BusinessMagazin

Tag: americani

  • Economia americană se cutremură: 6,6 milioane de americani au aplicat pentru şomaj în criza COVID-19

    Numărul americanilor care au depus actele pentru ajutor de şomaj a atins un nivel record pentru a doua săptămână consecutivă, întrucât măsurile luate pentru a opri răspândirea coronavirusului au îngheţat mai multe sectoare economice, potrivit unui raport lansat de Departamentul pentru Muncă.

    Astfel, numărul celor aflaţi în şomaj se ridica la 6,6 milioane oameni în data de 28 martie, potrivit datelor oficiale, citate de FT – depăşind simţitor estimările analiştilor, de 3,7 milioane persoane.

    Raportul a revizuit şi cifrele pentru săptămâna anterioară la 3,31 milioane persoane, faţă de cifrele provizorii care arătau 3,28 milioane persoane.

    Statele americane şi oraşele au închis businessurile non-esenţiale, ceea ce a dus la un colaps al veniturilor retailerilor şi restaurantelor, iar aceastea au concediat oameni – temporar, sau nu.

    Cele mai afectate state până acum sunt California, Pennsylvania, New York şi Florida, înturcât aceastea au luat cele mai dure măsuri pentru a opri răspândirea virusului.

    Statele americane au transmis că măsurile de carantină generală au afectat şi sectorul de servicii, dar şi cele de sănătate, asistenţă socială, producţie, construcţii şi comerţ cu amănuntul.

  • Prima ţară care a interzis accesul americanilor pe teritoriul său, din cauza COVID-19

    Guatemala este prima ţară din lume care a interzis accesul cetăţenilor americani pe teritoriul său, transmite Breitbart News. 

    Preşedintele Alejandro Giammattei a anunţat că americanii nu vor mai putea intra în ţară începând de luni.

    „Am luat decizia că cetăţenii din Statele Unite şi Canada nu pot intra în ţară”, a declarat şeful statului din America Centrală.

    Pe listă sunt şi câteva ţări din Europa şi Asia.

    Totodată, Giammattei a cerut Mexicului să oprească deportările de cetăţeni din Guatemala care încearcă să ajungă în SUA.

    Primul caz de coronavirus a fost confirmat vineri în statul din America Centrală.

  • Americanii, prinşi între nevoia de răspuns la şocul economic şi jocuri politice: Trump vrea să reducă taxarea pe muncă; Democraţii se opun

    Preşedintele american Donald Trump a anunţat că vrea să reducă taxarea pe muncă în SUA până la finalul anului, în ciuda nemulţumirilor din tabăra Democraţilor, în contextul în care administraţia a început discuţiile cu Congresul pentru un pachet masiv de stimuli care ar trebui să protejeze economia în faţa epidemiei de coronavirus.

    Larry Kudlow, directorul Consiliului Economic Naţional, a spus că Trump pregăteşte un plan prin care vrea să reducă impozitele pe venit pentru muncitori – acasta fiind principala măsură pe care vrea să o ia Administraţia Trump pentru a stimula activitatea economică, potrivit FT.

    În timpul unei şedinţe de la Casa Alba de marţi, Kudlow a spus că oficialii din administraţie lucrează încă la detaliile pachetului fiscal, însă a subliniat că această relaxare fiscală va fi „probabil cea mai importantă componentă”, care va livra „un rezultat de creştere foarte mare”.

    Trump nu a apărut marţi la conferinţa senatorilor Republicani, deşi a spus luni că se va duce şi va anunţa acolo un pachet „semnificativ” de măsuri de urgenţă.

    Propunerile administraţiei Trump s-au lovit imediat de nemulţumirile Democraţilor – ceea ce ridică îngrijorări cu privire la abilitatea Washingtonului de a da un răspuns prompt şi semnificativ pentru a proteja cea mai mare economie din lume.

    „Cel mai bun mod de a preveni afectarea economiei este să oprim răspândirea virsului. Preşedintele Trump nu se poate eschiva de la criza care se conturează în sistemul de sănătate prin reduceri de taxe”, spune Ron Wyden, cel care conduce grupul Democraţilor în comisia de Finanţe din Senat.

    Wyden mai spune că o reducere de taxe nu îi va ajuta pe muncitorii care nu au primit concediu medical plătit sau care şi-au pierdut turele şi odată cu ele şi bacşişurile din care trăiau.

    Taxele pe venit sunt plătite în SUA atât de angajat, cât şi de angajator, pentru ca guvernul să aibă bani de pensii şi pentru sistemul de sănătate. Taxele pe muncă generează venituri de 1.200 miliarde dolari pe an la buget.

    Un astfel de stimul a mai fost folosit şi de Administraţia Obama după criza financiară, dar mulţi Democraţi consideră că sunt şi alte metode de a stimula economia.

     

     

     

     

     

  • Cercetătorii americani, aproape de descoperirea unui vaccin universal, împotriva tuturor virusurilor

    Cercetătorii de la Spitalul din Massachusetts spun că au descoperit „călcâiul lui Ahile” al majorităţii virusurilor. Vulnerabilitatea majorităţii virusurilor constă într-o simplă proteină. Studiul a fost realizat pe şoareci.

    O echipă de cercetători americani a descoperit o vulnerabilitate pe care o au majoritatea virusurilor umane şi speră să dezvolte un vaccin universal.
    Cercetătorii de la Spitalul din Massachusetts spun că au descoperit „călcâiul lui Ahile” al majorităţii virusurilor cu care se confruntă omenirea, inclusiv al celor care provoacă cel mai mare număr de decese, şi că, foarte curând, vor dezvolta un vaccin universal, potrivit rt.com.

    Cercetările, dezvoltarea şi testarea vaccinurilor durează foarte mult, iar timpul este crucial, după cum o demonstrează actuala epidemie cu noul coronavirus din China, care a ucis deja peste o mie de persoane şi a infectat alte 43.000. Iar acest lucru se întâmplă pentru că cercetătorii îşi dedică, de obicei, timpul unui singur tip de virus.

    „Cheia este înţelegerea modului în care acţionează sistemul imunitar pentru a crea tratamente care funcţionează în cazul unei grupe de virusuri, nu al unuia singur în mod particular”, a spus Kate Jeffrey, coordonatorul studiului, într-un comunicat.

    Potrivit cercetătorilor, vulnerabilitatea majorităţii virusurilor constă într-o simplă proteină numită AGO4, care ar avea un efect antiviral unic în celulele mamiferelor. Doar celulele cărora le lipseşte AGO4 s-au dovedit a fi foarte sensibile la infecţii precum virusul gripal.

  • Iranienii pun o recompensă de 80 de milioane dolari pe „capul” lui Donald Trump după asasinarea generalului Qassem Soleimani

    Unul dintre fanii generalului iranian Qassem Soleimani, pe care americanii l-au asasinat la începutul anului, anunţă o recompensă de milioane de dolari pentru „capul” preşdintelui american Donald Trump, încât naţiunea iraniană continuă perioada de doliu în numele fostului comandant al Trupelor Quds, potrivit Newsweek.

    „Suntem 80 de milioane de iranieni. Dacă fiecare dintre noi pune deoparte câte un singur dolar american, vom avea 80 de milioane de dolari americani pe care îi vom da oricui ne va aduce capul (n.r: lui Trump) pentru această sumă”, a spus unul dintre fanii lui Qassem Soleimani în oraşul iranian Mashhad, pe unde a trecut înmormântarea generalului irnanian.

    Străzile Teheranului au fost luate cu asalt, luni, pentru înmormântarea celui de-al doilea cel mai important om din Iran, după Ayatollahul Ali Khamenei, care a fost asasinat de americani, vineri, într-un atac cu drone din Bagdad, Irak.

    Nu există dovezi că o asemenea recompensă ar fi susţinută de regimul de la Teheran. Până acum, guvernul iranian a promis că se va răzbuna pentru asasinarea lui Soleimani, dar niciun oficial al statului nu l-a ameninţat personal pe preşedintele american Donald Trump.

     

     

     

  • Liderii politici şi pieţele financiare au intrat în alertă după ce americanii l-au omorât pe generalul iranian Qassem Soleimani: Petrolul, aurul şi argintul cresc, bursele scad, iar Iranul promite să se răzbune

    Uciderea lui Qassem Soleimani, şeful Forţei de elită Quds din Iran, de către americani, a declanşat o stare de alertă la nivel politic şi pe pieţele financiare, în contextul în care preşedintele de la Teheran, Hassan Rouhani, promite răzbunare pentru asasinat.

    Pieţele au reacţionat imediat, aşa-numitele active „sigure” – aur, argint – înregistrând creşteri vineri, în timp ce preţul petrolului a sărit spre 70 de dolari, iar analiştii cred că va continua să crească pe parcursul zilei. Bursele au început să înregistreze scăderi la începutul anului, pe fondul situaţiei tensionate.

    Bursele europene au început să scadă

    Bursele europene înregistrează scăderi uşoare vineri, după s-au apropiat de maxim record, după atacul în care americanii l-au ucis pe Qassem Soleimani. Indicele STOXX 600 a înregistrat o scădere de 0,8% în prima parte a zilei, iar majoritatea burselor înregistrează scăderi.

    Indicele european pentru sectorul de turism .SXTP a scăzut cu 1,8% în prima parte a zilei, condus de scăderi operatorilor aerieni – care suferă din cauza preţului petrolului care a înregistrat creşteri de aproape 3%.

    Vineri la ora 12.15, acţiunile Lufthansa înregistrau o scădere de aproape 7%, cele ale Air France scădeau cu 7,5%, iar acţiunile EasyJet înregistrau o scădere de peste 3%.

    Preţul petrolului creşte iar analiştii spun că va continua să crească

    Potrivit CNBC, preţul petrolului a crescut cu peste 3% în prima parte a zilei. Petrolul Brent s-a scumpit cu 3%, până la 68,25 dolari per baril, în timp ce petrolul crud a crescut cu 2,86% până la 62,93 dolari per baril.  

    Pe lângă bursele europene, şi bursele americane par a fi afectate ca urmare a acestor evoluţii, astfel încât indicele Dow Jones ar putea deschide şedinţa de tranzacţionare de vineri cu o scădere de 200 de puncte.

    Petrolul ar putea ajunge la 80 de dolari per baril dacă tensiunile geopolitice care escaladează vor afecta distribuţa de petrol din Orientul Mijlociu, consideră analiştii grupului de consultanţî Eurasia Group, citaţi de CNBC.

    Aurul şi argintul cresc

    În contextul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinii din Orientul Mijlociu, unii investitori se refugiază în aşa-numitele active „sigure”, precum aurul şi argintul.

    Aurul a crescut cu 0,9% la maximul ultimelor patru luni vineri dimineaţă după ce americanii l-au ucis pe unul dintre cei mai puternici generali iranieni, potrivit Bloomberg.

    Vineri la ora 12.30, preţul aurului era în creştere cu 1,49%, potrivit GoldPrice. În acealaşi timp, argintul înregistrează o creştere de 1%.

    Preşedintele Iranului spune că îl vor răzbuna

    Preşedintele de la Teheran, Hassan Rouhani, afirmă că “Iranul şi alte ţări din regiune dornice de libertate îl vor răzbuna” pe Qassem Soleimani, liderul Forţelor Quds, ucis într-un atac aerian american, relatează site-ul agenţiei Reuters. 

    “Martiriul lui Soleimani va face Iranul şi mai hotărât să reziste expansionismului Americii şi să apere valorile noastre islamice”, a declarat Rouhani.

    “Fără niciun dubiu, Iranul şi alte ţări din regiune dornice de libertate îl vor răzbuna”, a ameninţat liderul de la Teheran.

    Ayatollahul Ali Khamenei liderul suprem al Iranului ameninţă SUA

    Ayatollahul Ali Khamenei liderul suprem al Iranului, a ameninţat vineri că asasinarea liderului Forţelor Quds, generalul Qassem Soleimani, va dubla motivaţia rezistenţei împotriva Statelor Unite şi Israelului, relatează site-ul agenţiei Reuters, citând televiziunea iraniană de stat.

    “Toţi duşmanii ar trebui să ştie că jihadul rezistenţei va continua cu o motivaţie dublată şi că o victorie certă îi aşteaptă pe luptători angrenaţi în războiul sfânt”, a afirmat Khamenei într-un discurs la televiziunea.

    Liderul iranian a cerut declararea a trei zile de doliu naţional în legătură cu asasinarea lui Soleimani.

    Regimul din Iran se referă adesea la ţările şi forţele opuse Israelului şi Statelor Unite ca front de “rezistenţă”.

    Ministrul de Externe condamnă asasinatul

    Ministrul de Externe de la Teheran, Mohammad Javad Zarif, a condamnat vineri asasinarea liderului Forţelor Quds, generalul iranian Qassem Soleimani, afirmând că această acţiune reprezintă “o escaladare nesăbuită şi extrem de periculoasă”, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    “SUA poartă răspunderea pentru toate consecinţele aventurismului său neprincipial”, a afirmat şeful diplomaţiei iraniene într-o postare pe Twitter.

    Uciderea lui Qassem Soleimani

    Qassem Soleimani, şeful Forţei de elită Quds din Iran, a fost ucis într-un atac aerian care a fost lansat de trupele americane asupra convoiului în care acesta se afla pe aeroportul din Bagdad, a anunţat vineri Pentagonul.

    „Acest atac avea drept scop descurajarea planurilor viitoare de atac iraniene”, a transmis Pentagonul într-un comunicat.

    Soleimani, care a condus aripa internaţională a Gărzilor Revoluţionare şi a avut un rol cheie în războaiele din Siria şi Irak, a dobândit statutul de celebritate acasă şi în străinătate.

    El a contribuit la răspândirea influenţei iraniene în Orientul Mijlociu, pe care Statele Unite şi duşmanii regionali ai Teheranului, Arabia Saudită şi Israel, s-au străduit să-l ţină sub control.

    El a supravieţuit mai multor tentative de asasinat împotriva lui puse la cale de agenţiile occidentale, israeliene şi arabe în ultimele două decenii.

    Forţa Quds este o unitate în Iran lui Gărzile Revoluţionare (IRGC) îndreptate pentru a desfăşura activităţi de război şi de informaţii neconvenţionale şi este responsabilă pentru operaţiunile internaţionale. Forţa Quds sprijină actorii non-statali în multe ţări, inclusiv Hezbollah în Lliban, Hamas şi Jihadul Islamic Palestinian în Fâşia Gaza şi Cisiordania, rebelii Hutti din Yemen şi miliţiilor şiite din Irak, Siria şi Afganistan.

    Analiştii nu cunosc dimensiunea exactă a Quds, dar estimează ca ar avea 10.000-20.000 de membri. Forţa Quds raportează direct liderului suprem al Iranului , ayatollahul Ali Khamenei.

    Americanii spun că irakienii dansează pe străzi

    Mike Pompeo, secretarul de Stat al SUA, a postat pe Twitter o înregistrare despre care susţine că prezintă populaţia din Irak celebrând pe străzi uciderea lui Qassem Soleimani, liderul Forţelor Quds, relatează site-ul postului Fox News.

    “Irakienii – irakienii – dansează pe străzi pentru libertate; recunoscători că generalul Soleimani nu mai este”, afirmă Pompeo în mesajul care însoţeşte înregistrarea video ce prezintă mai mulţi oameni fluturând steaguri irakiene.

    Momentan nu este clar când şi unde a fost făcută înregistrarea prezentată de oficialul american.

    Soleimani, care a condus aripa internaţională a Gărzilor Revoluţionare şi a avut un rol cheie în războaiele din Siria şi Irak, a dobândit statutul de celebritate acasă şi în străinătate. De asemenea, a contribuit în mod semnificativ la răspândirea influenţei iraniene în Orientul Mijlociu.

    Ambasada SUA din Irak le recomandă cetăţenilor americani să părăsească „imediat” ţara

    Ambasada SUA de la Bagdad a recomandat cetăţenilor americani să să părăsească “imediat” Irakul, în contextul în care regimul de la Teheran a promis că va răzbuna asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani, liderul Forţelor Quds, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    “Din cauza tensiunii crescute din Irak şi din regiune, Ambasada SUA îndeamnă cetăţenii americani să ţină cont de atenţionarea pentru călătorii din ianuarie 2020 şi să părăsească imediat Irakul”, se arată într-un comunicat publicat vineri de reprezentanţa americană de la Bagdad.

     

     

     

  • Brian O’Neill, omul americanilor din boardul grupului austriac Erste, a murit la finalul anului trecut

    Erste Group Bank a anunţat că la finalul anului 2019 Brian D. O’Neill (64 ani), membru în board, a murit. 

    ”Brian a fost un coleg şi un prieten minunat şi un membru extrem de valoros al boardului Erste din mai 2007. A împărtăşit întotdeauna cu noi cunoştinţele vaste pe care le avea şi experienţa, iar noi am beneficiat de mintea lui extraordinară în multe discuţii şi decizii majore pentru grup”, a spus Friedrich Rödler, preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Erste.

    Brian O’Neill intrat în boardul Erste în urmă cu peste un deceniu, după ce a lucrat peste 30 de ani la JP Morgan Chase, cea mai mare bancă americană. Între 2007 şi 2009 a lucrat în guvernul american, fiind adjunctul secretarului Trezoreriei (ministrul de Finanţe). A lucrat timp de 12 ani în America de Sud şi a locuit în Chile, Argentina şi Brazilia. 

    Erste a fost înfiinţată în urmă cu 200 de ani în Viena, fiind prima bancă de economii dintr-un oraş.

    Potrivit datelor din raportul financiar din 2018, acţionarii nord-americani au o pondere de 16,2% în acţionariatul Erste Group. Cea mai mare pondere în acţionariat este deţinută de investitorii instituţionali (49,4%), urmaţi de Erste Fundation (11,2%), CaixaBank (9,9%) . Compania americană BlackRock are 4%. 

  • Aramco a devenit cea mai valoroasă companie din lume

    Preţul îi oferă o evaluare de 1.880 de miliarde de dolari şi o face cea mai valoroasă companie listată din lume, peste Microsoft şi Apple (la data predării ediţiei, 11.12.2019). 
    Listarea Aramco a depăşit oferta de pe Wall Street a retailerului chinez Alibaba, care în septembrie 2014 a atras 25 de miliarde de dolari de la investitori. Aramco a încasat 25,6 miliarde de dolari. Oficialii saudiţi au întreprins mai multe acţiuni pentru a se asigura că preţul titlurilor Aramco se tranzacţionează în creştere la debut.

  • Americanii încep să-şi critice propriul capitalism

    Dar acum, americanii au început să-şi critice propriul capitalism, pe care nu-l mai recunosc.

    Martin Wolf, cel mai cunoscut comentator de la Financial Times, ziarul de business al Europei, a făcut o recenzie unei cărţi scrise de un profesor american, Thomas Philippon – „The Great Reversal – How America Gave Up on Free Markets”.
    Martin Wolf l-a pus pe profesorul de economie din New York pe o listă a celor mai străluciţi economişti ai momentului, aici incluzându-i pe Olivier Blanchard, fostul economist-şef al FMI, Emmanuel Saez şi Gabriel Zucman, de la Universitatea din Barclay’s, şi recent premiata cu Nobel Esther Duflo de la Massachusetts Institute of Technology.
    Thomas Philippon scrie în carte că actualul capitalism american a ajuns un monopol, un oligopol care nu încurajează deloc competiţia, marile companii extrăgând rente extrem de profitabile din ceea ce fac omorându-şi concurenţa prin achiziţii şi consolidări.
    Competiţia, care reprezintă biblia capitalismului, este un cuvânt depăşit pentru liderii de business de astăzi, care fac orice pentru a nu avea competitori.
    Această concentrare la vârf a companiilor a devenit extrem de profitabilă, câştigurile actuale ale acestora, ca raport între profit şi PIB, dublându-se din 1990 încoace.
    Iar pretextul cu transferarea producţiei în China, pentru că acolo se produce mai ieftin, a creat monştri. Profesorul american a comparat capitalismul american cu capitalismul european, iar rezultatele au fost surprinzătoare: din 1999 până în 2017 creşterea reală a PIB-ului per capita a fost de 21% în SUA, de 25% în Uniunea Europeană şi de 19% în zona euro, în ciuda crizei financiare care a izbucnit în Europa.
    Profesorul american spune că ponderea salariilor în venituri este mai bună în Europa decât în Statele Unite, iar descoperirile tehnologice ale americanilor nu au dus la o îmbunătăţire extraordinară a productivităţii, aşa cum este percepţia generală, ci doar au dus la creşterea profiturilor.
    Maşinăria de lobby americană, care ar fi taxată ca trafic de influenţă dincolo de ocean, este văzută ca unul dintre cele mai mari pericole pentru capitalismul american.
    Este dată ca exemplu situaţia din Congresul american, unde un congresman îşi petrece 30 de ore pe săptămână strângând bani pentru campaniile electorale.
    Iar expresia este: „Dacă un lobbyist nu ne-a dat niciodată bani, nu vorbesc cu el. Dacă eşti un lobbyist care ne-ai dat bani, aş putea vorbi cu tine”.
    Instituţiile de reglementare europene sunt mult mai puternice decât cele americane pentru că acolo au pătruns mai puţin lobbyiştii.
    Iar capitalismul european este mult mai competitiv şi mai puţin monopolistic.
    Unul dintre cele mai mari eşecuri ale capitalismului american este văzut ca fiind sistemul de sănătate, extrem de scump şi ineficient, cu bariere de intrare extrem de mari.
    Acest capitalism american a devenit extrem de scump, iar nota de plată este achitată de cei mulţi, care nu au nicio altă alternativă.
    În acest context nu este de mirare că deşi sindicatele au rămas fără voce după globalizare, noile generaţii încep să aibă din ce în ce mai multe întrebări şi văd puţin altfel lucrurile.
    Conform unui sondaj citat de MarketWatch, mai mult de 30% din generaţia Millennials aprobă comunismul şi 70% dintre ei ar vota un socialist.
    22% din generaţia Millennials cred că proprietatea privată, unul din pilonii de bază ai capitalismului, ar trebui abolită, iar 45% din generaţia Z şi Millennials susţin că educaţia ar trebui să fie free.
    Acest capitalism american, care a devenit extrem de scump, monopolistic şi rentier, începe să fie criticat şi urât chiar de americani.
     

  • Cât de „întunecaţi” sunt liderii români şi cum influenţează ei companiile pe care le conduc

    Este ambiţios, carismatic, perfecţionist, arogant şi absorbit de propria persoană – acestea ar fi trăsăturile „întunecate” ale personalităţii liderilor români, care au preluat, poate chiar prea bine, o tipologie occidentală de leadership, cea a liderului carismatic- narcisist. Studiile recente arată însă că organizaţiile care vor să aibă performanţă trebuie să renunţe la categoria de lideri carismatici şi să aducă la conducere lideri caracterizaţi de modestie, spune Robert Hogan, unul dintre cei mai influenţi psihologi americani, prezent săptămâna trecută la un eveniment în Bucureşti.

    Curajul, carisma, determinarea, aroganţa şi încăpăţânarea sunt doar o parte dintre caracteristicile liderilor români care ilustrează comportamentele cu tendinţe de deraiere, arată rezultatele unei cercetări realizate de compania de consultanţă în resurse umane Hart Consulting.

    „Liderii români au, în general, ingredientele necesare pentru leadership: sunt ambiţioşi, muncitori, au abilităţi bune de comunicare şi sunt deschişi să asimileze noi tehnologii şi informaţii legate de business. Pe de altă parte, aceştia par să uite de imaginea de ansamblu din business şi se uită prea mult la detalii, eşuează atunci când trebuie să prioritizeze strategic şi să delege eficient sarcinile către angajaţi”, a spus Mădălina Bălan, managing partner la firma de consultanţă în resurse umane Hart Consulting, companie care a adus pe piaţa locală instrumentele de evaluare a comportamentelor angajaţilor Hogan Assesments. Astfel, a adăugat ea, liderii români par greu de mulţumit, vor să controleze excesiv procesele din companie, sunt carismatici şi motivaţi să facă lucruri, dar sunt încăpăţânaţi şi aroganţi. Totodată, ei nu acceptă feedback, sunt concentraţi pe propria persoană şi pe promovarea propriei persoane.

    Un astfel de comportament – care se abate de la unul normal – se înscrie în tipologia leadershipului occidental, promovat şi acceptat de corporaţii de câteva decenii încoace.

    În opinia lui Robert Hogan, un influent psiholog american, toate cercetările academice despre leadership au eşuat, pentru că nu au evaluat impactul negativ al comportamentului liderilor.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro