BusinessMagazin

Tag: aprobare

  • CDR: Legea Turismului, în forma aprobată de Guvern, nu aduce nicio soluţie relevantă pentru viitorul turismului românesc

    Legea Turismului în forma actuală aprobată de Guvern nu aduce nicio soluţie pentru viitorul turismului românesc, astfel că membrii grupului de Lucru pe Turism al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României cer modificarea legii turismului, care s-a aflat în dezbateri de peste 14 ani.

    „Iniţial am salutat apariţia acestei legi pentru că părea că rezolvă două probleme: finalizarea unei telenovele care ţine de 14 ani şi pentru că adresa teme pe care noi le urmăream de ceva timp. După discuţiile pe care le-am avut şi după încercarea practică de a scoate avantaje din această lege mi-am dat seama că este un text fără conţinut. Din păcate am crezut că legea poate rezolva câteva probleme, dar realitatea a demonstrat că nu este aşa şi că trebuie să o luăm de la capăt”, a spus în cadrul unei conferinţe de presă Călin Ile, membru al Grupului de Lucru pe Rurism în cadrul CDR şi preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Theresa May vrea “ULTIMA ŞANSĂ” pentru aprobarea Acordului Brexit şi ieşirea Marii Britanii din UE

    Theresa May le-a transmis marţi membrilor Camerei Comunelor că au “ultima şansă” de a realiza Brexit, prin aprobarea proiectului Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană.
    Premierul britanic susţine că va prezenta un “nou acord Brexit”, care conţine noi garanţii privind drepturile angajaţilor, standarde în domeniul mediului, clauze privind frontiera irlandeză şi un “compromis” în domeniul vamal, relatează BBC.

    Theresa May a atras atenţia că respingerea din nou a Acordului Brexit riscă să conducă la anularea ieşirii Marii Britanii din UE. Proiectul de Acord Brexit urmează să fie prezentat din nou spre aprobarea Camerei Comunelor la începutul lunii iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine a tras lozul cel mare la bursa românească?

    Circa 86 milioane de lei urmează să fie transferaţi ca dividende de Banca Transilvania, Digi Communications, Electrica şi Conpet Ploieşti lui Horia Ciorcilă, preşedinte şi unul dintre membrii fondatori ai băncii de la Cluj, Zoltan Teszari, orădeanul care controlează Digi, şi fraţilor Pavăl, proprietarii Dedeman şi cei mai activi antreprenori în companii de energie din România.

    Prin urmare, cei patru investitori sunt cei mai mari câştigători ai bursei româneşti în anul 2019 în contextul în care conturile acestora urmează să fie alimentate cu două treimi din valoarea totală a dividendelor pe care le vor primi cei mai mari antreprenori.

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România în funcţie de activele gestionate, urmează să-şi remunereze investitorii, printre care şi fondurile de pensii private Pilon II, dar şi SIF-urile, cu un dividend brut de 0,17 lei pe acţiune, echivalentul unui randament de circa 8% la preţurile de tranzacţionare de la începutul lunii mai. Banca va acorda de asemenea şi acţiuni gratuite în toamna acestui an, fiind alături de Teraplast Bistriţa singurele companii listate care au şi această practică de remunerare a investitorilor.

    Horia Ciorcilă, preşedinte al consiliului de administraţie al băncii şi unul dintre membrii fondatori, controlează 4,42% direct şi indirect cu acţionarul BT Castorius Limited, potrivit datelor din cel mai recent raport anual. Ciorcilă are investiţii de 1,2 milioane de lei la SIF Moldova, al doilea cel mai mare acţionar instituţional individual al băncii de la Cluj (7,18%), după Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (8,6%).

    Digi Communications împlineşte în această lună doi ani de la listarea la Bucureşti, interval de timp în care acţiunile s-au depreciat cu circa 40% ca urmare a unui rezultat net în scădere dar şi ca urmare a afirmaţiilor politice cu privire la politica de investiţii a Pilonului II la această companie. Pentru a-i „îmbuna” pe investitori, acţionarii Digi au decis anul acesta să-i recompenseze cu dividende, pentru al doilea an consecutiv.

    Zoltan Teszari, orădeanul care controlează Digi, urmează să primească dividende de circa 30 mil. lei.

    Dragoş şi Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman, cel mai mare retailer de bricolaj din România, au investit masiv în ultimii ani la bursa de la Bucureşti. Ei au încasat deja dividende de la Alro Slatina, companie la care au un pachet de 23,2%, şi urmează să primească alte circa 20 milioane de lei de la Electrica şi Conpet Ploieşti. Fraţii Pavăl sunt acţionari şi la Transelectrica, compania care nu va acorda dividende din profitul pe 2018.

    Pe lista celor mai mari antreprenori care urmează să încaseze anul acesta dividende se numără şi Radu Dimofte de la Sphera, Gheorge Iaciu, acţionarul majoritar al dezvoltatorului imobiliar Impact, Victor Bostan, acţionar minoritar şi directorul general al Purcari.

  • Departe de ochii lumii Parlamentul are alte afaceri: Deputaţii au aprobat înfiinţarea unor offshore-uri mai mici

    Deputaţii au adoptat luna trecută proiectul de lege PL-x nr. 453/2017, iniţiat de senatorul PSD Nicolae Şerban, prin care  se instituie un regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, construcţiilor edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, în scopul dezvoltării activităţilor economice, creării de locuri de muncă şi creşterii veniturilor bugetare, conform proiectului de lege.

    Proiectul de lege privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate a primit pe 16 aprilie votul decisiv al senatorilor şi mai aşteaptă promulgarea prin decret prezidenţial şi publicarea în Monitorul Oficial pentru aplicare.

    Prezenta lege instituie un regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, construcţiilor edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, în scopul dezvoltării activităţilor economice, creării de locuri de muncă şi creşterii veniturilor bugetare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul PSD a aprobat coplata în sistemul medical privat

    Proiectul de ordonanţă a fost pus în dezbatere publică la începutul lunii aprilie şi a atras criticile repre­zentanţilor câtorva asociaţii de pacienţi, care au susţinut că aplicarea legii şi în cazul analizelor medicale sau a investigaţiilor de tip CT (computer tomograf) sau RMN (rezonanţă magnetică nucleară) va îngrădi accesul pacienţilor la aceste servicii în privat. În prezent, pentru investigaţiile paraclinice în privat, pacienţii nu plătesc în plus dacă merg cu bilet de trimitere şi pot aştepta câteva luni pe listă, până când sunt fonduri suficiente de la Casa de Asigurări.
     
    Ministerul Sănătăţii dă asigurări că prin contractul cadru care va intra în vigoare la 1 iulie se vor stabili serviciile medicale pentru care intră în vigoare coplata, precum şi un nivel al contribuţiei pacientului.
     

  • Când pot fi folosite radarele pistol. Legea a fost aprobată! AMENDA POATE FI NULĂ!

    „Practic, pe actualele prevederi care au fost declarate constituţionale se respectă proiectul de lege pe care l-am iniţiat, în integralitate, şi au fost declarate neconstituţionale amendamentele depuse de colegi parlamentari. 

    Proiectul de lege iniţial prevedea obligativitatea montării aparatelor radar certificate pe maşini inscripţionate cu însemnele poliţiei şi ale poliţiei de frontieră, obligativitatea purtării uniformelor de poliţist şi poliţist de frontieră de către cei care aplică contravenţiile, obligativitatea ca aceste maşini cu mijloace certificate să fie în locuri vizibile şi s-a mai menţinut acea prevedere potrivit căreia distanţa este de 10 metri între maşina dotată cu inscripţia poliţiei şi cu distanţa la care agentul constatator poate să stea cu aparatul radar”, a declarat deputatul liberal Florin Roman, unul dintre iniţiatorii proiectului de modificare
     
     

  • Din ce în ce mai îndatoraţi: Guvernul PSD vrea să împrumute cu 4 miliarde de euro mai mult decât plănuie iniţial de la băncile străine

    Ministerul Finanţelor cere modificarea articolului 1 din HG 1264/2010 privind aprobarea programului-cadru de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes”, încât să se poată împrumuta mai mult de la băncile străine.

    Până acum, plafonul prevăzut pentru astfel de împrumuturi era de 27 miliarde de euro.

    „Art. 1 Se aprobă programul-cadru de emisiuni de titluri de stat “Medium Term Notes”, în sumă maximă, în orice moment, de 31 miliarde euro sau echivalent în orice valută, denumit în continuare Program.”, după cum arată propunerea de modificare.

    Astfel, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, vrea să majoreze plafonul cu încă 4 miliarde de euro.

    Ministerul Finanţelor ar urma să mai împrumute 1,25 miliarde euro în acest an, având în vedere programul indicativ de emisiuni de stat aferent anului 2019, care estima iniţial valoarea sumelor planificat a fi atrase în anul 2019 de pe pieţele externe la un nivel de circa 4,25 miliarde euro.

    Din acest total, 3 miliarde de euro au fost deja atraşi de Finanţe la sfârşitul lunii martie prin eurobondurile vândute.

    În cadrul acelei vânzări investitorii din Marea Britanie şi SUA au cumpărat peste 60% din eurobondurile de 1,35 mld. euro pe 30 de ani, aproape jumătate din titlurile de 500 mil. euro pe 15 ani şi circa o treime din bondurile de 1,15 mld. euro pe 7 ani. Bon­du­ri­le lansate de România în euro pe cele trei sca­denţe au trezit într-o proporţie mare şi interesul austriecilor şi germanilor.

    Astfel, dacă propunerea Finanţelor va fi aprobată, şi cele 4 miliarde de euro suplimentare vor fi atrase de România tot anul acesta, Ministerul de Finanţe va ajunge să se împrumute până la finalul anului cu peste 8 miliarde de euro.

      

     

  • Este oficial: Zeci de obiecte pe care românii le folosesc zilnic sunt de acum ilegale. Parlamentul European a aprobat legea care le interzice

    Proiectul de lege fusese deja aprobat în cadrul negocierilor cu statele membre. Măsura va intra în vigoare în 2021 şi a fost aprobată cu 560 de voturi pro şi doar 35 contra.

    Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat că Europa nu este cea mai mare sursă de poluare cu plastic, dar această măsură ar putea servi drept exemplu pentru restul lumii. “Ţările din Asia sunt foarte interesate de măsurile pe care le luăm în acest sens, cele din America Latină la fel”, a declarat oficialul. “Chiar dacă poluarea pe care o producem este relativ limitată, schimbarea modelului nostru economic are un impact global”, a adăugat el.
     
    Pe lângă interzicerea produselor de unică folosinţă din plastic pentru care există alternative, Uniunea Europeană va încuraja statele membre să reducă utilizarea ambalajelor din plastic şi să introducă reguli mai stricte în ceea ce priveşte etichetarea.
     

  • Parlamentul European a aprobat un controversat proiect privind drepturile de autor, inclusiv în domeniul online

    Directivă privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală introduce o serie de noi reguli care ar avea drept scop să forţeze platformele online – tot mai populare – să împartă veniturile cu creatorii de conţinut şi să ofere posibilitatea tragerii la răspundere a platformelor care încalcă drepturile de autor prin distribuirea de conţinut nelicenţiat.
     
    Numeroşi artişti, instituţii de presă, case de discuri şi studiouri de filme s-au declarat în favoarea propunerilor, motivând că astfel vor putea beneficia în mod corect de venituri de pe urma operelor create de ei.
     
    Pe de o parte, companii ori activişti pentru drepturi civile au avertizat că modificările propuse ar îngrădi creativitatea şi diseminarea conţinutului în mediul online şi astfel ar afecta libertatea de exprimare.
     
    Directiva a fost aprobată de Parlamentul European cu 348 de voturi pentru şi 278 împotriva.
     
    După aprobarea de către Parlamentul European urmează ca statele membre să decidă dacă ratifică directiva. În cazul aprobării directivei, statele UE au la dispoziţie doi ani să implementeze prevederile.
     

  • Un val de turbulenţe loveşte din nou Tarom: Compania aeriană a rămas fără consiliu de administraţie, va intra sub o nouă anchetă aprobată de Camera Deputaţilor iar mâine expiră şi mandatul directorului general

    După ce săptămână trecută Ministerul Transporturilor, acţionarul majoritar al companiei, a revocat întregul consiliu de administraţie fără a oferi vreo explicaţie, astăzi, Camera Deputaţilor a aprobat demararea unei anchete cu privire la activitatea Tarom în perioada 2007-2018. Deputaţi din Comisia pentru Transporturi urmează să facă o serie de verificări, ce vizează inclusiv modul în care au fost vândute anul trecut cele două aeronave Airbus A310.

    De altfel, încă din ianuarie compania de stat a fost lovită de primul val de turbulenţe, când premierul Viorica Dăncilă a trimis corpul de control pentru a face verificări la Tarom, legate de “respectarea dispoziţiilor legale privind organizarea companiei dar şi a evalua circumstanţele în care cele două aeronave au fost vândute anul trecut”
     
    Mai mult, mâine (21 martie), mandatul pe care îl are Werner Wolff (fost şef al reprezentanţei BMW Timişoara- Arad) ca director general interimar va expira. El a asigurat conducerea companiei aeriene de stat timp de un an şi patru luni, fiind numit la conducerea companiei în noiembrie 2017 (al patrulea director al Tarom în mai puţin de trei luni).