BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Cum a reuşit o tânără să construiască o afacere cu care face milioane de dolari şi unde lucrează doar trei ore pe săptămână cu mai puţini bani de cât dau unii pe o pereche de pantofi

    La doar 10 ani, Jenny Woo era excepţională la citirea comportamentului non-verbal al oamenilor. Dezvoltarea acestui talent a venit din necesitate, ea  fiind o emigrantă chineză care a ajuns în Houston.

    Skill-ul dezvoltat în copilărie a ajutat-o să pună punct jobului său din corporaţie şi să pornească o afacere, în care a investit 1.000 de dolari la început. În prezent, ideea sa de business a dat roade şi îi aduce 1,7 milioane de dolari anual, iar Jenny munceşte doar trei ore pe săptămână, scrie CNBC.

    În timp ce lucra la masteratul său în cadrul prestigioasei Universităţi Harvard, în 2018, ea a lansat Mind Brain Emotions, un joc de cărţi inventat de aceasta care îi ajută pe oameni să înţeleagă mai uşor conceptele care stau la baza inteligenţei emoţionale. Acest tip de inteligenţă este fundamentul pe care Jenny Woo şi-a dezvoltat abilităţile de citire şi interpretare al comportamenului uman non-verbal.

    Antreprenoarea spune că peste 40% din toţi banii câştigaţi reprezintă profitul său generat de Mind Brain Emotions.

    Între aceast business şi celelalte trei surse de venit pe care le are în prezent – prelegeri la Universitatea California Irvine, un curs online despre inteligenţa emoţională şi consultanţă în afaceri pe cont propriu – ea lucrează între trei şi 30 de ore pe săptămână. Volumul de muncă depinde de sezon, iar multiplele sale fluxuri de venituri îi permit să se deconecteze complet de la job şi să petreacă mai mult timp cu cei mici.

    „Misiunea mea a fost întotdeauna despre a face cunoştinţele şi abilităţile mele accesibile tuturor pentru ca toţi să se poată educa în privinţa inteligenţei emoţionale”, a declarat Jenny Woo.

    Woo pune succesul din spatele businessului său pe seama a doi factori importanţi. Antreprenoarea sugerează celor ce vor să facă pasul către un business propriu să nu se oprească niciodată din a învăţa lucrui noi.

    De asemenea, ea îi sfătuieşte pe tinerii antreprenori să nu se dea bătuţi şi să aibă încredere în ideile şi aptitudinile lor dacă vor să atingă succesul.

    „Le spun studenţilor mei că învăţăm pe tot parcursul vieţii şi că nu trebuie să abandonăm acest proces. Pe lângă asta, ei trebuie să fie proprii lor susţinători şi să nu renunţe niciodată. Parcurgerea acestor paşi îţi oferă abilităţi de adaptare şi te pot face mai rezilient. Există oameni care te vor descuraja sau copia. Trebuie doar să continui să mergi mai departe”, a concluzionat Woo.

  • Mafia siciliană trece la un nou nivel: Legendara organizaţie Cosa Nostra îşi extinde afacerile dincolo de străzile Siciliei si intra pe un domeniu nou unde îşi infiltrează spioni

    Sicilia se bucură de o perioadă de boom economic, mai ales  datorită unor seriale precum „The White Lotus” de la HBO, care prezintă priveliştile uluitoare ale insulei şi atrage turiştii. Însă mare parte din idilica insulă rămâne neatinsă de banii veniţi din afară, pentru că aceştia au intrat sub controlul organizaţiilor mafiote, care au reuşit să-şi diversifice activităţile  şi să se intre tot mai mult în economia legală, scrie Bloomberg.

    Sicilia şi gruparea de crimă organizată Cosa Nostra au fost sinonime cel puţin din secolul al XIX-lea. Atrocităţile au scăzut în ultimii ani, în urma unei campanii agresive a poliţiei ca răspuns la atentatele cu bombă de lângă Palermo din 1992, în urma cărora au fost ucişi procurorii Paolo Borsellino şi Giovanni Falcone.

    Magistraţii spun că acest lucru se datorează şi faptului că mafia siciliană şi alte organizaţii similare au devenit mai sofisticate, intrând în contact cu angajaţi white collars, care le dau acces la economia legală, de unde direcţionează banii către droguri, prostituţie şi trafic de persoane, evitând conflictul deschis cu autorităţile.

    După pandemie, s-a dezvoltat o nouă tendinţă care reprezintă un avertisment pentru întreaga Europă. În timp ce mafioţii continuă meargă după banii în marile oraşe, ei se hrănesc, de asemenea, cu inegalitatea şi polarizarea tot mai mari pentru a submina statul italian în declin şi puternic îndatorat.

    Michele Ricciardi, director adjunct şi cercetător principal la Transcrime, un institut de cercetare din Milano, spune că la diviziunea tradiţională a Italiei între nordul bogat şi sudul sărac se adaugă se adaugă o nouă problemă: discrepanţa mare între cele mai mari şi prospere oraşe şi restul.

     În Sicilia, acest lucru se traduce printr-o revenire economică a oraşelor turistice pitoreşti, unde super-bogaţii care caută să beneficieze de sistemul fiscal generos din Italia. Pe fondul acestui scenariu, oraşele idilice sunt ţinta unor investiţii imobiliare importante, dar în afara lor degradarea pe toate palierele oferă materia primă perfectă pentru ca familiile şi reţelele de crimă organizată din Cosa Nostra să intre în joc.

    Un proces în curs de desfăşurare la Palermo oferă o perspectivă asupra modului în care influenţa gangsterilor se extinde tot mai subtil şi mai pătrunzător în ţesutul social şi economic. În acest caz, 31 de proprietari de afaceri dintr-o zonă sud-estică degradată din Brancaccio din Palermo, sunt acuzaţi de complicitate cu mafioţii.

    Acuzaţii sunt judecaţi pentru că au negat că ar fi plătit taxă de protecţie către Cosa Nostra, deşi au fost surprinşi pe înregistrările telefonice ale poliţiei vorbind despre acest lucru. Procurorii locali spun că procesul este atât de crucial deoarece – susţin ei – nu frica îi împiedică pe proprietarii de afaceri să recunoască plata, ci complicitatea. În schimbul cooperării, ei primesc oferte preferenţiale pentru mărfuri, sau servicii juridice, sau împrumuturi, chiar şi servicii sociale.

    Fenomenul nu vizează doar Sicilia. Alessandra Dolci, unul dintre cei mai importanţi procurori anti-mafie din Italia, se luptă cu o problemă similară în Milano.

    Ea vede aceeaşi discrepanţă tot mai mare între centrul oraşului şi periferia celui de-al doilea oraş al Italiei. Dolci insistă că „pentru a lupta împotriva crimei organizate trebuie să combatem şi evaziunea fiscală”

    Înapoi în Palermo, Maurizio de Lucia este procurorul şef care a condus investigaţiile care au dus la arestarea şefului mafiot Matteo Messina Denaro anul trecut, după 30 de ani de fugă. Un ucigaş care se lăuda că victimele sale ar putea „umple un cimitir”, Denaro era văzut ca un şef de mafie desprins parcă dintr-un film, o relicvă a mafiei tradiţionale italiene a atrocităţilor şi terorismului.

    Astăzi organizaţiile mafiote au abandonat căile tradiţionale şi au optat pentru afaceri mai inteligente, care face lupta procurorilor mult mai dificilă.

    „Activităţile mafiei sunt acum mai subtile , mai puţin violente şi mai stabile din punct de vedere economic. Organizaţiile se bazează pe ajutorul politicienilor şi al afaceriştilor. La această problemă se adaugă şi evaziunea fiscală. Denstistul care nu emite o factură pentru serviciile sale e la fel de periculos ca un traficant de droguri, din punct de evedere economic. Amandoi lucrează pe acelaşi teren”, a declarat de Lucia.

     

  • Cine este românca ce a decis să renunţe la un job sigur în străinătate pentru o idee aproape nebunească de antreprenoriat în ţara natală

    Un punct de inflexiune şi o dorinţă de a schimba macazul au condus-o pe Georgiana Ghiciuc la un business născut din pasiunea ei dintotdeauna – pantofii. Locuia în Berlin, astfel că o schimbare a fost şi revenirea în ţară. O decizie aproape nebunească, aşa că brandul pornit de la zero trebuia să reflecte asta.

    „După 14 ani de lucrat în servicii, m-am hotărât că ar fi frumos să schimb radical macazul şi să mă ocup de pasiunea mea dintotdeauna – pantofii. Pur şi simplu m-am întrebat ce aş face în viaţă dacă ar fi să aleg ceva ce mă pasionează cu adevărat şi am ajuns la ideea de pantofi cu toc”, povesteşte Georgiana, fondatoarea MAD Shoes. Aşa că a lăsat Germania pentru România şi a găsit aici un furnizor local care lucrează pantofii manual.

    Sunt pantofi din satin, cu accesorii lucrate de artişti români şi internaţionali, ceea ce face ca fiecare model să fie unic. Micile detalii sunt din sticlă sau porţelan, iar în plan sunt şi unele din metal pentru colecţiile viitoare. Uşor nu a fost până acum, pentru că provocările sunt multiple. Simplul fapt că atunci când a pornit, în toamna anului 2023, nu cunoştea mai deloc domeniul în care a intrat a fost un obstacol serios. Dar Georgiana învaţă permanent despre ce înseamnă producţia de pantofi şi îşi formează deja ochiul astfel încât să recunoască din prima un pantof lucrat excelent. Şi marketingul este o provocare. „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri. Şi, deşi suntem experţi în marketing B2B, marketingul direct către consumator e cu totul altă poveste. Mărturisesc că poziţionarea acestui gen de produs într-o piaţă ultracompetitivă nu e deloc uşoară.”

    Experienţa Georgianei Ghiciuc este în comunicare şi marketing digital, având în spate un master de profil în Franţa, pe lângă un doctorat în comunicare politică. În 2014, a fondat o mică agenţie de marketing digital şi employer branding – Beaglecat, iar în Germania a lucrat în calitate de consultant în marketing şi cultură organizaţională. Aşadar, nici cunoştinţele, nici experienţa în promovare nu-i lipsesc. A mai adăugat o investiţie estimată la peste 30.000 de euro în ultima jumătate de an şi a ajuns cu MAD Shoes în punctul în care munceşte la consolidarea brandului pe o piaţă deja aglomerată. „Suntem implicate eu şi colega mea din agenţia de marketing şi lucrăm cu o serie de colaboratori. Partea de producţie am externalizat-o către fabrica din Bucureşti. Noi gândim numai designul şi ţinem legătura cu furnizorii.”

    MAD Shoes este pentru femeile cărora leplac brandurile de lux, dar care vor să se diferenţieze în noianul de opţiuni pe care le oferă piaţa. Nu sunt neapărat obsedate de modă, dar adoptă uneori ţinute mai îndrăzneţe. Sunt femei pasionate de artă şi care ţin la sustenabilitate când vine vorba de brandurile de modă pe care le poartă. „De aceea pantofii noştri, în ediţie limitată, lucraţi cu artişti naţionali şi internaţionali, pot fi purtaţi şi de femeile din zona corporate, şi de cele care îşi doresc să faca din modă un statement.” Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing. Ce îşi doreşte Georgiana Ghiciuc mai departe? „Ne dorim ca anul acesta să ajungem la piaţa noastră ţintă în măsură cât mai mare – femeile din Europa de Vest. Şi să punctăm mai clar viziunea brandului: aceea de a aduce împreună măiestria pantofilor handmade şi creativitatea artiştilor plastici.”   

     

    „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri.“ – Georgiana Ghiciuc, fondatoare MAD Shoes

    Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Le Chat Gourmand – cofetărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Andra Safta

    Prezenţă: în zona de nord a Capitalei

    Saint Roastery – cafenea de specialitate (Bucureşti)

    Fondatori: Simona şi Ionuţ Croitoru

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 650.000 de euro

    Prezenţă: în zona Victoriei din Bucureşti

    Luna Rock – glamping (judeţul Vâlcea)

    Fondator: Marius Dumitran

    Investiţie: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 13.000 de euro

    Prezenţă: Brezoi, jud. Vâlcea

    ProMold Sib – fabrică de piese metalice de precizie (Sibiu)

    Fondator: Sergiu Opriş

    Investiţie iniţială: peste 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Atelier Răpeanu – atelier de obiecte din lemn masiv (Bucureşti)

    Fondator: Dragoş Răpeanu

    Investiţie iniţială: 1.500-2.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, raportează pentru T1/2024 un profit net de 1,4 mld. lei, minus 6% faţă de primul trimestru din 2023, şi afaceri de 8,5 mld. lei, în scădere cu 10%

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie petrolieră din România, a raportat pentru primul trimestru din 2024 un profit net de 1,4 mld. lei, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, şi afaceri de 8,5 mld. lei, mai mici cu 10%, potrivit raportului publicat marţi dimineaţă la Bursa de Valori.

    Valoarea veniturilor din vânzări consolidate a scăzut cu 10% comparativ cu T1/23, influenţată negativ de preţuri mai mici la gaze naturale şi energie electrică, precum şi de volume vândute mai mici de gaze naturale, parţial compensate de volume vândute mai mari de energie electrică şi produse rafinate. Vânzările din segmentul Rafinare şi Marketing au reprezentat 72% din totalul vânzărilor consolidate, vânzările din segmentul Gaze şi Energie au reprezentat 28%, în timp ce vânzările din segmentul Explorare şi Producţie au reprezentat numai 0,2% (vânzările din Explorare şi Producţie fiind, în mare parte, vânzări în interiorul Grupului, nu către terţi), se arată în raport.

     „Am avut un început de an puternic, am progresat cu transformarea noastră şi am obţinut rezultate bune pentru primul trimestru, într-un mediu de piaţă volatil. În timp ce preţul ţiţeiului a crescut uşor comparativ cu primul trimestru al anului 2023, preţurile gazelor şi energiei electrice pe pieţele noastre relevante au scăzut cu peste 40%. Modelul nostru de afaceri integrat şi performanţa operaţională puternică au ajutat la protejarea, în mare parte, împotriva acestui efect; rezultatul nostru din exploatare CCA excluzând elementele speciale a scăzut cu 16% faţă de primul trimestru al anului 2023 la 1,8 miliarde lei, susţinut şi de revenirea cererii pentru toate produsele noastre. Investiţiile noastre au atins 1 miliard lei şi vom investi în jur de 8 miliarde lei în 2024. Acest buget reflectă angajamentul nostru de a pune în aplicare strategia de transformare pentru un viitor cu emisii reduse de carbon. De asemenea, ne-am menţinut angajamentul de a asigura valoare pentru acţionarii noştri, prin distribuirea unui dividend de bază record pentru exerciţiul financiar 2023.”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

    OMV Petrom are o capitalizare bursieră de 43,6 mld. lei, acţiunile fiind tranzacţionate la 0,7 lei. De la începutul anului 2024 preţul acţiunilor a urcat cu 22%. Spre comparaţie indicele principal BET a urcat cu 11,3%. Austriecii de la OMV au 51,2% din companie. Statul român are 20,7% iar fondurile de pensii private Pilon II circa 14%.

    Rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost în suma de 1.769 mil lei în T1/24, în scădere faţă de 2.095 mil lei din T1/23, ca urmare a contribuţiei mai mici din partea tuturor segmentelor de activitate, în principal din cauza marjelor mai mici din gaze naturale în segmentul Gaze şi Energie, a scăderii preţurilor la gaze naturale şi a volumelor vândute mai mici în segmentul Explorare şi Producţie şi a scăderii marjei de rafinare şi a ratei de utilizare în segmentul Rafinare şi Marketing.

    Linia Consolidare a avut o contribuţie pozitivă de 151 mil lei în T1/24, în principal datorită scăderii stocului de gaze naturale, comparativ cu contribuţia negativă de (205) mil lei în T1/23 care a reflectat în special creşterea cantităţilor de produse petroliere în stoc în vederea pregătirii reviziei generale planificate a rafinăriei în T2/23.

    Rata efectivă a impozitului pe profit la nivel de Grup CCA excluzând elemente speciale a fost de 17% (T1/23: 16%).

    Profitul net CCA excluzând elementele speciale atribuibil acţionarilor societăţii-mamă a fost de 1.540 mil lei (T1/23: 1.881 mil lei).

    Trimestrul întâi 2024 (T1/24) comparativ cu trimestrul întâi 2023 (T1/23):
    • Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 728 mil lei, faţă de 985 mil lei în T1/23, reflectând în principal scăderea preţurilor gazelor naturale şi a volumelor de vânzări de hidrocarburi, precum şi amortizarea mai mare.
    • Producţia a scăzut cu 4,0%, în principal din cauza declinului natural, aspect parţial compensat de rezultatele bune ale sondelor noi şi ale reparaţiilor capitale la sonde.
    • Costul de producţie a crescut cu 10%, la 15,9 USD/bep, în principal din cauza costurilor mai mari cu personalul şi cu serviciile, precum şi a scăderii producţiei disponibile pentru vânzare.
    • Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 728 mil lei, comparativ cu 985 mil lei în T1/23, în principal din cauza scăderii preţurilor gazelor naturale şi a volumelor de vânzări de hidrocarburi, a creşterii amortizării şi ajustărilor de depreciere, precum şi a costurilor de producţie mai mari, aspecte parţial contrabalansate de scăderea impozitării din E&P.
    • “Producţia de hidrocarburi a scăzut la 10,2 mil bep sau 111,7 mii bep/zi (T1/23: 10,5 mil bep sau 116,3 mii bep/zi), reflectând declinul natural din principalele zăcăminte, aspect parţial compensat de rezultate bune ale sondelor noi şi ale reparaţiilor capitale la sonde. Producţia totală de hidrocarburi a scăzut cu 2,9%, având un declin mai mic comparativ cu scăderea de 4,0% a producţiei medii zilnice, datorită faptului că 2024 este an bisect. Producţia de ţiţei şi condensat a scăzut cu 3,3%, la 4,9 mil bbl, în timp ce producţia de gaze naturale a scăzut cu 2,5%, la 5,3 mil bep”.

    Alte comentarii din raportul financiar:

    Grupul OMV Petrom
    • Rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale de 1,8 mld lei, mai mic cu 16%, rezultat solid în contextul unui mediu de piaţă caracterizat prin preţuri reduse, cu contribuţii mai mici din partea tuturor segmentelor de activitate.
    • Profit net CCA excluzând elementele speciale atribuibil acţionarilor societăţii-mamă de 1,5 mld lei, în scădere cu 18%.
    • Flux de trezorerie din activităţi de exploatare de 3,0 mld lei, mai mic cu 36%.
    • Investiţii de 1,0 mld lei, în creştere cu 1%.
    • Flux de trezorerie extins după plata de dividende indicând intrări de numerar de 1,9 mld lei.
    • ROACE CCA excluzând elementele speciale de 25%, mai mic cu 12 pp.
    • TRIR: 0,14 (T1/23: 0,53).
     
    Explorare şi Producţie
     
    • Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 728 mil lei, faţă de 985 mil lei în T1/23, reflectând în principal scăderea preţurilor gazelor naturale şi a volumelor de vânzări de hidrocarburi, precum şi amortizarea mai mare.
    • Producţia a scăzut cu 4,0%, în principal din cauza declinului natural, aspect parţial compensat de rezultatele bune ale sondelor noi şi ale reparaţiilor capitale la sonde.
    • Costul de producţie a crescut cu 10%, la 15,9 USD/bep, în principal din cauza costurilor mai mari cu personalul şi cu serviciile, precum şi a scăderii producţiei disponibile pentru vânzare.
     
    Rafinare şi Marketing
     
    • Rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 484 mil lei, comparativ cu 616 mil lei în T1/23, reflectând în principal marjele de rafinare şi ale canalelor de vânzări mai mici, precum şi impozitul suplimentar asupra veniturilor.
    • Indicatorul marja de rafinare OMV Petrom la valoarea de 12,6 USD/bbl, mai mic cu 24%, ca urmare a scăderii diferenţialelor pentru produse, în special pentru motorină şi benzină.
    • Rata de utilizare a rafinariei la 93%, comparativ cu 98% în T1/23, din cauza unor scurte întreruperi neplanificate ale unei instalaţii şi a unor constrângeri de aprovizionare; totuşi, rata de utilizare a fost peste media europeană de Â80%.
    • Volumul total al vânzărilor de produse rafinate cu 4% mai mare, în pofida unei rate de utilizare a rafinariei mai reduse, cu o contribuţie principală din partea vânzărilor cu amănuntul, care au crescut cu 7%.
     
    Gaze şi Energie
     
    • Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 433 mil lei, în scădere faţă de 723 mil lei în T1/23, în principal pentru că marjele excelente pentru gazele naturale extrase din depozitele de înmagazinare realizate în T1/23 nu s-au materializat şi în T1/24.
    • Volume totale de vânzări de gaze naturale mai mici, cu vânzări mai mari către clienţii finali şi consum mai mare al centralei electrice Brazi, precum şi vânzări mai mici către piaţa angro, inclusiv către piaţa reglementată.
    • Producţia centralei electrice Brazi la 1,6 TWh, nivel record de producţie pentru un T1, acoperind 10% în mixul de generare al României.
    Evenimente semnificative
     
    • OMV Petrom a anunţat în aprilie că va testa o instalaţie inovatoare de captare şi utilizare a carbonului la Petrobrazi în T2/24.
    • Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor (AGOA) a aprobat în aprilie propunerea iniţială a Directoratului pentru un dividend de bază pe acţiune de 0,0413 lei pentru 2023, în creştere cu 10% comparativ cu 2022; Directoratul a anunţat intenţia de a propune un dividend special în 2024.
    • OMV Petrom a anunţat în februarie semnarea finanţării prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru două proiecte de producţie de hidrogen verde cu o capacitate totală de 55 MW la rafinăria Petrobrazi.
    • OMV Petrom a anunţat în ianuarie cea mai mare achiziţie de proiecte verzi din România cu Renovatio în domeniul energiei regenerabile şi al mobilităţii electrice.

  • Primul mall care şi-a depus rezultatele financiare pentru 2023: Băneasa Shopping City a ajuns la afaceri de 278 mil. lei, după o creştere de 9%

    Băneasa Developments, compania care administrează mallul Băneasa Shopping City din zona de nord a Capitalei, şi-a majorat cifra de afaceri cu 9% în 2023, rezultatul ajungând astfel la 278,2 milioane de lei, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Profitul de 170,7 milioane de lei a fost în creştere cu 17% comparativ cu anul anterior, iar numărul mediu de angajaţi a continuat să scadă, până la 83.

    Băneasa Shopping City face parte din Zona Comercială Băneasa, alături de Carrefour, IKEA, Metro, Mobexpert şi Brico Dépôt. Potrivit datelor disponibile pe platforma de analiză a companiilor Termene.ro, Băneasa Developments este deţinută integral de Spesso Trading Limited, o companie din Cipru.

  • Afacerile producătorului de mobilier tapiţat Mobila Dalin, controlat de famila Cotoi din Reghin, au scăzut cu aproximativ 8% în 2023, ajungând la 48,9 mil. lei

    Producătorul de mobilier tapiţat Mobila Dalin din Reghin, judeţul Mureş, o afacere românească fondată de familia Cotoi în urmă cu 29 de ani, a raportat pentru 2023 o cifră de afaceri de aproximativ 48,9 mil. lei (9,9 mil. euro), în scădere cu aproape 8% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri de 53,2 mil. lei (10,8 mil. euro), potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Compania a realizat anul trecut un profit net de aproximativ 975.500 de lei (197.000 de euro), de cinci ori mai mic faţă de anul precedent, când Mobila Dalin a obţinut un câştig net de peste 5 mil. lei (1 mil. euro), conform datelor publice. Producătorul de mobilier tapiţat din Reghin a ajuns în 2023 la un număr mediu de 244 de angajaţi.

    Fabrica de mobilă din Reghin produce diverse canapele, fotolii, scaune şi paturi, alaturi de accesorii şi alte produse de mobilier tapiţat, care sunt vândute apoi în magazinele proprii şi ale partenerilor, cât şi la export. Produsele Mobila Dalin sunt comercializate în aproximativ 150 de magazine din România, Ungaria şi Republica Moldova, potrivit informaţiilor existente pe site-ul companiei.

    România a exportat în 2022 (ultimele date) mobilă în valoare de 2,6 miliarde de euro, în creştere cu 17% faţă de anul precedent, arată datele de la Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Astfel, exporturile au continuat să crească în valoare, singurul an din ultimii zece în care livrările peste hotare au făcut un pas în spate fiind 2020, atunci când pandemia a dat economiile lumii peste cap şi a ţinut închise magazinele de mobilă şi consumatorii departe de acestea. În plus, multe fabrici au fost închise în această perioadă din cauza lipsei de comenzi iar unele au fost nevoite să concedieze oameni şi să-şi restrângă activitatea.

    Principala ţară de export este Germania, acolo unde fabricile locale au trimis mobilă în valoare de peste 440 de milioane de euro. Vestul Europei reprezintă principala zonă de destinaţie a produselor de mobilier care trec graniţa României, astfel că în top se mai află şi Franţa, dar şi Italia. Acestea sunt urmate în clasament de Cehia şi Olanda. De altfel, produsele vândute pe aceste cinci pieţe reprezintă jumătate din valoarea produselor de mobilier trimise peste hotare de România.

    Cei mai mari exportatori de mobilă sunt şi cei mai mari producători. Astfel, conform ultimelor date în clasamentul celor mai mari exportatori se află Aramis Invest, Ecolor, PGS Sofa&Co, Italsofa, Taparo sau Ada Fabrica de Mobilă. Fabricile româneşti sunt importanţi furnizori şi pentru retaileri precum IKEA sau JYSK, în special pentru magazinele din Europa.

    laurenţiu.cotu@zf.ro

  • Afacerile constructorului sucevean Autotehnorom, deţinut de familia Rîpan, au scăzut cu 25,5% în 2023, ajungând la 200,9 mil. lei

    Autotehnorom, o companie de con­struc­ţii din Suceava deţinută de familia Rîpan, a raportat pentru 2023 o cifră de afaceri de aproximativ 200,9 mil. lei (40,6 mil. euro), în scădere cu 25,5% faţă de anul an­terior, când compania a avut afaceri de 270 mil. lei (54,7 mil. euro), potri­vit calculelor ZF făcu­te pe baza datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Autotehnorom a realizat anul trecut un profit net de 5,4 mil. lei (1,1 mil. euro), mai mic cu 18,8% faţă de anul precedent, când con­structorul suce­vean a obţinut un câştig net de 6,7 mil. lei (1,3 mil. euro), conform date­lor publice.

    Compania a ajuns anul trecut la un număr mediu de 416 angajaţi.

    Autotehnorom este deţinută în pro­por­ţii egale de Ion Vasile Rîpan şi firma Opera­tional Autoleasing, con­trolată, la rân­dul ei, de Ion Vasile Rîpan şi Liliana Rita Rîpan, potri­vit informaţiilor disponibile pe platforma de analiză a companiilor Confidas.ro.

    Compania a finalizat în urmă cu aproximativ trei ani un proiect de investiţii de peste 120 mil. lei (aproximativ 25 mil. euro), ce a presupus reabilitarea a 39 de kilometri din dru­mul judeţean 186, din judeţul Maramureş.

    Lucrările au fost executate de S.C. Autotehnorom S.R.L. (lider de asociere), împreună cu S.C. Blue Company S.R.L., S.C. Opr Asfalt S.R.L., Obras Publicas Y Regadios S.A. şi S.C. Road Design S.R.L. Finanţarea proiectului a fost realizată în cea mai mare parte din fonduri guvernamentale, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

    Unul dintre cele mai valoroase contracte publice câştigate de Autotehnorom a avut o valoare de 208 milioane de lei şi datează din 2020, pentru modernizarea unui drum naţional din judeţul Botoşani. Beneficiar este Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Un alt contract valoros, de peste 100 de milioane de lei, a fost semnat tot în 2020, cu Consiliul Judeţean Suceava, pentru construirea unor drumuri în judeţ. Consiliul Judeţean Maramureş, judeţul Bistriţa-Năsăud, Compania Naţională de Investiţii, municipiul Paşcani sunt alte autorităţi pentru care Autotehnorom a prestat lucrări în baza contractelor de achiziţii publice.

    Industria construcţiilor ajunsese să numere, la sfârşitul anului 2022, peste 92.000 de companii cu o cifră de afaceri totală de 163 de miliarde de lei şi cu peste 423.000 de angajaţi, potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) la jumătatea anului şi centralizate de ZF. Datele pentru 2023 nu au fost încă adunate în statistici.

    Ca număr de firme, cele mai multe activează în domeniul lucrărilor de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, iar cele mai puţine – în construcţia de poduri şi tuneluri. Pe coduri CAEN, cea mai mare cifră de afaceri cumulată o generează firmele responsabile de construcţia clădirilor, iar cea mai redusă – companiile care derulează lucrări de ipsoserie. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, cei mai mulţi lucrează în firme care construiesc clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, iar cei mai puţini – în firmele cu lucrări de foraj şi sondaj pentru construcţii.

    Pe sectoare ale economiei, construcţiile se află încă în top 20 domenii după cifra de afaceri totală, poziţionându-se pe locul al 19-lea, potrivit unei analize ZF. La vârf se află sectorul energiei în ansamblul său, transporturile pe apă, agenţiile de turism, HoReCa, comerţul cu carburanţi şi serviciile de depozitare, acestea înregistrând cea mai bună evoluţie în 2022, un an marcat de războiul de la graniţă, de inflaţia-record, de majorările de dobânzi şi de problemele de pe lanţul de aprovizionare.

    Dacă segmentul de rezidenţial a fost în decline anul trecut, sectorul construcţiilor inginereşti (autostrăzi, poduri, viaducte, pasaje) a crescut spectaculos, cu 31,7%. Se lucrează pe şosele şi pe autostrăzi într-un ritm mai evident şi mai solid decât în anii trecuţi, ceea ce înseamnă că sunt bani pentru ele. Un rol esenţial în această situaţie îl au fondurile europene. Cum vremea a fost bună, construcţiile au rămas pe un plus solid la final de an 2023. În noiembrie faţă de octombrie, construcţiile inginereşti au crescut cu 6,1%, sectorul nerezidenţial cu 5,9% şi cel rezidenţial cu 2,8%. Cu un nou pachet de măsuri fiscale aprobat pe finalul anului trecut de guvern, companiile din construcţii – la fel ca cele din întreaga economie, de altfel – se declareă din nou temătoare cu privire la ce va urma.

    laurenţiu.cotu@zf.ro

     

  • Adrian Sârbu: Creşterea PIB înseamnă creşterea bogăţiei tale. În România există oportunităţi. Fii vesel, pentru că economia creşte şi bazată pe nivelul tău de bună dispoziţie şi de gândire pozitivă

    Nemo: Îţi repet întrebarea, de la care aşteptăm răspunsul tău. Eşti de acord să votezi doar acele partide/guverne care îşi asumă răspunderea pentru o creştere economică de 5% pe an ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în termeni reali în 15 ani? Hai să vedem ce aţi votat. Ia uitaţi-vă,

    Hofi: 81% vor.

    Adrian Sârbu: Ia uite aici, vor.

    Nemo: Vor să dubleze PIB-ul României în 15 ani.

    Adrian Sârbu: Iară dau dureri de cap dlui Ciolacu. Şi dlui Ciucă. Noi nu putem rata ca să nu numai să creştem PIB-ul, Hofi, şi să ajungem această Elveţie. Ca să nu ratăm, trebuie, aşa cum ne spune spectatorul, cum ne spui tu, trebuie nişte cetăţeni care sunt la conducerea ţării, temporar în Qatar sau pe drumuri cu Cătălin Cârstoiu, ca să îl facă primar, dacă nu-l retrag din cursă, şi după aia cu alţi candidaţi. Nimeni la butoanele economiei, nimeni la butoanele ţării, nimeni, absolut. Ar trebui să-şi asume această răspundere pe care spectatorii noştri … şi dacă nu sunt ei, eu cred că sunt destul de mulţi români care gândesc la fel şi cărora noi le dăm, ţie-ţi dăm această această supapă. Nu-i mai înjura pe ăştia atât de mult că-i înjuri degeaba, că nu le pasă. Ei sunt la blat, la democrativă, la putere, la bani, la PNRR, la Qatar, la unde vrei tu, la Cotroceni. Pentru ei business-ul e business. Al lor. Economia României nu-i interesează.

    Nemo: Şi atunci eu să mă aştept că toate schimbările astea despre care vorbiţi ei stau şi să analizeze domnule care va fi impactul tehnologiilor noi şi noilor oportunităţi

    Adrian Sârbu: Nemo, nu interesează pe nimeni din Parlament, Guvern, Preşedinţie ş.a.m.d. ce discutăm noi aici. Pe nimeni.

    Îţi place sau nu-ţi place, noi vorbim nu în pernă, vorbim pentru mii, zeci de mii, sute de mii şi mâine-poimâine, ideile astea se vor întâlni cu milioane de oameni care le aşteaptă. Treaba e ultra simplă. Vrei să ai un cuvânt de spus în România şi tot ce vorbim noi aici să nu fie cenaclu? Ok, dar du-te frumos şi înscrie-te consilier, consilier independent.

    Gândeşte-te că, dacă ai ratat-o pe asta, o să-ţi pară rău, dar mai pot să prinzi parlamentar. Mai ai mult timp, mai ai ceva timp până în noiembrie. Dacă n-aduc ăştia alegerile parlamentare de Sfântă Mărie să treacă repede într-o horă nesfârşită şi cu nişte moaşte a lui Sfânta Parascheva, care, sigur, nu-i de Sfânta Mărie, dar le putem comasa şi pe astea.

    Hofi: Chiar merg astea.

    Adrian Sârbu: Hai să vedem puţin, Nemo. Ar trebui să te întreb un lucru simplu. Tu dacă ai fi şeful PIB-ului din România, cum l-ai face tu mare? Cum l-ai mări pe PIB-ul ăsta?

    Nemo: Aşa mări şoc, ce în trend, m-aş uita ce aşteptări au oamenii, ce aşteptări are piaţa.

    Adrian Sârbu: Eu spun că fiecare din noi e şeful PIB-ului şi fiecare care are o afacere trebuie să se gândească la creşterea ei, la added value. Cine n-are afacere, să se gândească: n-aş putea să-mi fac şi eu o afacere?

    Dincolo de ceea ce am încercat să-ţi descriu simplu, natural, ce înseamnă creştere de PIB, care înseamnă creşterea bogăţiei tale, Nemo. Ia uite ce scrie aici. Simplu. Atragerea de investiţii. Noi am vorbit. Noi avem o medie de 3-4 miliarde /ani investiţii străine. România ar trebui să înghită 10 miliarde /an. Absorbţie eficientă a fondurilor europene. Hai, mă, iar aţi început, mă, să vorbiţi de fonduri europene? Domnul Hofi, ia te rog să mă admonestezi. Iar vorbiţi de fonduri europene, domnule, nu vă ruşine? Lăsaţi, mă, banii ăia să se odihnească la Banca Naţională. Ia uite mai departe. Creşterea productivităţii muncii. Ce poate să fie mai frumos decât să munceşti mai puţin, să câştigi mai mult. Dezvoltarea sectoarelor cu valoare adăugată. Servicii. Şi fii atent, politici fiscale şi monetare. Şeful liberalilor din Ministerul Finanţelor, nu ştiu ce treabă o avea el şi cu finanţele, şi cu economia, domnul Boloş, alt Marcel. Zice, domnule, la anul creştem taxele? Bine, mă, Marcele, hai că ai venit şi tu cu asta. Politici fiscale, da.

    Pe de altă parte, un străin când vorbeşte despre România, atenţie, când vorbeşte despre România, zice aşa, domnule, puncte tare în România. Resurse naturale semnificative. Da, nu le explorăm. Nu, le iau străinii. Nu, nu le explorăm. Am lăsat gazul din Marea Neagră zeci de ani. Avem acum hărţi care arată că avem metale rare. Au venit americanii, ăsta lucra la Obama. Poţi să-ţi dai seama, unul care a lucrat pentru Obama a venit să facă fabrica asta, să investească. N-o face el. Din tehnologii. Bravo lui, mulţumim. Să-l facem cetăţean de onoare la Oradea şi în tot judeţul Bihor sau în ce zonă metropolitană ar fi.

    Independenţă energetică. Noi avem exces de curent, avem potenţial de energie verde gârlă.

    Resurse semnificative de producţie agricolă şi alimentare. Băi, aşa vorbesc consultanţii străini despre România.

    Stabilitate politică. Până şi pe asta o avem. Stabilitate monetară, foarte bună. Costuri mai reduse. E adevărat că românaşii sunt mai ieftin decât puturoşii ăia din vest.

    Tendinţă spre industria terţiară, adică spre servicii. Da, adică să mergem la servici, să nu facem nimic. Infrastructură IT bună, bună, iarăşi bună. Alfabetizare IT. Vedem cel mai mare număr de IT-işti. Forţă de muncă educată. Cu asta s-a cam terminat. Forţa educată a plecat.

    Prietenoasă, angajată faţă de UE. Românii sunt cu UE, dar nu vrea UE să fie cu ei, mai ales Austria.

    Hofi: Asta e analiza SWOT

    Adrian Sârbu: Nu, străinii cred că există în România oportunităţi. Evident că ai şi provocări, ai şi challenge-uri, pe care tu te uiţi în fiecare zi că viaţa ta e plină de challenge-uri, dar dacă tu te trezeşti dimineaţă şi spui domnule, de ce nu creşte PIB-ul ăla, că eu sunt supărat? Nu mai fi supărat, frate, fii vesel, te-ai născut dimineaţa încă o dată, nu te-ai născut mort. Zi mersi, fii vesel, pentru că economia creşte şi bazată pe nivelul tău de bună dispoziţie şi de gândire pozitivă. Nu fii trist, obosit, născut obosit, că n-ai ce face. Uite, îţi dăm noi ce face acum.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti de acord să votezi doar acele partide/ guverne care îşi asumă răspunderea pentru o creştere economică de 5% pe an, ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în termeni reali în 15 ani?

    DA-81%

    NU – 19%

     

    Ai fost de acord:

    – cu implementarea votului electronic la toate alegerile din România, care să îţi dea posibilitatea să îţi exprimi punctul de vedere rapid, în orice decizie politică majoră;

    – cu o creştere economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti;

    – să îi alegi direct pe cei care ocupă principalele funcţii în stat şi în administraţie;

    – ca pentru accederea în orice funcţie publică, fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract, în baza căruia să fie evaluat anual, de către cei care l-au votat;

    – că administraţia publică trebuie digitalizată, eficientizată, în aşa fel încât să îţi servească rapid nevoile legitime la costurile cele mai mici;

    – ca în administraţie să fie propuşi şi votaţi manageri cu performanţă din companiile private şi din corporaţii, şi nu din activul partidelor;

    – ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 din 1.300.000 câţi sunt în prezent;

     

     

     

     

     

     

     

  • Bitdefender lansează un program de investiţii pentru startupuri. Florin Talpeş, CEO al companiei: „Experienţa noastră solidă în construirea unei afaceri globale de lider în securitate cibernetică ne oferă o poziţie unică de a ajuta fondatorii startupurilor să dezvolte noul val de soluţii inovatoare şi să le aducă pe piaţă”

    Bitdefender, lider global al securităţii cibernetice cu origini româneşti, a anunţat lansarea Bitdefender Voyager Ventures (BVV), un nou program de investiţii dedicat finanţării şi dezvoltării următoarei generaţii de startupuri în securitate cibernetică, analiză a datelor, automatizare şi inteligenţă artificială (AI). BVV este o iniţiativă globală cu accent pe Europa care se va concentra asupra oportunităţilor de investiţii în stadii incipiente, de tip seed şi Series A, în care poate acţiona fie ca investitor principal sau coinvestitor.

    Bitdefender Voyager Ventures se distinge prin faptul că oferă startupurilor mai mult decât capital, spun reprezentanţii companiei, BVV oferă, totodată, acestor companii o îmbinare valoroasă de sprijin strategic şi operaţional pentru a le ajuta în a se lansa pe piaţă şi a avea creşteri mai rapide. Aceste resurse includ acces la expertiza Bitdefender din industrie şi a strategiilor pentru go-to-market, la tehnologii complementare şi la reţeaua globală de parteneri de afaceri ai companiei.

    „Într-o perioadă marcată de progrese rapide şi de noi provocări în domeniul securităţii cibernetice, Bitdefender Voyager Ventures reprezintă angajamentul ferm al companiei noastre de a inova şi de a sprijini talentul antreprenorial de excepţie în Europa şi în întreaga lume. Experienţa noastră solidă în construirea unei afaceri globale de lider în securitate cibernetică ne oferă o poziţie unică de a ajuta fondatorii startupurilor să dezvolte noul val de soluţii inovatoare şi să le aducă pe piaţă”, spune Florin Talpeş, cofondator şi CEO al Bitdefender.

    Expertiza Bitdefender acoperă soluţii de securitate dedicate atât utilizatorilor de acasă, cât şi mediului de business, cu un portofoliu divers şi strategii dovedite pentru go-to-market care au facilitat extinderea globală a companiei, cu peste 20.000 de parteneri şi milioane de clienţi în mai mult de 170 de ţări. Cu un angajament de lungă durată pentru a impulsiona creşterea comunităţii de startupuri în securitate cibernetică în Europa, Bitdefender a mentorat de-a lungul anilor numeroase companii B2B şi B2C, oferind consultanţă în domenii precum managementul produsului, expansiune la nivel internaţional, strategii de vânzări, relaţii publice, motivarea echipelor şi altele. Această implicare subliniază rolul Bitdefender nu doar de investitor, ci şi de partener solid pentru companiile inovatoare care îşi doresc să lase o amprentă în sectorul securităţii cibernetice, mai spun reprezentanţii companiei. 

     

  • Inteligenţa artificială pătrunde încet, dar sigur, în lumea afacerilor şi ar putea produce o nouă „revoluţie industrială“. Deocamdată de ea profită cei puternici

    Jamie Dimon, CEO-ul de la JPMorgan Chase, una dintre cele mai puternice bănci private din lume, crede că ino­vaţiile aduse de inteligenţa artificială (AI) vor avea asupra societăţii un im­pact la fel de mare ca îmblânzirea electri­cităţii şi inventarea internetului. Într-o bună zi, mai spune el, AI va permite săptămâna de lucru de trei zile şi jumătate pentru oameni şi progrese în sănătate care vor extinde speranţa de viaţă.

    Deocamdată, JPMorgan investeşte peste zece miliarde de dolari anual în tehnologie, inclusiv AI, pe care o şi foloseşte în scopuri de afaceri. Se laudă că este prima dintre marile bănci care a dezvoltat un asistent virtual pe bază de AI care va face mai uşor pentru clienţii corporate să transfere bani oriunde este posibil în lume. JPMorgan are un instrument de management al fluxurilor de bani centrat pe AI care i-a ajutat pe unii clienţi să reducă munca manuală cu aproape 90%.

    Este un produs cu un suc­ces atât de mare încât ma­na­gerii băncii se gândesc să-l pună la dispoziţia publicului contra cost. Instituţia are un pro­gram special dedicat cercetă­rii AI. Pentru JPMorgan, in­te­ligenţa artificială nu este un moft sau o tendinţă de moment, este ceva real, un business şi opor­tunitate de in­vestiţii. Jamie Dimon are în­cre­dere în ea. Alţi executivi nu. Dar AI devine principala megatendinţă globală, cu potenţialul de a rescrie modelele de business, de a perturba industrii şi schimba regulile jocului.

    Guverne deja puternice şi influente, cum ar fi cel al Arabiei Saudite, investesc zeci de mili­arde de dolari în dezvoltarea şi implementarea unor strategii referitoare la AI şi la producţia de inteligenţă artificială. Cu alte cuvinte, vor să devină superputeri globale ale AI. Companiile nu pot decât să caute să înţeleagă ce se întâmplă şi să se adapteze.

    „Cu timpul, anticipăm noi, folosirea AI are potenţialul de a îmbunătăţi aproape toate locu­rile de muncă şi de a influenţa compoziţia forţei de muncă“, a explicat Dimon. „Poate reduce anu­mite joburi sau roluri, dar poate crea altele. Cum s-a mai întâmplat în trecut, ne vom adapta agresiv profesional şi reorienta talentul pentru a ne asigura că putem avea grijă de angajaţii noştri dacă ei sunt afectaţi de această tendinţă.“

    Pentru un alt etalon al capitalismului, pen­tru Elon Musk, care a cofinanţat OpenAI alături de Sam Altman pentru a pleca în 2018, AI înseamnă pericol. Americanul care a adus pe şosele Tesla şi a acoperit cerul cu sateliţi Starlink spune că „inteligenţa artificială este mai periculoasă decât, să zicem, proiectarea defectuoasă a unui avion sau defecte de pro­duc­ţia la o maşină. Are potenţialul de a dis­truge civilizaţia“. Musk este înclinat spre dra­mă, publicitate şi spectacol. Companiile sale au propriile produse AI la care lucrează, scrie revista Quartz. Unul dintre proiecte este un supercomputer de un miliard de dolari.

    Altul este un chatbot pe nume Grok care să rivalizeze cu ChatGPT al lui OpenAI, fosta dra­goste a lui Musk. OpenAI a dezlănţuit fre­nezia curentă a AI prin lansarea, în 2022, a ChatGPT. CEO-ul Sam Altman spune, refe­rindu-se la cea mai mare teamă legată de AI a omenirii, că nu este prea îngrijorat că inteli­genţa robotică va fura locurile de muncă ale oamenilor. „Oamenii vor merge mai departe cu vieţile lor. Noi facem un instrument impresio­nant, dar oamenii vor face în continuare ceea ce-i defineşte“, a afirmat Altman. Pe de altă parte, el este îngrijorat de „erori subtile de ali­niere în societate care pot face ca AI să aducă rău“. Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, produ­cător de cipuri care a pariat pe AI atunci când puţini îi vedeau potenţialul, este convins că răspândirea inteligenţei artificiale echivalează cu o nouă revoluţie industrială.

    Impactul ei în business abia începe să se vadă. În primul rând, efectele se văd în concu­renţa producătorilor. Microsoft tocmai a anun­ţat un model mai mic de inteligenţă artificială ce poate fi folosit la crearea de conţinut sau postări pe social media la fel de performant ca modelele mult mai mari, dar cu consum mai mic de date. Produsul companiei se numeşte Phi-3-mini şi ar putea fi preferat de afacerile cu resurse limitate. Astfel, a fost făcut un pas mare spre miniaturizare.

    Dar până la folosirea la scară mare a AI în afaceri e cale lungă. Un exemplu este GenAI, tehnologia care poate crea conţinut complex – grafică, video, muzică, text – în câteva secunde. O analiză a Forumului Economic Mondial esti­mează că până în 2026 peste 80% din orga­ni­zaţii vor fi folosit inteligenţa artificială genera­tivă (GenAI) în interfeţe sau aplicaţii pentru producţie. Dar anul trecut, ponderea a fost de doar 3%.

    În prezent cele mai multe iniţiative AI se soldează cu eşec. Unele calcule dau o rată de eşec de 80%.

    De vină ar fi noutatea tehnologiei şi lipsa de experienţă în utilizarea ei. Experienţa vine cu timpul. Compania americană Icertis are experienţă din 2009 în managementul software al contractelor. Dar cu ajutorul AI, produsele sale pot transforma informaţiile tehnice şi stufoase din contracte, vechi sau actuale, în informaţii de business bine structurate.

    Spre exemplu, pot spune în timpul negocierilor dacă prevederile contractuale se încadrează în politica afacerii. După cum a demonstrat gigantul Publicis, AI poate transforma radical publicitatea ca business. Cu uşurinţă, CEO-ul companiei a reuşit să personalize, cu nume, limbă, cu referinţe despre pasiunile fiecăruia, mesaje de mulţumire pe care le-a trimis către 100.000 de angajaţi. Astfel, el a creat clipuri hiperpersonalizate.

    Este o formă de publicitate care cu ajutorul AI poate fi produsă masiv, uşor şi ieftin, scrie Financial Times. Publicis şi concurentul WPP cheltuie sute de milioane de dolari pentru a integra AI în afacerile lor. Mark Read, CEO-ul WPP, crede şi el că AI este echivalentul inventării internetului. „Va schimba natura muncii creative. Va da multor oameni posibilitatea de a-şi transpune în realitate ideile mult mai rapid“, a spus el. Alţi executivi din sector se tem că riscă să fie scoşi din afaceri de AI. Dar chiar şi Financial Times a apelat la AI, sub forma unui chatbot cu numele Ask FT care poate răspunde întrebărilor abonaţilor.

    Robotul a învăţat din articolele publicate de FT de-a lungul deceniilor. În testele făcute de The Verge, Ask FT a dat rezultate mixte. Şi Wall Street Journal a testat inteligenţa artificială. I-a cerut să furnizeze un plan de afaceri. Concluzia experimentului este că AI poate fi un loc bun de unde un antreprenor poate porni. Dar aşteptările nu trebuie să fie prea mari. The New York Times îşi construieşte o echipă de ingineri şi editori care să experimenteze cu folosirea AI în redacţie.

    Jurnaliştii vor fi în continuare baza, asigură ziarul, care într-o analiză despre inteligenţa artificială în business a găsit că deşi companiile cred că AI poate mări productivitatea, acest lucru încă nu se vede în cifrele statistice. Inteligenţa robotică, şi în special cea generativă, nu este suficient de răspândită. Tot NYT a atacat în justiţie Microsoft şi OpenAI pentru că inteligenţele artificiale dezvoltate de acestea ar fi furat de la ziar conţinut jurnalistic protejat de drepturi de autor.