BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Jens Stoltenberg: Suntem gata să apărăm România şi toate ţările aliate

    Stoltenberg a declarat că Rusia nu ar trebui să folosească pretexte false pentru a escalada războiul şi mai mult, referindu-se la informaţiile false propagate în ultima perioadă.

    „NATO nu va fi intimidată sau împiedicată să ofere sprijin Ucrainei şi să susţină dreptul la autodeterminare, atâta timp cât este nevoie. În fiecare săptămână, forţele ucrainene devin din ce în ce mai puternice şi sunt mai bine echipate. În acelaşi timp, continuăm să ne consolidăm propria apărare. Vorbim despre o ranforsare a prezenţei NATO de la Marea Neagră la Marea Baltică, avioane de luptă pentru a păstra cerurile Europei în siguranţă şi mii de trupe americane, belgiene, olandeze şi franceze se află în România pentru a împiedica agresiunea”, a spus secretarul general al NATO.

    Jens Stoltenberg a mai spus că mesajul transmis de NATO prin trimiterea de trupe în România este unul clar: „NATO este gata să apere România şi toate celelalte ţări aliate”.

    Secretarul general al NATO a vorbit şi despre situaţia din regiunea Mării Negre, care este „de importanţă vitală, strategică pentru NATO”.

    „Războiul Rusiei a transformat părţi din Marea Neagră în zone de război. Rachete transmise de pe navele de război ruse în Marea Neagră au lovit oraşe ucrainene şi timp de luni de zile forţele ruseşti au blocat porturi ucrainene provocând cea mai mare criză alimentară din ultimii ani. Îndemnăm Rusia să îşi reînnoiască acordul pe care Turcia l-a mediat şi să se asigure că hrana ajunge la cei care au cea mai mare nevoie”, a mai spus Jens Stoltenberg.

    Secretarul general al NATO şi-a exprimat interesul pentru întâlnirea pe care o va avea cu premierul Ciucă şi în România, peste câteva săptămâni, după întrevederea de miercuri, de la Bruxelles.

  • Încearcă Rusia să negocieze? Ministrul rus al Apărării a discutat cu omologii din SUA, Franţa, Marea Britanie şi Turcia

    Moscova nu a oferit detalii despre conversaţia cu şeful Pentagonului. Cei doi au mai avut o convorbire telefonică vineri. În cadrul celorlate convorbiri de astăzi, Şoigu a afirmat că situaţia din Ucraina se înrăutăţeşte, a relatat Ministerul rus al Apărării.

    “Au discutat despre situaţia din Ucraina, care se deteriorează rapid”, a declarat ministerul rus al apărării despre convorbirea lui Şoigu cu ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu. “Aceasta tinde spre o nouă escaladare necontrolată”.

    Şoigu a vorbit separat cu ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, şi cu ministrul britanic Ben Wallace.

    Nu a existat niciun indiciu din partea Rusiei că aceste conversaţii ar fi produs vreun rezultat pozitiv. Ele au arătat, totuşi, că Rusia şi membrii alianţei NATO conduse de SUA menţin în mod activ canalele de comunicare într-un moment de creştere a îngrijorării internaţionale cu privire la o posibilă escaladare nucleară, informează Reuters.

    În contextul în care Rusia se confruntă cu înfrângeri succesive în Ucraina, preşedintele Vladimir Putin a declarat că va recurge la arme nucleare dacă va fi necesar pentru a-şi apăra “integritatea teritorială”. Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că lumea este mai aproape de “Armageddon” decât oricând de la Criza rachetelor din Cuba din 1962.

    NATO a lansat săptămâna trecută exerciţiul său anual de descurajare nucleară şi a declarat că se aşteaptă ca Rusia să organizeze în scurt timp exerciţii pentru a testa gradul de pregătire al propriilor forţe nucleare.

    Un diplomat rus de rang înalt a fost citat după convorbirea Shoigu-Austin de vinerea trecută, spunând că “neînţelegerile trebuie clarificate pentru a nu exista accidente”.

    Ministrul francez Lecornu a declarat după convorbirea de duminică că a reafirmat dorinţa Franţei pentru o rezolvare paşnică a războiului din Ucraina şi că Parisul a refuzat să se lase atras în orice formă de escaladare.

    Marea Britanie a declarat că Wallace a “respins” afirmaţiile lui Şoigu potrivit cărora ţările occidentale ar fi facilitat un plan al Kievului de escaladare a conflictului.

    Ministerul lui Şoigu a declarat că acesta le-a transmis omologilor săi francezi, turci şi britanici îngrijorarea Moscovei că Ucraina ar putea detona o “bombă murdară” – un dispozitiv prevăzut cu material radioactiv. Rusia nu a furnizat nicio dovadă care să susţină o astfel de afirmaţie.

    Afirmaţiile anterioare ale Rusiei potrivit cărora Ucraina ar putea recurge la utilizarea unor arme interzise, cum ar fi armele biologice, au stârnit îngrijorări în Occident că Moscova s-ar putea pregăti să organizeze atacuri “sub steag fals” şi să dea vina pe Kiev.

     

  • Vladimir Putin se confruntă în mijlocul războiului cu o problemă mare cât Rusia: Industria de apărare, care alimentează tot frontul rusesc, rămâne dependentă de tehnologiile şi echipamentele militare din Occident. Pe măsură ce timpul trece armata roşie va fi forţată să revină la armele din era sovietică

    Înainte ca sancţiunile europene să taie accesul industriei de apărare din Rusia de la componentele şi tehnologiile occidentale, o analiză demarată de guvernul rus a scos la lumină faptul că toate încercările lui Putin de a reduce dependenţa de Vest au eşuat, scrie Bloomberg.

    Acest eşec forţează Rusia să se bazeze pe arme din epoca sovietică, mai puţin precise şi fiabile. Potrivit analiştilor militari este puţin probabil ca Kremlinul să mai poată susţină multă vreme atacurile masive care lovesc în prezent infrastructura energetică a Ucrainei.

    Analiza guvernului arată că potrivit unui program demarat în 2019, Rusia ar fi trebuit să-şi reducă puternic dependenţa de importuri occidentale pentru industria de apărare până în 2025. Aproape totul din arsenalul rusesc ar fi trebuit să fie înlocuit pentru a rezolva această problemă. Cu toate acestea, cu 10 luni înainte de invadarea Ucrainei, niciun punct al planului privind reducerea depedenţei nu a putut fi respectat.

    Mai mult, la începutul războiului, au existat mai multe voci din interiorul Rusiei care au avertizat că în cazul impunerea unor noi sancţiuni, programul lansat în 2019 şi deci încercarea de a rezolva problema dependenţei vor eşua lamentabil.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Vladimir Putin se confruntă în mijlocul războiului cu o problemă mare cât Rusia: Industria de apărare, care alimentează tot frontul rusesc, rămâne dependentă de tehnologiile şi echipamentele militare din Occident. Pe măsură ce timpul trece armata roşie va fi forţată să revină la armele din era sovietică

    Înainte ca sancţiunile europene să taie accesul industriei de apărare din Rusia de la componentele şi tehnologiile occidentale, o analiză demarată de guvernul rus a scos la lumină faptul că toate încercările lui Putin de a reduce dependenţa de Vest au eşuat, scrie Bloomberg.

    Acest eşec forţează Rusia să se bazeze pe arme din epoca sovietică, mai puţin precise şi fiabile. Potrivit analiştilor militari este puţin probabil ca Kremlinul să mai poată susţină multă vreme atacurile masive care lovesc în prezent infrastructura energetică a Ucrainei.

    Analiza guvernului arată că potrivit unui program demarat în 2019, Rusia ar fi trebuit să-şi reducă puternic dependenţa de importuri occidentale pentru industria de apărare până în 2025. Aproape totul din arsenalul rusesc ar fi trebuit să fie înlocuit pentru a rezolva această problemă. Cu toate acestea, cu 10 luni înainte de invadarea Ucrainei, niciun punct al planului privind reducerea depedenţei nu a putut fi respectat.

    Mai mult, la începutul războiului, au existat mai multe voci din interiorul Rusiei care au avertizat că în cazul impunerea unor noi sancţiuni, programul lansat în 2019 şi deci încercarea de a rezolva problema dependenţei vor eşua lamentabil.

    Informaţiile privind dificultăţile pe care le întâmpină Rusia în aprovizionarea cu componente au fost împărtăşite între mai multe guverne occidentale şi au alimentat discuţiile privind sancţiunile comerciale impuse de la sfârşitul lunii februarie.

    „Costurile pe care le suportă acum Rusia sunt uluitoare. Comandanţii ruşi de pe front ştiu foarte bine că proviziile şi muniţiile lor se vor termina”, a declarat Jeremy Fleming, directorul Centrului Guvernamental de Comunicaţii din Marea Britanie.

    Potrivit unui audit realizat de biroul procurorului general al Rusiei, numai în 2020 Rusia a încercat să înlocuiească peste 15.000 de componente diferite pentru 43 de tipuri de echipamente militare. În final, autorităţile au reuşit să schimbe doar 3.100 de componente din ţinta iniţială.

    Pe lista armelor, echipamentelor şi vehiculelor militare care au nevoie de piese de schimb din Occident se numără sistemele anti-rachetă Nudol, submarinele nucleare de tip Yassen, bombardierele şi avioanele TU-22M3 şi Su-34 şi elicopterele de atack Ka-52K. La această listă de adaugă şi sisteme tehnologice militare, drone şi nave de război.

    Auditul a mai scos la lumină şi că cel puţin 100 de contracte semnate cu institute de cercetare militară din Rusia pentru dezvoltarea de componente au fost blocate, odată cu anexarea Crimeei.

    „Dependenţa de componentele occidentale nu va opri maşinăria de război rusească, dar va încetini semnificativ ritmul în care Rusia îşi poate regenera capacităţile militare. Rusia poate găsi o cale pentru a ocoli sancţiunile, prin înlocuirea pieselor occidentale cu componente chinezeşti, dar aici apare o problema majoră privind costul aprovizionării şi calitatea acestora. Altfel spus, dacă alege această opţiune, capacitatea Rusiei de a folosi sau produce echipamente şi tehnologii militare pentru a fi folosite la scară largă va fi foarte limitată”, a declarat Sidhart Kaushal, cercetător în cadrul Royal United Services Institute.

  • (VIDEO) Ministerul Apărării din Ucraina: “Tunurile de artilerie din Franţa sunt ca trandafirii şi bomboanele de ciocolată”

  • Surse:State europene,inclusiv România,se raliază planului lui Scholz privind un sistem antiaerian UE

    Numeroase state europene, inclusiv România, intenţionează să participe la planul propus de cancelarul german, Olaf Scholz, privind crearea unui sistem antiaerian şi antibalistic comun al Uniunii Europene, afirmă funcţionari din domeniul diplomaţiei, sub protecţia anonimatului.

    Unsprezece state din cadrul Uniunii Europene intenţionează să semneze miercuri, cu ocazia reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor Apărării din NATO, o declaraţie comună privind intenţia de a participa la crearea unui sistem antiaerian şi antibalistic împreună cu Germania, o iniţiativă propusă de cancelarul Olaf Scholz, conform surselor citate de publicaţia Der Spiegel.

    Diplomaţi din cadrul NATO au declarat că planul Germaniei este susţinut de Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Olanda, România, Slovacia şi Slovenia. La proiect ar urma să participe şi Norvegia. Semnarea declaraţiei de intenţii va permite iniţierea procedurilor de elaborare a detaliilor proiectului antiaerian şi antibalistic european. Pe parcurs, la acest proiect s-ar putea ralia şi alte ţări.

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a pledat la sfârşitul lunii august, într-un discurs rostit în Cehia, pentru reformarea Uniunii Europene, pentru continuarea procesului de extindere şi pentru consolidarea suveranităţii şi apărării. Printre ideile enunţate, Scholz a propus crearea unui sistem comun de apărare antiaeriană şi antibalistică. “Ar fi un câştig în materie de securitate pentru întreaga Europă”, a argumentat cancelarul Germaniei.

  • Cheltuielile de apărare ale Marii Britanii vor fi majorate cu cel puţin 52 mld. lire sterline

    Marea Britanie îşi va majora volumul cheltuielilor militare cu cel puţin 52 de miliarde de lire sterline, ca răspuns la agresiunea rusă, a declarat secretarul apărării, conform Sky News. 

    Ben Wallace a confirmat, de asemenea, că noul prim-ministru Liz Truss îşi menţine promisiunea din campanie de a creşte cheltuielile pentru apărare cu 3%.

    El a adăugat, într-un interviu, că promisiunea înseamnă un buget anual de apărare de aproximativ 100 de miliarde de lire sterline până în 2030 – o creştere pe care secretarul apărării a numit-o “uriaşă”.

    Wallace l-a criticat pe fostul cancelar Rishi Sunak şi Trezoreria pentru “raidul corporatist” asupra forţelor armate din anii 1990.

  • Încă un război în Europa: Au început bombardamentele. ”Solicităm încetarea imediată a ostilităţilor militare”

    Armenia a acuzat Azerbaidjanul că a bombardat teritoriul ţării, în timp ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a făcut apel la încetarea luptei, fapt care ameninţă să submineze intermedierea Rusiei în conflict, scrie Bloomberg.

    „Statele Unite sunt profund îngrijorate de atacurile raportate de-a lungul graniţei Armenia-Azerbaijan, inclusiv de atacurile raportate împotriva aşezărilor şi infrastructurii civile din interiorul Armeniei”, a declarat Blinken într-o notă postată pe pagina Departamentului de Stat. „Solicităm încetarea imediată a ostilităţilor militare.”

    Ministerul Apărării din Armenia a declarat că forţele azere au început focul în cursul zilei de marţi. Azerbaidjanul ar fi bombardat în direcţia oraşelor Goris, Kapan şi Jermuk din sudul ţării, utilizând în cadrul atacurilor şi drone fără pilot. Număru victimelor nu este deocamndată cunoscut.

    Ministerul Apărării din Azerbaidjan a negat declanşarea atacurilor şi a spus că forţele sale au întreprins „contramăsuri locale ca răzbunare pentru provocarea armeană pe scară largă”. Se spunea că nu a avut loc nicio incursiune pe teritoriul armean.

    Prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, a vorbit cu Blinken la telefon despre luptele de la graniţă. Pashinyan a discutat, de asemenea, cu Putin şi cu preşedintele francez Emmanuel Macron, potrivit declaraţiilor oficiale ale biroului său.

    Rusia, SUA şi Franţa sunt membri ai aşa-numitului „Grup de mediatori” de la Minsk, care încearcă de zeci de ani să negocieze o soluţionare a conflictului Nagorno-Karabah care a izbucnit în timpul prăbuşirii Uniunii Sovietice.

    Pashinyan a organizat o reuniune a consiliului de securitate al Armeniei, care a decis să facă apel la Rusia pentru asistenţă în temeiul unui tratat de apărare reciprocă din 1997. Nu a existat un răspuns oficial imediat din partea Moscovei.

    Rusia are o bază militară în Armenia şi a trimis 2.000 de soldaţi de menţinere a păcii în Nagorno-Karabah, ca parte a acordului de oprire a războiului din 2020.

    În august, armata Azerbaidjanului a recâştigat oraşul Lachin, aflat de-a lungul unui drum care leagă Armenia de Nagorno-Karabah. În timpul războiului, Azerbaidjanul a preluat controlul unei părţi din Nagorno-Karabah şi a recâştigat şapte districte din jur, care fuseseră ocupate de trupele armene din anii 1990.

    În ciuda încetării focului, Azerbaidjanul şi Armenia nu au ajuns încă la un acord de pace, iar luptele sporadice au continuat, chiar dacă cele două părţi au purtat discuţii pentru a încerca să-şi delimiteze graniţa comună şi să deschidă rute de transport.

  • Victoria, o sabie cu două tăişuri: După succesul Ucrainei pe câmpul de luptă Occidentul se întreabă îngrijorat ce e în mintea lui Vladimir Putin şi care e următoarea mişcare a dictatorului. Riscul unui război total s-a accentuat

    Forţele ucrainene au recucerit peste 3.000 de kilometri pătraţi de teritoriu – mai mult decât tot teritoriul pe care Rusia l-a capturat în cele şase luni de război. Steagul Ucrainei flutură din nou pe clădirile a numeroase sate şi oraşe, în timp ce tancuri ruseşti şi camioane zac abandonate pe drum. Este acesta un moment crucial al conflictului? Care este următoarea mişcare a lui Vladimir Putin? Acestea sunt întrebările care nu lasă Occidentul să doarmă, scrie Bloomberg.

    La nivel tactic, rezultatele trupelor ucrainene sunt importante, dar nu dictează nimic definitiv. Ruşii pot oricând să se retragă şi să-şi consolideze poziţiile din Donbas. Pe măsură ce trupele ruseşti trec de la atac la apărare, din punct de vedere militar obţin un avantaj. Progresele din Harkov, deşi sunt semnificative, încă nu au creat un punct de cotitură în război.

    Ucraineni au demonstrat că au două puncte forte extraordinare. Primul este capacitatea de a conduce şi coordona mai multe acţiuni ofensive simultan – ceea ce ruşii n-au reuşit. Al doilea este abilitatea de a organiza atacuri şi operaţiuni combinate, utilizând astfel cu suscces trupele terestre, artileria, tancurile dar şi suportul aerian.

    Din perspectivă strategică şi psihologică, recucerirea teritoriului are un impact imens asupra Ucrainei, dar şi aliaţilor. Ele sunt fundaţia care vor permite Kievului să pretindă capacitatea de a îi scoate pe ruşi din toată Ucraina, inclusiv din Crimeea. Victoriile vor încuraja de asemenea Europa să menţină tirul sancţiunilor împotriva Rusiei, în ciuda unei recesiuni care se apropie şi a unei crize energetice care se agravează.

    În Rusia, situaţia ar putea deveni dramatică. Victoriile Ucrainei l-ar putea împinge pe Vladimir Putin să ia măsuri neprevăzute şi periculoase, iar instabilitatea care planează asupra celor implicaţi direct şi indirect în război se va accentua.

    Până la acestea, Putin încă mai are câteva cărţi pe care poate să le joace. Cel mai mare punct strategic al Rusiei în război este centrala nucleară  Zaporojie, pe care dictatorul de la Kremlin o foloseşte ca armă de şantaj. De asemenea, atacarea unor structuri de infrastructură critică (electricitate, apă, internet, benzină etc.) nu este exclusă.

    Mai mult, Rusia s-ar putea întoarce la strategia din primele luni de război, adică la bombardarea intensă a locuinţelor, pentru a îi demoraliza pe ucraineni. Unii specialişti în apărare vorbesc şi despre posibilitatea lansării unui scenariu de „steag fals” (operaţiuni sub a acoperire create pentru a induce în eroare – n.r.) în care va folosi arme chimice şi va da vina pe SUA şi Ucraina.

    Cea mai mare problemă a liderului de la Kremlin rămâne totuşi forţa de muncă. Potrivit estimărilor, Rusia a pierdut de la începutul războiului peste 80.000 de soldaţi şi ar putea fi curând forţată să recruteze mai mulţi oameni – o mişcare care ar putea stârni furia ruşilor.

    Odată cu victoriile înregistrate de ucraineni, problema războiului devine şi mai sensibilă pentru că riscul ca conflictul să se extindă a crescut. Cel mai negru scenariu în acest caz este utilizarea armelor nucleare tactice din partea Rusiei – o variantă puţin probabilă – care ar aduce NATO în conflict.

    Sarcina Occidentului rămâne înarmarea Ucrainei pentru a obţine cele mai bune rezultate şi cea mai puternică poziţie de negociere. Totuşi nu trebuie ignorat pericolul extinderii conflictului, iar toamna care vine se anunţă una plină de riscuri şi tensiuni.

  • Rusia va continua să preseze “până la atingerea tuturor obiectivelor” în Ucraina, susţine Kremlinul

    Rusia îşi va continua invazia în Ucraina până când toate obiectivele militare vor fi îndeplinite, a declarat Kremlinul, ca răspuns la contraofensiva masivă a Kievului în est, care a recuperat peste 3.000 de kilometri pătraţi de teren, conform Financial Times.

    Eşecul militar rusesc este cel mai mare eşec al Kremlinului de când a fost forţat să se întoarcă asupra planurilor de cucerire a capitalei ucrainene şi a dus la o creştere a valului de critici la Moscova cu privire la cine este de vină.

    Preşedintele Vladimir Putin este informat cu privire la relocarea forţelor ruseşti, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor. Ministerul Apărării a recunoscut că trupele ruseşti au fost retrase în regiunea Harkov, dar autorităţile au evitat de atunci să o numească o retragere.

    “Preşedintele este în comunicare constantă, non-stop, cu ministrul apărării şi cu toţi comandanţii militari”, a declarat Peskov.

    Întrebat dacă Putin mai are încredere în conducerea sa militară, Peskov a răspuns că “operaţiunea militară specială”, numele pe care Moscova îl dă invaziei sale în Ucraina va continua şi “va continua până când toate obiectivele stabilite iniţial vor fi atinse”.

    Luni, trupele ucrainene au lucrat pentru a consolida câştigurile pe care le-au obţinut de la lansarea ofensivei la est de Harkov. În Izyum, un centru logistic cheie în care fuseseră staţionate mii de trupe ruseşti, soldaţii ucraineni au arborat drapelul naţional deasupra clădirii centrale a guvernului districtual din piaţa principală.

    Nataliya Humenyuk, purtătoarea de cuvânt a comandamentului operaţiilor din sudul Ucrainei, a declarat luni că forţele ţării din sudul regiunii Kherson, unde Ucraina a iniţiat o contraofensivă anterioară, au eliberat, de asemenea, aproximativ 500 de km pătraţi de teritoriu de la forţele ruseşti.

    Printre oraşele eliberate se numără Visokopiylya, Novovoznesenske, Bilohirka, Sukhy Stavok şi Myrolyubivka, a precizat ea.

    Tensiunile au crescut, de asemenea, din cauza loviturilor de artilerie la centrala nucleară Zaporizhzhia din sudul Ucrainei, pentru care Kievul şi Moscova se acuză reciproc.

    Într-o convorbire telefonică purtată duminică cu preşedintele francez Emmanuel Macron, Putin a avertizat cu privire la potenţialele “consecinţe catastrofale” ale ceea ce el a afirmat că ar fi fost bombardamente ucrainene care au vizat uzina. Oficialii ucraineni spun că forţele ruseşti sunt cele care lovesc instalaţia ca o provocare.

    Macron a declarat că Rusia este cea care este responsabilă pentru tensiunile din zonă şi a cerut retragerea forţelor Moscovei.

    Rapoartele mass-media ruseşti au părut să se schimbe după avansurile rapide, care au urmat săptămâni de impas.

    În weekend, prezentatorii televiziunii de stat ruseşti au vorbit despre lupte crâncene în est, în timp ce reporterii şi bloggerii pro-război au scris online postări sincere despre această debandadă.

    “Ei bine, fraţi şi surori. Sunteţi deprimaţi? Urlaţi?”, a scris sâmbătă pe Telegram reporterul televiziunii de stat Andrey Medvedev, în timp ce trupele ruseşti se retrăgeau din Izyum. “Ştiu, sunt de acord, a fost o zi grea. Este foarte dificilă şi nu va fi ultima”.

    Alţi reporteri care au însoţit trupele ruseşti au scris pe bloguri experienţa lor privind retragerea şi i-au avertizat pe lideri să înveţe câteva lecţii din înfrângere.

    “Armata se va ridica cu siguranţă, vor fi noi victorii”, a scris reporterul militar German Kulikovsky către cei jumătate de milion de abonaţi ai săi.

    “Dar! Dacă nu se vor face concluzii cu privire la orice, de la tactica plutonului de infanterie, la noile sisteme de armament atunci vor urma vremuri grele nu doar pentru mine şi pentru cei implicaţi în operaţiunea militară specială, ci pentru întreaga societate rusă.”