militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au reţinut, luni, pe Antonina Radu şi Petrică George Matei, ofiţeri-inspectori cu gradul de căpitan în cadrul ISU Bucureşti, la data faptelor, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

    “În perioada septembrie 2014 – primăvara anului 2015, inculpaţii Radu Antonina şi Matei George Petrică, în calitate de ofiţeri inspectori în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat faptul că S.C. Colectiv Club S.R.L. Bucureşti desfăşura activităţi specifice unui club fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu”, se arată în ordonanţa de reţinere întocmită de procurori.

    Astfel, cei doi angajaţi ai ISU ar fi permis funcţionarea în continuare a societăţii în condiţiile constatate şi nu au luat nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere, “aducându-se astfel atingere drepturilor şi intereselor legitime ale mai multor persoane fizice şi ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.”

    Procurorii DNA susţin că, deşi au făcut mai multe deplasări la SC Colectiv Club SRL, Antonina Radu şi Petrică George Matei nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.

    “Prin aceasta s-a asigurat obţinerea unui folos necuvenit în sumă de 62.298 lei pentru S.C. Colectiv Club S.R.L. Bucureşti, reprezentând profitul pe care această societate l-a realizat de la începerea funcţionării până la data dezastrului 30.10.2015”, se mai arată în ordonanţa de reţinere.

    În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 26 de persoane, iar pe drum spre spital a mai murit o persoană. În două săptămâni de la tragedie au decedat alte 28 de persoane, numărul victimelor ajungând, vineri, la 55.

    Alte aproximativ 150 de persoane au fost rănite şi internate în spitale din Capitală. Dintre acestea, 37 au fost transportate spre unităţi sanitare din străinătate, însă nouă au decedat, trei în Marea Britanie, unul în Israel, doi în Olanda, unul în drum spre Elveţia, unul în Franţa şi Loredana Dărescu în Germania.

  • Căpitanul Antonina Radu, care a făcut controale în Clubul Colectiv, arestat preventiv

    Curtea Militară de Apel a admis, sâmbătă, contestaţia procurorilor DNA împotriva deciziei Tribunalului Militar Bucureşti, din 10 noiembrie, şi a dispus ca Antonina Radu să fie arestată preventiv pentru 30 de zile.

    De asemenea, în acelaşi caz, instanţa i-a respins contestaţia lui Petrică George Matei, cel de-al doilea angajat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti- Ilfov care a efectuat verificări în clubul Colectiv, şi a hotărât ca acesta să rămână în arest.

    Decizia luată de Curtea Militară de Apel este definitivă.

    Tribunalul Militar Bucureşti a decis, marţi, arestarea preventivă pentru 30 de zile a căpitanului George Matei şi a dispus plasarea în arest la domiciliu a colegei sale, căpitan Antonina Radu, în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu privind eliberarea avizelor pentru Clubul Colectiv. Decizia a fost însă contestată de inspectorii ISU şi de DNA, în cazul Antoninei Radu.

    Potrivit motivării Tribunalului Militar Bucureşti, Antonina Radu şi Petrică George Matei, în loc să informeze conducerea ISU şi să ia măsuri urgente pentru stabilirea posibilelor riscuri de incendiu din clubul Colectiv şi remedierea imediată a acestora, “prestau servicii pentru persoanele juridice şi fizice, care ar fi trebuit să fie controlate de aceştia, ceea ce e eveident, este total împotriva prevederilor legii şi regulamentelor care reglementează activitatea ofiţerilor ISU”.

    De asemenea, judecătorul de drepturi şi libertăţi subliniază şi că sunt ernoate susţinerile apărării potrivit cărora nu există o legătură de cauzalitate între faptele inculpaţilor şi “dezastrul produs la Colectiv”.

    “Dimpotrivă faptele celor doi inculpaţi sunt printre cele mai importante în lanţul cauzal care a dus în final la această catastrofă,- fără îndoială că în acest lanţ cauzal există şi mulţi alţi vinovaţi ale căror acţiuni sau inacţiuni au avut o contribuţie directă sau indirectă la producerea acestui eveniment, de la nivelul legislativ la nivelul administrativ, astfel este greu de imaginat cum un agent economic care sponsorizează masiv ISU – cum se poate vedea din dosarul de urmărire penală (…) va putea fi controlat cu obiectivitate de inspectori aparţinând acestei instituţii masiv sponsorizate şi eventual sancţionat drastic de aceştia, de asemenea practica încetăţenită ca organele de control să devină prestatori de servicii pentru cei controlaţi , practică existentă la scară largă la diferite instituţii de control nu poate să nu fie în atenţia şefilor ierarhici ai celor doi inculpaţi la toate palierele, unii dintre aceştia susţinând cu seninătate că nu au avut cunoştinţă de faptele celor doi, că nu au fost informaţi, etc (vezi ex. şef birou prevenire incendii fila 90, vol 2 dosar urmarire penală), alţii cerând note explicative, etc”, se mai menţionează în motivare.

    În documentul citat se arată că dei doi angajaţi ISU puteau să estimeze riscurile la care se expuneau persoanele care intrau în Clubul Colectiv.

    “Gravitatea excepţională a faptelor comise de inculpaţi, rezidă în consecinţele catastrofale generate de aceste fapte, inculpaţii, datorită pregătirii lor, putând să estimeze cu precizie riscurile la care se pot expune în concret persoanele care participau la activităţi în clubul respectiv. Or, în loc să facă toate demersurile prevăzute de legile în vigoare, regulamentele şi ordinele superiorilor şi fişa proprie a postului fiecăruia, pentru a elimina aceste riscuri, au acţionat în sens contrar, colaborând practic cu societatea controlată pentru acoperirea deficienţelor majore existente şi care în final au adus la dezastrul din 30 octombrie 2015”, se mai precizează în documentul citat.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi a menţionat că este necesară privarea de liberatate a căpitanului Petrică George Matei “pentru înlăturarea unui pericol social ridicat generat de neîncrederea indusă opiniei publice în instituţii importante ale statului, prin modul în care a acţionat ca reprezentant al acestora”.

    În ceea ce o priveşte pe Antonina Radu, Tribunalul Militar Bucureşti arăta că, aceasta are în îngrijire o fiică de opt ani şi un frate de 42 de ani fără niciun venit, cu handicap psihiatric accentuat, iar în cazul ei nu se impune măsura arestării preventive.

    “Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că sunt îndeplinite condiţiile generale de luare a măsurii arestului la domiciliu, această măsură fiind necesară şi suficientă pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, fiind în condiţiile particulare menţionate proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatei”, se menţioneză în documentul citat.

    Procurorii militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au reţinut, luni, pe Antonina Radu şi Petrică George Matei, ofiţeri-inspectori cu gradul de căpitan în cadrul ISU Bucureşti, la data faptelor, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

    “În perioada septembrie 2014 – primăvara anului 2015, inculpaţii Radu Antonina şi Matei George Petrică, în calitate de ofiţeri inspectori în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat faptul că S.C. Colectiv Club S.R.L. Bucureşti desfăşura activităţi specifice unui club fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu”, se arată în ordonanţa de reţinere întocmită de procurori.

    Astfel, cei doi angajaţi ai ISU ar fi permis funcţionarea în continuare a societăţii în condiţiile constatate şi nu au luat nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere, “aducându-se astfel atingere drepturilor şi intereselor legitime ale mai multor persoane fizice şi ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.”

    Procurorii DNA susţin că, deşi au făcut mai multe deplasări la SC Colectiv Club SRL, Antonina Radu şi Petrică George Matei nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.

    “Prin aceasta s-a asigurat obţinerea unui folos necuvenit în sumă de 62.298 lei pentru S.C. Colectiv Club S.R.L. Bucureşti, reprezentând profitul pe care această societate l-a realizat de la începerea funcţionării până la data dezastrului 30.10.2015”, se mai arată în ordonanţa de reţinere.

    În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 26 de persoane, iar pe drum spre spital a mai murit o persoană. În două săptămâni de la tragedie au decedat alte 28 de persoane, numărul victimelor ajungând, vineri, la 55.

    Alte aproximativ 150 de persoane au fost rănite şi internate în spitale din Capitală. Dintre acestea, 37 au fost transportate spre unităţi sanitare din străinătate, însă nouă au decedat, trei în Marea Britanie, unul în Israel, doi în Olanda, unul în drum spre Elveţia, unul în Franţa şi Loredana Dărescu în Germania.

  • Fostul primar Cristian Popescu Piedone şi două angajate de la Primăria Sector 4 au fost ARESTAŢI

    Instanţa a admis astfel cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pentru Cristian Popescu Piedone, Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea.

    Fostul edil este acuzat de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi fals intelectual, iar cele două angajate ale Primăriei Sectorului 4, de complicitate la cele două infracţiuni reţinue în cazul lui Cristian Popescu Piedone.

    Potrivit ordonanţelor de reţinere, Cristian Popescu Piedone, în calitate de primar al Sectorului 4, a încălcat dispoziţiile legale privind apărarea împotriva incendiilor atunci când a emis acordul de funcţionare şi autorizaţia de funcţionare, ambele din 14 ianuarie 2015, necesare desfăşurării activităţii de către SC Colectiv Club SRL, cu la punctul de lucru în strada Tăbăcarilor nr 7.

    “Prin aceasta, a cauzat vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Primăriei Sectorului 4 Bucureşti, în urma cărora reprezentanţii SC Colectiv Club SRL, care au putut desfăşura activităţi de alimentaţie publică, au obţinut un folos necuvenit în cuantum de 62.298 lei. De asemenea, pentru a autoriza funcţionarea punctului de lucru SC Colectiv Club SRL, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone a emis cele două acte administrative (acordul de funcţionare şi autorizaţia de funcţionare) sus menţionate, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că SC Colectiv Club SRL îndeplinea cerinţelor legale necesare avizării”, au scris procurorii în ordonanţele de reţinere.

    Anchetatorii le acuză pe Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4, şi Luminiţa Larisa Ganea, angajată la acelaşi serviciu, că l-au sprijinit pe primarul Sectorului 4 în emiterea celor două acte administrative, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, “în sensul că cea din urmă le-a întocmit, iar prima menţionată le-a avizat”.

    Cristian Popescu Piedone şi cele două angajate ale Primăriei Sectorului 4 au fost audiaţi, vineri, la sediul DNA, unde au fost duşi cu mandat.

    Procurorii DNA au ridicat, vineri, documente de la mai multe instituţii publice din Bucureşti, printre care Primăria Sectorului 4 şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti – Ilfov.

    Documentele ridicate de la Primăria Sector 4 sunt legate de autorizaţia de funcţionare emisă pentru clubul Colectiv.

    De asemenea, de la ISU Bucureşti – Ilfov au fost ridicate documente privind controalele făcute pe domeniul prevenirii incendiilor, în baza cărora se va stabili dacă au fost respectate metodologia şi dispoziţiile legale de control.

    Patronii clubului Colectiv, Paul Gancea, Alin Anastasescu şi Costin Mincu, arestaţi preventiv din 3 noiembrie, au fost duşi, vineri, din Arestul Capitalei la DNA, pentru a fi audiaţi în dosarul în care sunt vizaţi funcţionari din Primăria Sectorului 4 legat de emiterea autorizaţiei pentru Colectiv.

    De asemenea, aceştia au dat declaraţii şi în faţa procurorilor militari din DNA, care vineri au deschis un dosar în care sunt vizaţi angajaţi ai ISU Bucureşti – Ilfov, fiind făcute cercetări pentru fapte de abuz în serviciu, respectiv pentru neîndeplinirea atribuţiilor în cazul avizelor privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

    Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv, din 30 octombrie, în urma căruia au murit 41 de persoane şi alte aproximativ 170 au fost rănite, este făcută de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

    Potrivit PICCJ, “incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.

    Anchetatorii au arătat că patronii Colectiv, deşi au dat o declaraţie pe proprie răspundere că vor respecta limita maximă de 80 de locuri pe scaune, au încălcat obligaţia, în seara zilei de 30 octombrie intrând, într-un spaţiu de 425 de metri pătraţi, aproximativ 400 de persoane, dintre care aproximativ 170 au suferit arsuri, unele dintre acestea fiind decedate.