BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Plus Discount: deschidem 20-25 de magazine in 2009

    "Nu avem de gand sa reducem costurile legate de personal sau investitii in 2009" a declarat Ioana Marginean, directorul de marketing al companiei, adaugand ca Plus va continua sa angajeze personal pentru magazinele pe care urmeaza sa le deschida.

    Investitia medie pentru un magazin Plus Discount este de aproximativ 1,5 milioane de euro. Pentru un magazin cu o suprafata medie de vanzare de 1100-1200 de metri patrati sunt necesari 25 de angajati.
    Anul trecut, operatorul a deschis 22 de magazine pentru care a investit in jur de 33 de milioane de euro, conform calculelor BUSINESS Magazin. Potrivit Ioanei Marginean, strategia companiei consta in a deschide in continuare magazine in toate orasele cu peste 15 000 de locuitori.

    In 2007, Plus a inregistrat o cifra de afaceri de 193 de milioane de euro, fata de 81 in 2006 si un profit de 83,8 milioane de euro, pe fondul unei tranzactii intragrup. Principalii jucatori de pe segmentul comertului de tip discount sunt Plus Discount, Penny Market (parte a grupului Rewe, din care mai fac parte Selgros si Billa), Profi (parte a grupului Louis Delhaize, din care face parte si Cora) si miniMAX. Pentru 2010 sunt asteptate si primele magazine ale discounterului german Lidl, parte a grupului Schwartz, prezent in Romania prin reteaua de hipermarketuri cu regim de discount Kaufland.

  • Elmec a trecut Prutul

    “Republica Moldova este inca o piata in dezvoltare daca ne referim la retail-ul de fashion si una dintre pietele cu potential pentru brand-urile high-end. De la deschidere si pana acum, am observat un interes crescut al clientilor pentru brandurile pe care le comercializam, asadar, nu excludem posibilitatea extinderii”, spune Cristian Beznoska, CEO Elmec Romania.

     

    Cele trei magazine de tip monobrand – Miss Sixty (care comercializeaza produse Miss Sixty, Energie si Killah), Calvin Klein Jeans si Pepe Jeans London, ocupa o suprafata de aproximativ 500 mp inchiriati in centrul comercial MallDova. Investitia de peste jumatate de milion de euro reprezinta "doar o parte a proiectului de investitie pentru piata din Republica Moldova", sustine Beznoska.

     

    De zece ani pe piata locala, Elmec Romania, filiala locala a companiei elene Elmec Sport administreaza o retea de 42 de magazine monobrand si multibrand, dintre care 23 de magazine Nike, sapte magazine multibrand dezvoltate sub conceptul Famous Brands, opt magazine monobrand (Calvin Klein, Calvin Klein Jeans, Miss Sixty/Energie, Pepe Jeans London, Marlboro Jeans Classics), patru magazine Folli Follie si patru outlet-uri. Compania, care anul trecut a realizat afaceri de peste 45 de milione de euro, mai detine si centrul de sanatate WellnessClub din Plaza Romania.

     

    Printre concurentii Elmec pe piata de retail de fashion, estimata la 2,3 miliarde de euro, se numara companii precum Solmar Grup, cel mai vechi retailer pe piata, care detine printre altele franciza Mango in Romania, Rafar, divizia de fashionta Grupului RTC, care opereaza lantul de magazine Debenhams, Inditex, proprietarul Zara, sau AAV Group, care administreaza magazinele Esprit si Springfield.
     

  • Strategia Staer pentru un an groaznic

    Din mica sala de sedinta unde a avut loc intalnirea BUSINESS Magazin cu fondatorul producatorului de mobila Staer, puteam auzi forfota muncitorilor care tocmai plecau din tura de dimineata. Anul acesta nu a inceput prea bine pentru unii dintre ei, mai exact pentru circa 100 de angajati care au fost trimisi in somaj tehnic. Volumul mai scazut al livrarii de noi locuinte si limitarea creditelor de consum au fost principalii vinovati de scaderea afacerilor cu mobila, iar Staer nu a facut exceptie.

    Nicolae Stefan, actionarul principal si directorul general al afacerii Staer, spera insa ca ii va putea aduce inapoi in companie pe cei 100, odata cu deschiderea a cinci noi magazine – care vor avea nevoie de 150 de oameni si care ar putea duce inapoi numarul angajatilor Staer la peste 900 de persoane. Nicolae Stefan spera insa mai multe lucruri pentru 2009, nu numai reangajarea celor la care a trebuit sa renunte; spera ca dezvoltatorii imobiliari cu care a incheiat contracte pentru noile magazine sa ii predea in sfarsit spatiile, spera ca blocajul de pe piata sa se rezolve cat mai repede, dar si ca piata de mobila nu va scadea foarte mult in aceasta perioada despre care toata lumea vorbeste atat de pesimist.

    De fapt, si el este pesimist si spune despre 2009 ca “va fi un an groaznic”. Nu atat scaderea pietei il sperie, cat mai ales faptul ca este primul an cand nu poate anticipa nimic despre evolutia vanzarilor de mobila. Caderea pietei imobiliare, puternica depreciere a monedei nationale in raport cu euro si presiunile asupra preturilor vor face viata mai grea in acest an producatorilor de mobila, obisnuiti pana acum cu cresteri de doua cifre. Primind semnale negative inca de la sfarsitul anului trecut, producatorii si retailerii de mobila s-au resemnat deja cu gandul la un volum de comenzi si vanzari mai mic.

    “Inceputul de an este oricum greu pentru piata mobilei; apreciem ca primul trimestru va fi cel in care se va simti criza economica”, este de parere Mihaela Mihai, directorul de marketing al producatorului si retailerului de mobila Elvila. Mihaela Mihai considera ca, daca pana acum multi producatori au avut volum de desfacere pe baza stocurilortampon, mai mult ca sigur acestia si-au rationalizat restul de stocuri pentru primele trei luni ale lui 2009.

    Dar, in ciuda unei perioade dificile din primul semestru, majoritatea producatorilor si retailerilor estimeaza ca pe termen scurt si mediu piata interna va avea o evolutie ascendenta, pe fondul unui consum subdimensionat in comparatie cu media europeana. De aceea, cei mai expusi riscului in perioada urmatoare par producatorii axati pe export, ale caror vanzari au fost afectate inca din 2008 de recesiunea de pe pietele vestice.

    “Nu consider in acest moment ca exportul este o activitate profitabila, intrucat si in afara granitelor este o comprimare a activitatii in productia si comercializarea de mobilier”, crede si Nicolae Stefan. Directorul Staer este si unul dintre primii producatori de mobila romani care au renuntat la export. A fost unul dintre cei mai importanti pasi din istoria companiei galatene, insa nu a fost singura data cand Stefan a schimbat din mers strategia, pentru a se conforma pietei sau propriului instinct.

    In 2007, omul de afaceri afirma ca nu este interesat sa deschida magazine de mobila de mare suprafata, insa un an mai tarziu Staer a inaugurat o prima unitate de acest gen la Arad. Seful Staer s-a razgandit atunci deoarece aparitia centrelor comerciale si a parcurilor de retail au deschis alte oportunitati si l-au determinat sa nu mearga “impotriva cursului istoriei”. In acel moment, “istoria” retailului local tocmai consemnase, in martie 2007, intrarea pe piata locala a IKEA, cel mai mare retailer de mobila la nivel mondial, printr-un magazin de 26.000 de metri patrati situat in zona Baneasa a Capitalei.

    Numai in primul an fiscal de functionare (septembrie 2007- august 2008), magazinul IKEA a generat vanzari de aproape 100 de milioane de euro. Spre comparatie, Mobexpert, cel mai puternic grup din industria de profil, a realizat in 2007 (cu cele 35 de magazine si hipermagazine detinute atunci, fara a lua in calcul unitatile mici, operate in sistem de franciza) afaceri cumulate de 168 de milioane de euro.

    Trendurile de dezvoltare a pietei l-au facut si pe Nicolae Stefan sa treaca la nivelul urmator: magazinul de la Arad, investitie cifrata la un milion de euro, a reprezentat si concretizarea unui concept nou in cadrul retelei, fiind de tip “one stop shop” – un magazin de unde se pot achizitiona toate cele necesare pentru casa (accesorii si mobilier, dar si produse complementare ca aparate electrocasnice, corpuri de iluminat, solutii de finisare a peretilor si a pardoselilor, dar si obiecte sanitare).

    Alte cinci astfel de magazine (in orasele Brasov, Bacau, Braila, Focsani si Targu- Mures) erau programate sa fie deschise anul trecut, dar inaugurarile au fost amanate pentru anul acesta din cauza intarzierilor cauzate de dezvoltatorii imobiliari. Cu vanzarile pe care cele cinci noi magazine le-ar fi generat, seful Staer miza pe o cifra de afaceri de 40 de milioane de euro in 2008, dar pana la urma aceasta a fost de doar 27 de milioane de euro, in scadere cu 12% fata de 2007 (in lei, scaderea a fost de 3%).

    Intre timp, seful producatorului a relocat si a inchis cateva magazine, ajungand in prezent la un numar de 26 de unitati. “Am decis sa le inchidem deoarece costurile exagerate ale chiriilor le faceau nerentabile”, explica Stefan. Nicolae Stefan s-a orientat tarziu catre retail si asta pentru ca, in 1993, cand a inceput sa fabrice mobila, il considera un tip de afacere facila.

    La acea vreme, tocmai era in cautarea unei noi idei de afaceri. Avea deja un atelier de confectii, de care insa nu era prea multumit, iar acest motiv a fost suficient pentru a se reorienta si a incepe productia de tapiterii intr-un atelier inchiriat de 100 de metri patrati din Galati, cu un capital de 100.000 de lei (mai putin de 350 de dolari) si 20 de angajati.

    Aflati in continuare cum a pus Nicolae Stefan pe picioare afacerea Staer cu toate ca nu se pricepea deloc la mobilier

  • Interex deschide doua noi magazine

     Compania CDE R Interex, parte a grupului francez ITM Entreprises- Groupement des Mousquetaires va investi aproximativ doua milioane de euro pentru cele doua magazine, acestea fiind deschise in spatii inchiriate. Pentru operarea celor doua magazine vor fi angajate aproximativ 110 persoane.

    Locatia din Targu Mures va avea peste 5400 de metri patrati din care 2700 utilizati ca spatiu de vanzare, in timp ce magazinul din Drobeta Turnu Severin va avea 3400 de metri patrati din care 2110 de metri patrati zona de vanzare.

    “Cele doua magazine Interex vor fi deschise in perioada aprilie-mai 2009 si sunt parte integranta din planul nostru de dezvoltare pentru Romania”, a declarat Stanislas Mainfroy, Secretar General CDE R Interex. Pentru anul acesta, compania are in plan deschiderea a cel putin cinci magazine. CDE R Interex face parte din Groupement des Mousquetaires, care opereaza supermarketurile Intermarche, precum si magazinele specializate Ecomarché, Netto, Bricomarché, Vêti, Roady si Restaumarché.

    Cu aproximativ 4 000 puncte de vanzare in Europa si o cifra de afaceri de 34,8 miliarde de euro in 2008, Groupement des Mousquetaires este unul drintre cei mai importanti distribuitori en-gros de pe continent. Groupement des Mousquetaires a fost fondat in Franta in 1969 si are peste 130,000 colaboratori in Portugalia, Spania, Belgia, Polonia si in Balcani.

    In 2002, CDE R Interex a deschis primul sau magazin din Romania, numit Interex. Reteaua numara in prezent 11 magazine, situate in Ploiesti, Giurgiu, Focsani, Targu Jiu, Satu Mare, Ramnicu Valcea, Targoviste, Constanta, Sibiu, Vaslui si Barlad. In 2007, compania a avut o cifra de afaceri de aproximativ 98 milioane de euro. Astazi, CDE R Interex are peste 750 de angajati.

    Cititi aici mai multe despre strategia Interex in Romania.

  • De ce inchide Steilmann 10 magazine

    Pentru Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann Romania, scaderea vanzarilor cu circa 30% inregistrata in ultimele trei luni ale lui 2008 nu ridica doar problema reorganizarii retelei de magazine care in ultimii doi ani s-a extins accelerat si in tara, si in strainatate.

    Panescu trebuie totodata sa contureze o strategie prin care Steilmann sa poata face fata situatiei economice actuale si care sa duca la cresterea profitabilitatii operatiunilor in ansamblu. “Adevarul este ca aceasta criza financiara ne-a luat prin surprindere. Si ne-a luat asa de tare, incat luna noiembrie a anului trecut a fost un scurtcircuit simtit din plin la nivelul managementului companiei”, recunoaste Flori Panescu.

    Steilmann a inregistrat vanzari sub asteptari in 2008 si se asteapta la scadere si in 2009. Pentru sfarsitul anului trecut, estimarea initiala a unei cifre de afaceri de 23 de milioane de euro a fost revizuita in jos, pana la 21 de milioane de euro. “Cresterea cu 25% fata de anul 2007 nu a putut fi realizata.

    Pentru 2009 este imposibil sa atingem nivelul de profit si volumul de vanzari pe care ni l-am propus anterior. Probabil ca rezultatele financiare vor fi mai mici cu 20-25%”, sustine Panescu, invocand contextul crizei, care a afectat deja consumul in Romania.

    Intr-un scenariu optimist, directorul de retail al Steilmann imparte reteaua de magazine in doua: unele care nu vor reusi sa atinga nivelul de vanzari din 2008 si altele care vor realiza cresteri moderate de 10%. Panescu are si o regula. La 14.000 de euro vanzari pe metrul patrat in spatiile din Bucuresti, esti in graficul optim.

    Daca vinzi mai putin, treci pe pierderi. In orasele din tara, nivelul minim de vanzari pe care compania il ia in calcul atunci cand deschide un magazin este de 3.600 de euro pe metrul patrat. “In noiembrie, vanzarile au scazut si la 10.000 de euro pe metrul patrat in Bucuresti si la circa 3.000 de euro pe metrul patrat in provincie.

    Nu ne mai permitem sa acoperim pierderile unui magazin cu plusurile altuia. Fiecare trebuie sa functioneze independent, ca un centru de profit”, arata Flori Panescu, completand ca magazinele care nu se vor autofinanta trei luni consecutiv vor fi inchise. Pe lista neagra sunt acum peste 10 magazine.

    In total, Steilmann Romania administreaza o retea de 55 de magazine marca proprie, dintre care opt in capitala, plus 11 magazine cu brandul Feel Good, marca aflata in portofoliul grupului italian de textile Miro Radici, care detine 51% din actiunile companiei.

    Neprofitabile, spune Panescu, sunt in special magazinele deschise in cadrul galeriilor comerciale si cele care vand brandul Feel Good: “Trei sau patru magazine Feel Good ar putea fi primele inchise, in luna mai”. Directorul de retail al Steilmann spune si ca sunt orase, precum Iasi sau Constanta, in care sunt chiar si patru magazine Steilmann si unde se va renunta la un magazin pentru a scadea cheltuielile.

    De fapt, in linii mari, obiectivul principal este reducerea cheltuielilor la nivel de organizatie, la nivel de magazine si la nivel de salariati. Compania are in plan sa reduca 10-15% din personal, dar numai din randul celor 120 de angajati care se ocupa de partea de logistica si depozite.

    In total, in cadrul retelei de magazine Steilmann lucreaza circa 350 de angajati. Flori Panescu admite ca primii vizati vor fi angajatii aflati inca in probe, dar si angajati din departamente construite in perioada de dezvoltare accentuata a pietei: “Vom renunta la departamentele suport, gen Controling, departamentul de Eficienta Economica sau cel de Amenajare Magazine, care au fost dezvoltate intr-o masura prea mare fata de nivelul la care se reconfigureaza coordonatele de plan si de activitate pentru 2009”.

    Pe langa aceasta reorganizare interna, compania a incetinit si ritmul deschiderilor de noi magazine – anul acesta Steilmann are semnate doar patru contracte pentru noi spatii, la Galati (Euromall), Craiova (West Gate) si Bucuresti (AFI Cotroceni si Plaza Romania). “Avem contracte care sunt la nivelul de angajament si altele care sunt deja semnate.

    Toate vor trebui reluate si analizate mult mai atent, nu in ideea de a le anula, ci de a le completa cu anumite clauze care sa vina si in sprijinul retailerilor.” Steilmann nu este insa singura companie din retailul de fashion autohton care a inregistrat vanzari sub asteptari. In ultimii doi ani, afacerile cu moda au atras un intreg val de comercianti, cei mai multi importand nume straine de notorietate.

    Ultimele luni le-au incurcat insa calculele in ecuatia extinderii retelelor de magazine in orasele din tara si din strainatate. “Pana in luna august vanzarile au fost conform estimarilor noastre initiale, septembrie a fost mai slab decat ne asteptam, octombrie tot pe acolo, dar in noiembrie si decembrie ne-au scazut vanzarile cu 40%”, recunoaste Cristina Lupu, directorul general al Azteca CLC Group, companie care detine franciza IKKS pentru Romania.

  • Minimax se bucura de criza

     

    Intr-un moment cand toata lumea se intrece in previziuni rele pentru 2009, Rainer Exel, directorul general al lantului de magazine Minimax Discount, gaseste loc de optimism. “Cred ca aceasta criza va avea si efecte pozitive, cum ar fi o normalizare in anumite segmente ale pietei, cu precadere in cel imobiliar”, sustine el.
     
    De ce se refera la piata imobiliara? Din momentul infiintarii companiei, in 2005, si pana in prezent, una din principalele piedici in expansiunea lantului de magazine condus de Rainer Exel a fost pretul foarte ridicat al terenurilor. “Supraevaluarea proprietatilor imobiliare a fost, alaturi de costul ridicat al fortei de munca, unul din principalele dezavantaje ale Romaniei”, spune el, aratand ca i s-au cerut preturi de 200 de euro pe metrul patrat in anumite zone rurale. “Cu acesti bani poti cumpara lejer teren in New York, Viena sau Berlin. E absurd. Din fericire insa, proprietarii pot cere acum oricat, nimeni nu va mai cumpara”, crede Exel.
     
    De altfel, odata cu decizia de a pune bazele companiei Minimax, dupa o cariera de douazeci de ani in grupul Rewe (prezent in Romania prin lanturile Billa, Selgros, Penny Market XXL si Penny Market), dintre care patru ani in Romania, Exel a dezvoltat in paralel, alaturi de partenerii sai de afaceri, si o companie care activeaza in sectorul imobiliar si care se ocupa de achizitia terenurilor pentru magazine. Astfel, cea mai mare parte a magazinelor Minimax se afla pe terenuri proprii, restul fiind concesionate de la stat pe o perioada mare de timp.
     
    “Proiectul initial, dupa inaugurarea primului magazin, la Slatina, a fost sa deschidem minim 20 de magazine pe an”, spune Exel. Aceste estimari se bazau insa pe experienta din Ungaria, unde, ca manager de tara pentru grupul Rewe, a reusit sa deschida 120 de magazine Penny Market in doar trei ani si jumatate. A descoperit insa rapid ca socoteala din Ungaria nu se potriveste cu cea din Romania si planurile au fost revizuite radical, astfel incat la sfarsitul lui 2008 lantul Minimax a ajuns la 20 de magazine, dintre care 7 deschise in ultimul an. De fapt, nici estimarile pentru anul trecut, cand Exel spera sa deschida 15 magazine, nu au fost indeplinite; totul a depins foarte mult de constructori, terenurile fiind deja achizitionate, spune el. Pentru anul acesta au fost bugetate cel putin 10-12 deschideri de magazine noi, terenurile fiind deja pregatite. “Nu pot vedea acum finalul expansiunii pentru Minimax, sunt multe orase de peste 10.000 de locuitori unde putem merge. Toata lumea vrea sa fie peste tot si va fi foarte dificil sa ai doua-trei magazine de tip discount intr-un oras mic”, spune Rainer Exel.
     
    In prezent, cea mai mare retea de magazine de acest tip ii apartine discounterului Plus, care la sfarsitul anului trecut ajunsese la 71 de magazine, fiind estimate alte 25 de noi deschideri pentru 2009. In total, anul trecut au fost deschise in Romania 42 de magazine noi de tip discount, la care se adauga rebrandingul celor noua magazine Albinuta cumparate de catre Profi, proces ce urmeaza sa fie finalizat la sfarsitul lunii februarie.
     
    Daca anul trecut segmentul de discount avea o cota de putin peste 5% din piata bunurilor de larg consum, companiile estimeaza chiar o dublare a acesteia pana in 2010. Pe o astfel de estimare mizeaza si Rainer Exel, care pare a renunta, cel putin pentru moment, la planul de a vinde lantul Minimax, enuntat cu un an inainte.
     
    “Sunt convins ca piata va creste in favoarea discounterilor. Aceasta nu se intampla doar in Romania, iar in conditiile crizei cresterea va fi si mai mare”, crede Exel, subliniind ca deocamdata cota de piata a magazinelor cu discount este mica. Piata de discount e departe de a fi aglomerata, ceea ce lasa loc de noi intrari pe piata, cum ar fi cea anuntata de Lidl pentru 2010. Rainer Exel e convins ca vom mai asista si la alte intrari in Romania ale unor discounteri internationali.
     
    Cresterea magazinelor de discount este prognozata peste tot in lume. Milos Ryba, analist al companiei internationale de cercetare Planet Retail, a declarat pentru BUSINESS Magazin ca retailerii orientati catre preturi mici vor avea de castigat de pe urma incetinirii cresterii economice. “Pe piata romaneasca, Carrefour, Kaufland si Penny ar putea fi comerciantii care vor profita de pe urma acestei situatii, vanzarile lor urmand probabil sa creasca mai repede decat cele ale competitorilor”, e de parere Ryba. Analistul Planet Retail crede ca in urmatoarea perioada vor avea de pierdut in special micii comercianti din comertul traditional, incapabili sa ofere consumatorilor produse mai ieftine sau preturi promotionale.

     

  • Asul din maneca Ambient

     

    La inceputul anului, cand 14 firme zonale in care Ioan Ciolan era asociat cu 50% din actiuni au fuzionat prin absorbtie intr-un Ambient unic, omul de afaceri vorbea despre dublarea retelei, care numara acum 15 centre comerciale, pana in 2010. De atunci, cea mai mare retea romaneasca de bricolaj nu a bifat decat o singura inaugurare. Acum insa, omul de afaceri sibian afirma nu numai ca isi mentine planurile, dar in loc de 15 noi centre comerciale va deschide peste 20, pentru a asigura prezenta Ambient in fiecare regiune a tarii. In total, compania si-a bugetat pentru acestea investitii de circa 300 de milioane de euro. “Ambitia noastra clara este sa ne extindem in toata tara. In acest moment acoperim vreo 26 de judete”, subliniaza fondatorul retelei Ambient, care acopera cu precadere partea vestica a tarii.
     
    Intrebarea fireasca este de unde are compania atatia bani pentru extindere? Raspunsul lui Dan Olteanu, actionar minoritar si director comercial al Ambient, este scurt: din credite bancare – fara insa a face vreun comentariu privind informatiile din piata despre o posibila vanzare a unui pachet de actiuni.
     
    Totusi, surse din companie sustin ca Ambient pregateste o majorare de capital la care va subscrie si EQT, un fond suedez de private equity (cu capital de risc) prezent pana acum doar in Europa de Nord si de Vest si ca grupul sibian a semnat deja, saptamana trecuta, vanzarea a jumatate din actiuni. Conducerea Ambient nu a confirmat informatia.
     
    Afacerea pe care sibianul a inceput-o in urma cu 15 ani este controlata de cinci actionari: Ioan Ciolan detine 75% din companie, restul participatiilor fiind impartite intre Gheorghe Calburean – 12%, Dan Olteanu – 5%, Lucian Bezerita – 5% si Zsolt Berecki – 2%. Potrivit aceleiasi surse, dupa tranzactia care ar urma sa se finalizeze in decembrie, dupa ce isi va da acordul Consiliul Concurentei, fiecare dintre cei cinci actionari isi va reduce la jumatate numarul actiunilor.
     
    Atragerea unui partener cu putere financiara mare este o optiune cu atat mai plauzibila cu cat anuntarea extinderii accelerate a Ambient vine in contextul in care in Europa, piata imobiliara – si implicit cea a constructiilor – este lovita de efectele crizei financiare din SUA, banii fiind acum principala problema a companiilor, din moment ce obtin mai greu finantare. In momentul fuziunii, Ambient avea contractate de la sapte banci credite in valoare de circa 30 de milioane de euro, dar nevoia de finantare a companiei pentru proiectele anuntate in urmatorii ani este de zece de ori mai mare, ceea ce explica si plauzibilitatea infuziei de capital despre care se vorbeste in piata.
     
    Pe termen scurt, planurile Ambient vizeaza deschiderea a inca trei depozite logistice, la Pitesti, Craiova si Bucuresti, pentru ca pana in 2012 sa fie deschise peste 20 de centre comerciale, dintre care unul sau doua mari, cu suprafata de peste 15.000 mp, restul spatiilor urmand sa fie de dimensiuni medii (intre 10 si 15.000 mp) sau mici (sub 10.000 mp).
     
    Tinta celei mai recente investitii a fost Ramnicu-Valcea, unde in prima saptamana din octombrie, a fost deschis cel de-al 15-lea centru comercial din retea, in urma unei investitii de peste 3,5 milioane de euro. Construit pe un teren de 1,9 hectare, noul centru are un showroom si spatii de depozitare de peste 4.000 mp, plus 100 de locuri de parcare.
     
    Anul acesta, compania a mai deschis si doua depozite logistice, la Timisoara si Brasov. In total, reteaua Ambient numara 15 centre de dimensiuni mari, opt magazine si patru depozite logistice. Afacerile Ambient au crescut, in prima jumatate a anului, cu 23,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 105 milioane de euro. Cifra de afaceri consolidata ar urma sa ajunga anul acesta la 250 de milioane de euro de la 214 milioane de euro in 2007. Pe viitor, ritmul de crestere ar urma sa se mentina, conform lui Dan Olteanu, tot la cote de doua cifre.
     
    Cresterea sectorului de constructii este principalul motor care a permis expansiunea rapida a retailerilor de materiale de constructii si bricolaj. Cel putin in ce priveste volumele de vanzari, Ambient este a doua retea de bricolaj din tara, cu 214 milioane de euro anul trecut, dupa germanii de la Praktiker, cu 251,4 milioane de euro, in crestere cu 63,6% fata de 2006.

  • Doua cuvinte: discount

     

    Mersul saptamanal intr-un hipermarket, templu al comertului modern, a devenit un adevarat ritual, unde la placerea de a cumpara o gama foarte larga de produse, de la condimente la rasaduri de pomi, se adauga deseori placerea de a lua masa ori de a sta la o cafenea din magazin. “Hipermarketul are un festivism deosebit, acolo se socializeaza, se face un fel de de turism comercial”, e de parere Caius Crisan, directorul general al lantului de magazine cu discount Profi. Ce ofera, prin comparatie, magazinele cu discount in concurenta cu hipermarketurile ori supermarketurile?
     
    Raspunsul lui Crisan e ca in Occident se remarca o crestere a vanzarilor in magazinele cu regim de discount, cele care practica un comert bazat pe produse cu pret mai scazut si de prima necesitate. Pe de o parte, oamenii au invatat sa fie mai atenti la felul cum isi administreaza banii pentru cumparaturi, inclusiv din cauza crizei financiare. Pe de alta parte, vesticii, mai practici, apreciaza eficienta cumparaturilor intr-un astfel de magazin, deoarece presupune mai putin timp cheltuit decat mersul la un hipermarket.
     
    Pe sansa ca acest gen de pragmatism sa-i tenteze si pe cumparatorii romani se bazeaza si strategia discounterului Profi, care planuieste sa continue expansiunea cu cel putin 10 magazine pe an, ceea ce l-ar aduce la o suta de magazine pana in 2013. Sau poate chiar mai multe: “Prefer sa dau o cifra mai mica si sa deschidem mai multe decat invers”, spune Crisan. Nu sunt cam multe? In tot cazul, un astfel de plan nu difera mult de cele ale altor retele de magazine cu discount. Plus, spre exemplu, a ajuns saptamanile trecute la 63 de magazine si isi continua planul de expansiune in toate orasele cu peste 15.000 de locuitori, estimand deschiderea a 25 de magazine in fiecare an. Pe de alta parte, Profi nu tine seama neaparat de un numar minim de locuitori in orasele in care alege sa deschida un magazin. Crisan da ca exemplu orasul Buzias, cu doar 8 000 de locuitori, unde vanzarile au fost aproape de trei ori mai mari decat cele estimate initial. Reteaua condusa de Crisan, o franciza pentru Romania a grupului franco-belgian Louis Delhaize (din care face parte si lantul de hipermarketuri Cora), a deschis primul magazin la Timisoara in 2000, cand doar cateva lanturi internationale de comert venisera in Romania. “Am fost primii discounteri de pe aceasta piata”, spune Caius Crisan, punctand insa ca intre timp numarul de produse a crescut de la 1.000 la circa 3.500, iar organizarea magazinelor a evoluat. Desi magazinele de tip discount nu sunt cunoscute tocmai pentru estetica aranjamentelor, in multe cazuri produsele fiind puse direct pe paletii de marfa, directorul Profi afirma ca a facut unele modificari in organizarea magazinelor tocmai de dragul aspectului, cum ar fi sa mute sticlele cu bauturi racoritoare de la intrarea in magazin la iesire. “De obicei se urmeaza o ordine logica de cumparare, prin asezarea produselor mai grele la baza caruciorului si, prin urmare, la intrarea in magazin. Insa nu aratau bine, asa ca le-am mutat.”
     
    Cu sediul central la Timisoara, Profi a intrat anul trecut si pe piata Capitalei, prin achizitia retelei Albinuta, care i-a sporit considerabil vanzarile. “In primul semestru al acestui an, fata de aceeasi perioada a anului trecut, cifra noastra de afaceri a crescut cu 100% si datorita achizitiei magazinelor Albinuta”, spune Crisan, care estimeaza pentru acest an vanzari de 135-140 de milioane de euro, fata de 90 de milioane anul trecut. In urmatoarele sase-sapte luni se va desfasura procesul de rebranding al tuturor celor noua magazine Albinuta, care va costa intre 1 si 2 milioane de euro. Intrebat despre alte posibile achizitii, directorul general al Profi nu a negat ca exista interes in acest sens, insa nu neaparat in Bucuresti, cat in restul tarii.
     
    Fata de ceilalti operatori ai magazinelor de tip discount, Profi nu a pus accent pe un spatiu mai amplu de vanzare, ci pe cat mai multe produse. Astfel, un magazin Profi are o suprafata de vanzare de 700-750 de metri patrati, fiind, asadar, comparabil cu un magazin Penny Market sau Plus. Ca produse insa, in timp ce alte magazine de acelasi tip au, in medie, 1.000-1.500 de produse, Profi a atins pragul de 3.500, tinta lui Crisan fiind de a ajunge la 4.000 pana la sfarsitul lui 2008. La cealalta extrema se afla magazinele de tip discount de format mare, Penny XXL si Kaufland, cu 2.500, respectiv 6.500 de metri patrati suprafata medie de vanzare si, evident, o gama mult mai larga de produse. Mai concret, Crisan isi enunta planul de a introduce in magazine cate un raion de panificatie si unul de preparate culinare: “In Timisoara va fi magazinul pilot, iar daca totul merge asa cum vrem, vom extinde proiectul la 20 de magazine pana la sfarsitul anului viitor”. Cele doua raioane suplimentare, care presupun o investitie cumulata de aproximativ 150.000 de euro pentru fiecare magazin, ar fi un mijloc de atragere a unui numar mai mare de clienti pentru discounter. Pana acum, doar hipermarketurile si unele supermarketuri au oferit astfel de servicii, in timp ce discounterii au preferat sa nu intre pe acest segment.
     
    Desi la sfarsitul anului trecut existau aproape 170 de magazine de discount in Romania, ponderea acestui tip de comert ramane destul de scazuta. Astfel, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata Planet Retail, in 2007 discounterii insumau doar 2,5% din cele 38% detinute de comertul modern in Romania, o pondere semnificativ mai mica decat cea a hipermarketurilor (10,3%), urmand sa ajunga insa la 4,7% pana in 2013. Un studiu al MEMRB, prezentat in primavara acestui an, cu prilejul unui summit pe teme de retail, releva ca din cele patru tipuri de comert modern, de departe, cea mai mare rata de crestere o au hipermarketurile, alaturi de care erau nominalizati si discounterii. Pe de alta parte, discounterii se arata reticenti in a-si da cu parere despre ponderea acestui tip de comert. Directorul Profi afirma ca nu vrea sa se hazardeze in a da estimari, in timp ce reprezentantii Plus au aproximat pentru acest an o pondere de 6-7%.
     
    Cu toate acestea, hipermarketurile nu reprezinta intotdeauna o amenintare pentru magazinele de tip discount: “Vecinatatea unui hipermarket poate sa creasca vanzarile unui discounter”, afirma Caius Crisan, explicand cum, atunci cand a aparut un hipermarket in vecinatatea unui magazin Profi, vanzarile fie au scazut in primul an cu 20-25% pentru a reveni apoi la normal, fie au crescut. De ce? E simplu, spune el: daca un hipermarket este prea aglomerat si cumparatorul nu dispune de suficient timp, poate alege sa mearga la magazinul cu preturi mai mici de alaturi. Asa incat, revenind la pasiunea cumparatorilor pentru hipermarketuri, aceasta nu va disparea, crede Crisan, insa vor fi luate in calcul mai mult si alternativele: “Romania nu face exceptie fata de ce se intampla in alte tari. Vom merge o data pe saptamana la hipermarket si mai des la discounteri”.  
     

     

  • Fabrique au Roumanie

    De ce Franta? Pentru Jolidon, patria lui Coco Chanel a fost mereu cea mai ravnita piata, cea mai mare din Europa in segmentul de lenjerie si articole de corsetarie, cu o valoare de peste doua miliarde de euro. Primele doua magazine ale Jolidon au fost deschise in aprilie – la Cannes, pe o suprafata de 55 de metri patrati, in centrul orasului, si la Lille, pe 61 de metri patrati in centrul comercial Saint Amand les Eaux. Din 15 octombrie, compania clujeana va avea trei magazine in Franta, dupa ce va deschide un magazin de aproape 100 de metri patrati si in centrul orasului Mulhouse. Acestea se adauga celor 10 spatii de vanzare detinute in franciza de producatorul roman.
     
    “Dezvoltarea retelei proprii de magazine, notorietatea brandului si acoperirea gamei de produse cu colectii complete ne-au crescut vizibil vanzarile”, explica Gabriel Cirlig, fondatorul companiei clujene infiintate in urma cu 15 ani, de ce a inceput in 2008 extinderea pe piata franceza si prin investitie proprie. Cirlig vrea ca in 2009 sa deschida alte trei magazine sub administrarea directa a Jolidon, doua la Lyon si unul in Paris, pentru care contractele au fost deja semnate. “Vom deschide pe suprafete mai mari, cuprinse intre 80 si 100 de metri patrati, pentru ca aceste doua orase sunt puncte cheie ale pietei franceze, atat ca aglomerare urbana si potential comercial, cat si ca imagine”, spune Olga Stanciu, director adjunct al Jolidon, adaugand ca producatorul de lenjerie este in discutii si pentru inchirierea altor cateva spatii comerciale in Franta anul viitor. Pentru 2010, obiectivul fixat este ca reteaua franceza a Jolidon sa numere 40 de magazine, proprii si in franciza.
     
    Compania clujeana a inceput in iulie 2007 sa-si vanda produsele in aceasta tara prin intermediul unor retele de francize administrate de alte firme ce comercializeaza numai produse Jolidon. Costurile deschiderii unui magazin Jolidon in franciza sunt cuprinse intre 45.000 si 75.000 de euro, in functie de ce suprafata are spatiul. Pe langa investitia initiala in deschiderea magazinului, francizatul trebuie sa plateasca si o taxa de intrare de 15.000 de euro.
     
    De ce a preferat sa intre pe piata franceza mai intai prin franciza? “A fost mai simplu asa. In Franta exista un fel de taxa de vad comercial care poate fi cuprinsa intre 100.000 si 300.000 de euro, in functie de zona. Or, pentru a ne extinde cat mai rapid si cu costuri minime, am preferat acest sistem, care este foarte popular aici”, motiveaza Gabriel Cirlig. In paralel cu magazinele proprii, Jolidon va continua sa dezvolte in Franta si reteaua de francize, “dar intr-un ritm mai lent decat pana acum”, precizeaza Olga Stanciu. 
     
    Mult mai multe deschideri – 23 de noi magazine cu investitii totale de peste 1,5 milioane de euro – au planificat clujenii in tara. Aici, reteaua numara 75 de magazine, iar in urmatoarele trei luni ar urma sa se adauge inca 15. Conform calculelor companiei, vanzarile in magazinele proprii Jolidon din Romania au crescut in primele opt luni din 2008 cu 47,3%, pana la 7,3 milioane de euro, comparativ cu perioada similara a anului trecut.
     
    Aceasta cifra trebuie raportata la piata autohtona de lenjerie, care nu depaseste 150 de milioane de euro, conform estimarilor Mariei Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS) si directorul general al Pasmatex, producator de pasmanterie pentru care lenjeria intima reprezinta un procent de 35-40% din totalul productiei. In total, Jolidon opereaza o retea de 123 de magazine, dintre care 34 in Italia, doua in Ungaria si 12 boutique-uri in Franta. Magazinele proprii detin in prezent circa 40% din totalul vanzarilor Jolidon, care anul trecut au ajuns la 60 de milioane de euro. Vanzarile de pe pietele externe absorb restul de 60% din productie.
     
    In paralel, Gabriel Cirlig a continuat sa dezvolte si portofoliul de branduri si productia. In ultimii patru ani, omul de afaceri clujean a preluat cinci firme. Startul achizitiilor operate de Jolidon a fost dat in 2004, cand a cumparat principalul concurent, Argos Cluj, o companie cu peste 800 de angajati si peste 60 de ani de prezenta pe piata lenjeriei intime si a costumelor de baie. A urmat in 2006 firma de textile LCS Conf, fosta Flacara, iar odata cu pachetul majoritar de actiuni (peste 80%), Jolidon si-a adaugat in portofoliu si marca Falla, sub care producea anterior Flacara. Brandurile de lenjerie intima si costume de baie Infiore si Chiaro di Luna au intrat in administrarea Jolidon odata cu cumpararea, la inceputul lui 2007, a companiei italiene Emmeci SpA. Infiintata in 1963, firma din Lombardia (Vedano al Lambro) detinea la momentul tranzactiei peste 100 de magazine in Italia, din care 65 au fost cumparate de Jolidon. Prin Jolidon, Gabriel Cirlig a devenit, in decembrie 2007, actionarul majoritar al producatorului de articole de lenjerie in sistem lohn Tricotaje Ineu din Arad, infiintata in 1990, in urma privatizarii intreprinderii Tricoul Rosu Arad. A doua achizitie pe piata italiana a adus, in 2008, alte trei branduri in portofoliul Jolidon – Lilly, Eclizia si Kelitha. Infiintata in 1981, in Seriate (provincia Bergamo), sub numele de Erreci, compania si-a creat o retea de distributie in peste 30 de tari. Din 2003, numele firmei a fost schimbat in Lilly Italia.

  • Fabrique au Roumanie

    De ce Franta? Pentru Jolidon, patria lui Coco Chanel a fost mereu cea mai ravnita piata, cea mai mare din Europa in segmentul de lenjerie si articole de corsetarie, cu o valoare de peste doua miliarde de euro. Primele doua magazine ale Jolidon au fost deschise in aprilie – la Cannes, pe o suprafata de 55 de metri patrati, in centrul orasului, si la Lille, pe 61 de metri patrati in centrul comercial Saint Amand les Eaux. Din 15 octombrie, compania clujeana va avea trei magazine in Franta, dupa ce va deschide un magazin de aproape 100 de metri patrati si in centrul orasului Mulhouse. Acestea se adauga celor 10 spatii de vanzare detinute in franciza de producatorul roman.
     
    “Dezvoltarea retelei proprii de magazine, notorietatea brandului si acoperirea gamei de produse cu colectii complete ne-au crescut vizibil vanzarile”, explica Gabriel Cirlig, fondatorul companiei clujene infiintate in urma cu 15 ani, de ce a inceput in 2008 extinderea pe piata franceza si prin investitie proprie. Cirlig vrea ca in 2009 sa deschida alte trei magazine sub administrarea directa a Jolidon, doua la Lyon si unul in Paris, pentru care contractele au fost deja semnate. “Vom deschide pe suprafete mai mari, cuprinse intre 80 si 100 de metri patrati, pentru ca aceste doua orase sunt puncte cheie ale pietei franceze, atat ca aglomerare urbana si potential comercial, cat si ca imagine”, spune Olga Stanciu, director adjunct al Jolidon, adaugand ca producatorul de lenjerie este in discutii si pentru inchirierea altor cateva spatii comerciale in Franta anul viitor. Pentru 2010, obiectivul fixat este ca reteaua franceza a Jolidon sa numere 40 de magazine, proprii si in franciza.
     
    Compania clujeana a inceput in iulie 2007 sa-si vanda produsele in aceasta tara prin intermediul unor retele de francize administrate de alte firme ce comercializeaza numai produse Jolidon. Costurile deschiderii unui magazin Jolidon in franciza sunt cuprinse intre 45.000 si 75.000 de euro, in functie de ce suprafata are spatiul. Pe langa investitia initiala in deschiderea magazinului, francizatul trebuie sa plateasca si o taxa de intrare de 15.000 de euro.
     
    De ce a preferat sa intre pe piata franceza mai intai prin franciza? “A fost mai simplu asa. In Franta exista un fel de taxa de vad comercial care poate fi cuprinsa intre 100.000 si 300.000 de euro, in functie de zona. Or, pentru a ne extinde cat mai rapid si cu costuri minime, am preferat acest sistem, care este foarte popular aici”, motiveaza Gabriel Cirlig. In paralel cu magazinele proprii, Jolidon va continua sa dezvolte in Franta si reteaua de francize, “dar intr-un ritm mai lent decat pana acum”, precizeaza Olga Stanciu. 
     
    Mult mai multe deschideri – 23 de noi magazine cu investitii totale de peste 1,5 milioane de euro – au planificat clujenii in tara. Aici, reteaua numara 75 de magazine, iar in urmatoarele trei luni ar urma sa se adauge inca 15. Conform calculelor companiei, vanzarile in magazinele proprii Jolidon din Romania au crescut in primele opt luni din 2008 cu 47,3%, pana la 7,3 milioane de euro, comparativ cu perioada similara a anului trecut.
     
    Aceasta cifra trebuie raportata la piata autohtona de lenjerie, care nu depaseste 150 de milioane de euro, conform estimarilor Mariei Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS) si directorul general al Pasmatex, producator de pasmanterie pentru care lenjeria intima reprezinta un procent de 35-40% din totalul productiei. In total, Jolidon opereaza o retea de 123 de magazine, dintre care 34 in Italia, doua in Ungaria si 12 boutique-uri in Franta. Magazinele proprii detin in prezent circa 40% din totalul vanzarilor Jolidon, care anul trecut au ajuns la 60 de milioane de euro. Vanzarile de pe pietele externe absorb restul de 60% din productie.
     
    In paralel, Gabriel Cirlig a continuat sa dezvolte si portofoliul de branduri si productia. In ultimii patru ani, omul de afaceri clujean a preluat cinci firme. Startul achizitiilor operate de Jolidon a fost dat in 2004, cand a cumparat principalul concurent, Argos Cluj, o companie cu peste 800 de angajati si peste 60 de ani de prezenta pe piata lenjeriei intime si a costumelor de baie. A urmat in 2006 firma de textile LCS Conf, fosta Flacara, iar odata cu pachetul majoritar de actiuni (peste 80%), Jolidon si-a adaugat in portofoliu si marca Falla, sub care producea anterior Flacara. Brandurile de lenjerie intima si costume de baie Infiore si Chiaro di Luna au intrat in administrarea Jolidon odata cu cumpararea, la inceputul lui 2007, a companiei italiene Emmeci SpA. Infiintata in 1963, firma din Lombardia (Vedano al Lambro) detinea la momentul tranzactiei peste 100 de magazine in Italia, din care 65 au fost cumparate de Jolidon. Prin Jolidon, Gabriel Cirlig a devenit, in decembrie 2007, actionarul majoritar al producatorului de articole de lenjerie in sistem lohn Tricotaje Ineu din Arad, infiintata in 1990, in urma privatizarii intreprinderii Tricoul Rosu Arad. A doua achizitie pe piata italiana a adus, in 2008, alte trei branduri in portofoliul Jolidon – Lilly, Eclizia si Kelitha. Infiintata in 1981, in Seriate (provincia Bergamo), sub numele de Erreci, compania si-a creat o retea de distributie in peste 30 de tari. Din 2003, numele firmei a fost schimbat in Lilly Italia.