Tag: alimente

  • Care este alimentul care îţi scurtează viaţa cu 36 de minute de fiecare dată când îl mănânci, care este foarte consumat şi in România

    Cercetătorii din domeniul sănătăţii de la Universitatea din Michigan au descoperit că mâncatul unui singur hot dog poate să scurteze viaţa cu 36 de minute, relatează CNN. 

    Înre-un studiu publicat luna aceasta în revista Nature Food, cercetătorii au analizat 5.853 de alimente din dieta SUA şi au măsurat efectele în minute de viaţă sănătoasă câştigate sau pierdute.

    “Am vrut să facem o evaluare a efectelor benefice şi dăunătoare ale alimentelor în întreaga dietă”, a declarat pentru CNN Olivier Jolliet, autor principal al lucrării.

    Echipa a venit cu un indice care calculează sarcina benefică sau dăunătoare pentru sănătate în minute de viaţă sănătoasă.

    “De exemplu, se pierd 0,45 minute pe gram de carne procesată sau se câştigă 0,1 minute pe gram de fructe. Ne uităm apoi la compoziţia fiecărui aliment şi apoi înmulţim acest număr cu profilurile alimentare pe care le-am dezvoltat anterior”, Jolliet spus.

    Unul dintre alimentele pe care cercetătorii le-au măsurat a fost un hot dog standard de vită. Cele 61 de grame de carne procesată duc la pierderea a 27 de minute de viaţă sănătoasă, a spus Jolliet – dar când au fost luate în considerare ingrediente precum sodiul şi acizii graşi trans, valoarea finală a fost de 36 de minute pierdute.

    Consumul de alimente precum nuci, leguminoase, fructe de mare, fructe şi legume fără amidon, pe de altă parte, are efecte pozitive asupra sănătăţii, a constatat studiul.

  • Inflaţia şi-a temperat modest creşterea: în iulie, rata anuală a inflaţiei a fost de 15% după ce în iunie a atins 15,05%. Gazele s-au scumpit cu 70% faţă de iulie 2021, combustibilii cu 35,7%, iar alimentele, în medie, sunt mai scumpe cu 16%

    Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna iulie la 15%, după ce în luna iunie a accelerat la 15,05% şi în mai la 14,5%, arată datele transmise joi de Institutul Naţional de Stratistică (INS).

    Cele mai mari scumpiri din ultimul an au fost consemnate la mărfuri, de 16,5%, urmate de alimente, cu 16,05%, şi servicii, cu 8,33%.

    Faţă de luna iunie 2022, în iulie preţurile de consum au crescut cu 0,9%, după majorarea cu 0,87% a preţurilor la mărfuri nealimentare, cu 0,92% la alimente şi cu 0,88% la servicii.

    Iar de la începutul anului (iulie 2022 comparativ cu decembrie 2021) rata inflaţiei este de 11%.

    Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) faţă de precedentele 12 luni (august 2020 – iulie 2021) este 10,1%.

    Potrivit datelor INS, cele mai mai creşteri de preţ la mărfuri în perioada iulie 2022-iulie 2021 au fost înregistrate la gaze (plus 70,1%), combustibili (35,6%) şi energia termică (22,9%), în timp ce energia electrică s-a scumpit cu 15,4%.

    Dintre servicii, cel mai mult s-au scumpit biletele de avion, cu 34%, urmate de serviciile CFR, cu 20,9%.

    Pe zona de alimente, cele mai mari creşteri au fost la ulei (51%), cartofi (41,8%), făină şi mălai (32,1-32,8%), pâine (24,5%), margarină (22,3%), ouă, unt şi brânză (18-20%), lapte (16%).

    În acelaşi timp, Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, a ajuns în iulie la 13%. Faţă de luna iunie, indicele este de 100,46%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) faţă de precedentele 12 luni (august 2020 – iulie 2021) determinată pe baza IAPC este 8,7%.

    Banca Naţională a României a majorat săptămâna aceasta prognoza de inflaţie pentru anul în curs de la 12,5% la 13,9%.

    Totodată rata anuală a inflaţiei este estimată să  coboare până al 7,5% în decembrie 2023 şi la 2,3% în iunie 2024, conform Raportului asupra inflaţiei prezentat marţi de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. 

    El previzionează că rata inflaţiei se va plafona în acest trimestru, chiar dacă este posibil ca în august să se înregistreze unele creşteri. „Treptat-treptat, tendinţa e de scădere”, o majorare urmând să se înregistreze în perioada martie – aprilie a anului viitor, generată de posibilitatea încetării schemei de sprijin a consumatorilor.

    Războiul din Ucraina, evoluţiile de pe piaţa muncii rămân însă o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice.

    La precedentul raport asupra inflaţiei, în luna mai, BNR santicipa că inflaţia va atinge la finele acestui an la 12,5%, după un maxim de peste 14% în luna iunie. În 2023 prognoza era de scădere la o cifră în trimestrele II, III şi IV şi să ajungă la 6,7%.

     


     

     

  • Cel mai mare lanţ polonez de magazine alimentare se transformă în bibliotecă în weekend pentru a evita interdicţia de deschidere duminica

    Cel mai mare lanţ de magazine alimentare al Poloniei a găsit o modalitate inedită de a sfida interdicţia de deschidere a magazinelor în zilele de duminică, potrivit Bloomberg.

    Biedronka va transforma secţiuni ale unora din magazinele sale în biblioteci.

    Clienţii vor putea împrumuta cărţi folosind carduri de loialitate.

  • ANPC închide din nou Hala Obor din Bucureşti şi propune suspendarea activităţii timp de 6-12 luni. Amenzi de 171.000 de lei

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a decis închiderea temporară a 14 operatori economici şi a propus închiderea punctului comercial Hala Obor din Capitală, parte a pieţei Obor, pe o perioadă de şase luni până la un an, notând în acest sens „săvârşirea repetată a unor abateri sancţionate de organele de control în decurs de 6 luni de la prima constatare”, arată un comunicat al ANPC.

    Anterior, Ci-Co Bucureşti (simbol bursier CICO), care închiriază depozite în Capitală,  a anunţat că, în cadrul controlului ANPC din 21 iulie 2022, s-a dispus „oprirea temporară a prestării serviciilor de către operatorul economic până la remedierea deficienţelor constatate”, conform unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Între timp, Ci-Co a menţionat că va implementa de urgenţă măsurile de remediere dispuse de ANPC pentru a fi ridicată oprirea temporară dispusă.

    Ci-Co este controlată de SIF Muntenia (SIF4), administrată la rândul său de SAI Muntenia. SIF Muntenia este condusă din poziţia de director general de Nicuşor Marian Buică, cel care este director general şi al administratorului SAI Muntenia. În noiembrie 2021, societatea, prin SAI Muntenia, l-a autorizat pe acesta în calitate de director general al administratorului pentru un mandat de patru ani, începând cu data de 22 decembrie 2021. Nicuşor Marian Buică este la cel de al doilea mandat de director general al SAI Muntenia, fiind remunerat lunar cu mii de euro pentru cele două funcţii.

    „Comisionul de administrare al Administratorului aferent exerciţiului financiar 2021 a fost în sumă de 52,9 milioane lei, reprezentând 2,87% din activul net mediu, respectiv 2,76% din activul total mediu al Societăţii în anul 2021”, conform raportului anual al SIF Muntenia.

    În raport se menţionează că personalul SAI Muntenia nu este remunerat în funcţie de rezultatele obţinute de entităţile administrate, ci de rezultatele obţinute de administrator.

    „În acest mod nu este stimulată asumarea excesivă a riscurilor în activitate de administrare a entităţilor administrate şi implicit se asigură atingerea obiectivelor stabilite în profilul de risc al entităţilor administrate, respectiv al administratorului”, potrivit documentului.

    Recent, ANPC a controlat 28 de operatori economici care vindeau produse alimentare la Hala Obor, amenzile ajungând ulterior la 171.000 de lei din cauza unei lungi serii de probleme, printre care mizerie, cabluri neprotejate, zona cu paviment denivelat şi gresie spartă sau ciobită. 

    În primăvară, ANPC a constatat abateri de la lege la 38 din 39 de operatori economici prezenţi la Hala Obor, cea mai mare piaţă din Bucureşti şi din România, şi a aplicat amenzi în valoare de aproape jumătate de milion de lei.

    La acel moment, printre neregulile constatate se numărau comercializarea de produse expirate, fără documente de provenienţă a mărfii, vânzarea de produse alimentare cu starea termică modificată, nerespectarea condiţiilor de păstrare pentru produsele din peşte şi fructe de mare, utilizarea unor vitrine cu resturi de produse, mucegai, scurgeri de lichide, cu praf în zona ventilatoarelor, cu grad avansat de uzură, insecte moarte, frigidere neigienizate, cât şi neafişarea în mod vizibil a preţurilor produselor.

     

  • Cum vrea TAROM să îşi reducă din cheltuieli? În timp ce majoritatea companiilor şi-au reluat activitatea în mod normal, operatorul român de zbor a renunţat la unul dintre serviciile preferate ale pasagerilor

    În ultimele luni, majoritatea operatorilor aerieni au revenit la normal în termeni de servire a pasagerilor la bord, fie că a fost vorba despre oferirea alimentelor contracost, cum se întâmplă în cazul celor mai mulţi dintre operatorii low-cost sau furnizarea de mese gratuite, cum stau lucrurile în cazul celor mai multe dintre companiile de linie. 

    Totuşi, nu toate companiile au revenit la „vechiul normal”. Spre exemplu, Lufthansa a anunţat spre finalul anului 2021 înlocuirea serviciilor gratuite cu servicii plătite, în cazul pasagerilor Economy care efectuează zboruri intraeuropene. 



    AirFrance-KLM, care face parte din aceeaşi alianţă aviatică precum TAROM, a reluat servirea la bord la fel ca în condiţiile pre-pandemie. 



    În cazul operatorilor low-cost, pasagerii au în continuare opţiunea de a-şi achiziţiona alimente la bord. 



    În cazul operatorului naţional de stat TAROM însă, deşi pasagerii nu mai sunt obligaţi să poarte măşti pe durata zborului, servirea la bord este în continuare oprită, pasagerii beneficiind doar de apă – de asemenea, ei nu au nici posibilitatea de a-şi achiziţiona alimente pe durata zborurilor. 



    „Din cauza curentului context epidemiologic şi pentru a păstra siguranţa pasagerilor şi a membrilor echipajelor la bord, TAROM anunţă că va continua să opereze pe cât mai multe zboruri posibil. Am vrea să vă informăm că vom limita interacţiunile la bord prin aplicarea unor măsuri de protecţie, cum ar fi:

    – Vom opri temporar serviciul de alimente gratuite la bord:

    – Vom oferi apă minerală gratuită”, îşi anunţă TAROM pasagerii în legătură cu oprirea serviciilor de servire, pe site-ul companiei. 



    TAROM nu a răspuns până acum solicitării Business MAGAZIN referitoare la posibilitatea reluării servirii la bord sau introducerea acestor servicii contra-cost. 



    Potrivit datelor anterioare ale ZF, Compania Naţională de Trans­por­turi Aeriene Române TAROM a avut anul trecut venituri de 958 milioane lei, în creştere cu aproape 170% faţă de încasările înregistrate în 2020, anul izbucnirii pandemiei, conform bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat publicat în Monitorul Oficial în data de 31 decembrie 2021, citat de ZF. În bugetul iniţial al companiei, veniturile erau esti­mate la circa 1,1 mi­liarde lei şi pierde­rile erau prevăzute să fie de circa 230 de milioane lei. Veniturile iniţiale au fost estimate la circa 85% din ni­velul înregistrat în 2019, ultimul an fără evenimente speciale pe piaţa aviatică. Ultimul an în care TAROM a reuşit să obţină profit a fost 2007, când profitul net raportat a fost de 72 mil. lei la o cifră de afaceri de 867 mil. lei, conform datelor Ministerului de Finanţe.

  • Preţurile alimentelor agricole au crescut cu 31% în 2021 şi vor mai creşte cu încă 23% în 2022

    Retailerii din Europa au transferat echivalentul a 75% din creşterile trecute ale preţurilor de producţie asupra consumatorilor, estimează analiştii Allianz Trade, calculând că inflaţia alimentelor ar costa consumatorul european 243 de euro în plus pentru acelaşi coş de produse alimentare comparativ cu 2021, cu estimări cuprinse între 200 şi 250 de euro în cele mai mari patru pieţe de consum din Europa. Producătorii de alimente şi băuturi din zona euro şi-au majorat deja preţurile, în medie, cu 14% de la începutul anului 2021, cele mai mari creşteri de preţ fiind la produsele obişnuite, inclusiv uleiuri şi grăsimi (+53%), făină (+28%) şi paste (+19%). 

  • Explozia preţurilor: Rata anuală a inflaţiei a sărit la 15% în iunie, după 14,5% în mai. Gazele s-au scumpit cu 89% faţă de iunie 2021, combustibilii cu 41%, iar biletele de avion cu 29%. În medie, alimentele sunt cu 15% mai scumpe

    Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna iunie la 15,05%, după ce accelerase la 14,5% în mai şi 13,8% în aprilie, arată datele anunţate marţi de INS.

    Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în ultimul an la mărfuri, de 17,9%, urmate de alimente, cu 14,6%, şi servicii, cu 7,8%.

    Faţă de luna mai 2022, în iunie preţurile de consum au crescut cu 0,8%, după majorarea cu 0,9% a preţurilor la mărfuri nealimentare, cu 0,6% la alimente şi cu 0,5% la servicii.

    Iar de la începutul anului (iunie 2022 comparativ cu decembrie 2021) rata inflaţiei este de 10%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 – iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2020 – iunie 2021) este 9,3%.

    Potrivit datelor INS, cele mai mai creşteri de preţ la mărfuri au fost înregistrate în perioada iunie 2022-iunie 2021 la gaze (+89%), combustibili (41%) şi energia termică (22%), în timp ce energia electrică s-a scumpit cu 17%.

    Dintre servicii, cel mai mult s-au scumpit biletele de avion, cu 29%, urmate de serviciile de apă, canal şi salubritate, cu 19%.

    Pe zona de alimente, cele mai mari creşteri au fost la ulei (49%), cartofi (42%), făină şi mălai (32-33%), pâine (23%), margarină (20%), ouă, unt şi brânză (17-18%), lapte (14%).

    În acelaşi timp, Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, a ajuns în iunie la 13%. Faţă de luna mai, indicele este de 100,78%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 – iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2020 – iunie 2021) determinată pe baza IAPC este 7,9%.

     

     

  • BNR: Accelerarea ratei de inflaţie, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi a veniturilor disponibile

    ♦ Persoanele cu venituri mai mici alocă o proporţie mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază, astfel vor fi afectate puternic ♦ Depozitele la vedere au crescut cu 25% în martie 2022 faţă de martie 2021, în timp ce depozitele la termen au scăzut cu 14% ♦ Economisirea în valută accelerează pe fondul creşterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina.

    BNR avertizează că populaţia se va confrunta cu o diminuare a puterii de cumpărare şi a veniturilor disponibile, ceea ce va pune presiune asupra capacităţii de a acoperi datoriile. Persoanele cu venituri mai mici vor fi cel mai afectate de accelerarea ratei de inflaţie, mai ales pe segmentul mărfurilor alimentare, potrivit raportului BNR asupra stabilităţii financiare iunie 2022.

    „Accelerarea ratei de inflaţie, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi a veniturilor disponibile, punând presiune asupra capacităţii de a acoperi serviciul datoriei pentru persoanele care au contract de credit. Suplimentar, persoanele cu venituri mai mici alocă o proporţie mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază, astfel, acestea vor fi afectate mai puternic“, se mai arată în raportul BNR.

    Gospodările din România au cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu alimente şi băuturi alcoolice din Uniunea Europeană, circa 25,2% faţă de 15% media UE, cât şi una dintre cele mai ridicate ponderi alocate bău­turilor alcoolice şi tutunului, de 5,5%.

    Avuţia netă a populaţiei a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021, în creştere cu 10%. Activele imobiliare au contribuit în mare parte la creştere, acestea fiind susţinute de evoluţia robustă a preţurilor imobiliare, alături de creşterea fondului de locuinţe, conform BNR.

    Rata de creştere a activelor financiare a încetinit faţă de valoarea înregistrată în trimestrul trei din 2020 de 34%, la 3% la finalul anului 2021. De asemenea, depozitele la vedere au crescut cu 25% în martie 2022, faţă de martie 2021, în timp ce depozitele la termen au scăzut cu 14%, iar economisirea în valută a început să accelereze, ceea ce indică o preferinţă ridicată pentru activele cu un grad de lichiditate crescut, pe fondul creşterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina.

    Ponderea cheltuielilor cu locuinţa se situează sub media UE, circa 25% faţă de 32%, din care cheltuielile cu apă, electricitate şi gaze reprezintă 5,1% din cheltuielile de consum. Cu toate acestea, la finalul anului 2020, 24% din gospodările cu venituri mici întâmpinau dificultăţi în a-şi încălzi locuinţa, comparative cu doar 6% din gospodările cu venituri medii şi ridicate.

    „Este important de menţionat că faţă de finalul anului 2020, momentul collectării statisticilor, preţul gazelor naturale s-a majorat cu 85% (date la aprilie 2022, conform indicilor de preţ de consum), respectiv 18% pentru electricitate. Astfel, este de aşteptat ca ponderea populaţiei ce se confruntă cu dificultăţi să se majoreze”, se mai arată în raportul BNR.

    Deşi plafonarea preţurilor la energie este o măsură utilă pentru a proteja veniturile populaţiei pe termen scurt, eforturile autorităţilor ar trebui îndreptate preponderent înspre dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă şi înspre a diminua dependenţa de importuri energetice, având în vedere inclusive spaţiul fiscal limitat, dar şi nevoia de transformare structurală a economiei, conform BNR.

     

  • Interzicerea exporturilor de alimente, din India până în Argentina, riscă să alimenteze inflaţia

    În aprilie, Modi declarase public că India este pregătită să umple o parte din golul lăsat de Ucraina pe pieţele globale de cereale prin creşterea exporturilor sale de grâu, după cinci recolte record consecutive. În mod tradiţional, India exportă doar o cantitate modestă de grâu, păstrând cea mai mare parte a recoltei pentru consumul intern.

    La 12 mai, Ministerul indian al Comerţului şi Industriei a declarat că se pregăteşte să trimită delegaţii în nouă ţări pentru a exporta o cantitate record de 10 milioane de tone de grâu în acest an fiscal – în creştere puternică faţă de sezonul precedent.

    Dar o avalanşă de date alarmante a schimbat toate acestea.

    În primul rând, la începutul lunii mai, recolta de grâu din India a fost revizuită în scădere, deoarece un val de căldură a afectat recoltele. Apoi, datele din 12 mai au arătat că inflaţia în această naţiune de 1,4 miliarde de locuitori a sărit la un nivel aproape maxim al ultimilor opt ani din cauza creşterii preţurilor la alimente şi combustibili, determinată de războiul din Ucraina.

    Alarmat de creşterea inflaţiei, care a contribuit la răsturnarea guvernului precedent al partidului Congresului în 2014, biroul lui Modi a transmis Ministerului Comerţului pe 13 mai să pună imediat “frână” exporturilor de grâu, potrivit unui oficial guvernamental, care a cerut să nu fie identificat.

    “Acest lucru (datele privind inflaţia) a determinat guvernul să emită un ordin la miezul nopţii”, impunând o interdicţie asupra exporturilor de grâu, a declarat o a doua sursă.

    Vestea interzicerii de către India, care este singurul exportator major de grâu în această perioadă a anului, a dus la creşterea cu 6% a cotaţiilor futures la grâu de la Chicago după redeschiderea pieţelor luni.

    Nici biroul lui Modi, nici Ministerul Comerţului nu au răspuns la o solicitare de comentarii.

    India este una dintre cele cel puţin 19 ţări care au introdus restricţii la exportul de alimente de când războiul din Ucraina a făcut ca preţurile să crească vertiginos, împiedicând fluxurile comerciale internaţionale pentru mai multe produse agricole şi declanşând proteste violente în unele ţări în curs de dezvoltare. citeste mai departe

    De la Delhi la Kuala Lumpur, de la Buenos Aires la Belgrad, guvernele au impus restricţii, într-un moment în care pagubele economice provocate de pandemia COVID-19, combinate cu factori precum vremea extremă şi blocajele din lanţul de aprovizionare, au dus deja foametea în întreaga lume la niveluri fără precedent.

    World Food Programme (WFP) al ONU a declarat în aprilie că numărul persoanelor care se confruntă cu insecuritate alimentară acută – atunci când incapacitatea de a consuma alimente adecvate le pune în pericol viaţa sau mijloacele de trai – a crescut deja de peste două ori din 2019, ajungând la 276 de milioane în cele 81 de ţări în care îşi desfăşoară activitatea, înainte de începerea conflictului din Ucraina.

    Războiul – care a întrerupt exporturile din Rusia şi Ucraina, două puteri agricole – ar urma să crească acest număr cu cel puţin 33 de milioane, în principal în Africa subsahariană, a prognozat organizaţia.

    În conformitate cu normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului, membrii pot impune interdicţii sau restricţii la exportul de produse alimentare sau de alte produse dacă acestea sunt temporare şi necesare pentru a atenua “penurii critice”.

    Ministrul indian al Comerţului, Piyush Goyal, a declarat luna trecută pentru Reuters că a fost în contact cu OMC şi cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a explica faptul că India trebuie să acorde prioritate propriei sale securităţi alimentare, să stabilizeze preţurile interne şi să se protejeze împotriva acaparării.

    Dar restricţiile la export riscă să agraveze creşterea preţurilor mondiale la alimente: producerea unui efect de domino, pe măsură ce o criză tot mai profundă determină alte ţări să ia măsuri similare, a declarat Michele Ruta, economistul principal în cadrul Macroeconomics, Trade & Investment Global Practice al Grupului Băncii Mondiale.

    Mulţi economişti spun că criza alimentară mondială este deja mai gravă decât ultima criză, care a atins punctul culminant în 2008, care a fost determinată de factori precum seceta, creşterea populaţiei mondiale, creşterea consumului de carne în marile economii în curs de dezvoltare şi utilizarea sporită a culturilor pentru producerea de biocombustibili.

    Penuria de atunci a declanşat proteste în întreaga lume, în special în Africa, unde alimentele reprezintă o proporţie relativ mare din bugetele gospodăriilor.

    Ucraina şi Rusia au reprezentat împreună 28% din exporturile globale de grâu, 15% din cele de porumb şi 75% din cele de ulei de floarea-soarelui în sezonul 2020/21, potrivit datelor Departamentului american al Agriculturii.

    Preţurile mondiale ale alimentelor s-au stabilizat la niveluri ridicate în ultimele două luni, pe măsură ce se apropie recoltele. Cu toate acestea, există deja unele semne îngrijorătoare, seceta din Statele Unite urmând să reducă dimensiunea recoltei de grâu de iarnă, în timp ce în Franţa culturile de grâu au fost afectate de grindină, vânturi puternice şi ploi torenţiale în această lună.

    Vremea secetoasă din Argentina – al şaselea exportator mondial de grâu – a blocat semănatul şi a redus previziunile de producţie pentru sezonul 2022/23.

    În plus, starea de spirit în cadrul forumurilor internaţionale, precum G20, este acum mai puţin colaborativă, după ani de populism şi tensiuni sporite între principalii actori geopolitici.

    Unele ţări anunţaseră deja restricţii la export anul trecut, având în vedere criza de aprovizionare cu alimente la nivel mondial. Dar dominoul a început cu adevărat să cadă după invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie, preţurile globale atât la cereale, cât şi la uleiurile vegetale crescând vertiginos.

    În martie, Argentina a majorat taxele la exporturile sale de ulei şi făină de soia şi a impus un plafon mai mic decât anul trecut pentru noile exporturi de grâu.

    Interzicerea exporturilor de grâu de către India a venit după ce Indonezia, principalul producător mondial de ulei de palmier, a restricţionat deja exporturile de ulei de palmier începând cu 28 aprilie, invocând necesitatea de a se asigura că ţara are “rezerve abundente şi accesibile”.

    India este cel mai mare importator de ulei de palmier din lume, iar Indonezia este unul dintre cei mai importanţi furnizori ai acestuia. Indonezia şi-a ridicat interdicţia la 20 mai.

    Malaezia a interzis la 23 mai exportul de pui de la începutul acestei luni, după ce o penurie mondială de furaje, exacerbată de conflictul din Ucraina, a perturbat producţia de păsări şi a dus la o creştere bruscă a preţurilor.

    Valul de restricţii la export afectează deja aproape o cincime din caloriile comercializate la nivel mondial – ceea ce reprezintă aproape dublul impactului ultimei crize alimentare mondiale din 2008, potrivit Food Policy Research Institute (IFPRI), un think tank cu sediul la Washington care are ca obiectiv reducerea sărăciei în ţările în curs de dezvoltare.

    Uniunea Europeană – din care fac parte câţiva dintre cei mai mari importatori de alimente din lume în funcţie de valoare – îşi îndeamnă partenerii comerciali să nu adopte politici protecţioniste.

    “Uniunea Europeană îşi menţine exporturile de produse alimentare şi la fel ar trebui să facă şi ceilalţi”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susţinut luna aceasta.

    Chiar înainte de războiul din Ucraina, guvernul argentinian, care se lupta cu o inflaţie internă care depăşea acum 60%, a luat măsuri la sfârşitul anului trecut pentru a stopa creşterea preţurilor locale la alimente. Acesta a impus plafoane la exporturile de porumb şi grâu, adăugându-se unei interdicţii anterioare privind carnea de vită.

    După invazia Rusiei, a luat măsuri suplimentare, majorând taxele pe transporturile de ulei şi făină de soia procesată.

    Argentina este cel mai mare exportator de ulei şi făină de soia din lume, al doilea mare furnizor mondial de porumb şi un exportator cheie de grâu.

  • Avertismentul care sperie lumea: scumpirea dramatică a alimentelor va continua şi în 2023 în zona euro

    Preţurile alimentelor pentru consumatorii din zona euro vor continua să crească în ritmuri aproape record timp de încă un an cel puţin, în pofida autosuficienţei ridicate a sectorului agriculturii din regiune, avertizează Banca Centrală Europeană, potrivit Financial Times.

    Invazia Ucrainei de către Rusia a perturbat livrările din regiunea lovită de război şi a dus la o scumpire dra­matică a materiilor prime agricole cheie importate de acolo, cum ar fi în­grăşăminte, nutreţuri pentru ani­male şi ulei de floarea-soarelui. Un raport recent al BCE averti­zează că acest lucru împinge în sus costurile pentru fermierii şi producă­to­rii de alimente din Europa şi ar putea ge­nera scumpiri mai ample ale pro­du­selor alimen­tare de zi cu zi.

    Oficialii băncii a­rată că inflaţia ali­men­tară este „aştep­tată să ră­mâ­nă ridica­tă în lunile ur­mă­toa­re, în pofida unor factori compensa­to­rii“, cum ar fi produc­ţia in­ter­nă mai mare sau o tre­cere la surse alternative.

    Costul în creştere puternică al îngrăşă­min­telor va face ca preţurile alimentelor să continue să crească în forţă în 2023, avertizează banca.

    UE produce mai multe produse agricole decât consumă, însă acest lucru nu a izolat regiunea de impac­tul scumpirii alimentelor la nivel mondial.

    Preţurile alimentelor din zona euro au urcat cu 7,5% în acest an până în mai, un maxim istoric. Inflaţia alimentară anuală este mai ridicată în SUA şi UK, însă preţurile au avansat mai rapid în zona euro în ultimele trei luni.

    Jennifer McKeown, de la Capital Economics, arată că strategii „nu mai dispun de luxul“ de a nu lua în considerare inflaţia alimentară, „în special din moment ce preţurile alimentelor sunt atât de vizibile şi influenţează foarte mult psihologia oamenilor privind inflaţia“.

    BCE a anunţat recent că va începe să majoreze dobânzile în iulie pentru a combate o inflaţie care, situată la peste 8%, este acum de patru ori peste ţinta de 2% a strategilor.

    Un nou indicator BCE privind inflaţia arată că scumpirile din zona euro nu sunt doar importate, notează Bloomberg.

    Indicatorul, care încearcă să măsoare presiunile importate, arată că preţurile din zona euro încep să crească la nivel local. Indicatorul „sugerează că, deşi creşterea puternică a inflaţiei generale se explică în principal prin inflaţia importantă, presiunile inflaţioniste interne au crescut la rândul lor în ultimul an“, se arată într-un articol publicat recent de bancă.

    Noul indicator, denumit LIMI, analizează elementele din indicatorul armonizat al preţurilor e consum mai puţin afectate de presiunile internaţionale. Astfel de elemente includ închirierile de case, serviciile interne, mentenanţă şi reparaţii şi educaţia.

    LIMi este menit s fie utilizat ca instrument suplimentar care să ajute banca în procesul decizional.