BusinessMagazin

Tag: Germania

  • CONVORBIRE Angela Merkel – Vladimir Putin: Cancelarul german a cerut să se facă lumină asupra prezenţei armatei ruse în Ucraina

    “Trebuie să se facă lumină în privinţa raporturilor recente care relevă prezenţa militarilor ruşi pe teritoriul ucrainean”, a insistat cancelarul german în discuţia cu Putin.

    Potrivit unui comunicat al lui Stefan Seibert, purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Merkel “a subliniat responsabilitatea mare a Rusiei” în obţinerea unei “detensonări” a conflictului din estul Ucrainei.

    Cancelarul a apreciat, de asemenea, că Grupul de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Ucrainei, Rusiei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) ar trebui să-şi “intensifice eforturile, pentru a ajunge la un armistiţiu şi la o supraveghere eficientă a frontierelor”.

    Autorităţile de la Kiev au acuzat trupele ruse că operează pe teritoriul Ucrainei, NATO şi Polonia afirmând că deţin dovezi, însă Moscova a respins aceste acuzaţii.

    Potrivit Kievului, trupe ruse care au intrat în Ucraina au instalat un “cartier general” în regiunea separatistă Doneţk.

    “Conform informaţiilor din teren, cartierul general al unui batalion tactic al forţelor armate ruse a fost instalat la periferia localităţii Pobeda”, situată la 48 de kilometri sud-est de bastionul rebel Doneţk şi la 60 de kilometri vest de frontiera rusă, a afirmat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko.

  • Germania va expulza imigranţii europeni care fraudează sistemul de securitate socială – presă

    Persoanele expulzate conform noilor reglementări nu vor mai putea intra din nou în Germania.

    Aliaţii bavarezi ai cancelarului german Angela Merkel, Uniunea Creştin Socială (CSU), au cerut de mai multe luni o politică de expulzare a imigranţilor din alte state ale Uniunii Europene care comit infracţiuni.

    “Noi susţinem libera circulaţie în UE (…), dar nu vom tolera abuzuri”, a declarat pentru Passauer Neue Presse liderul grupului CSU din Bundestag, Gerda Hasselfeldt.

    În cadrul reuniunii de miercuri a Guvernului, miniştrii vor aloca 250 de milioane de euro pentru oraşele care se confruntă cu numere mari de imigranţi din alte state UE.

    Unele oraşe se confruntă cu numere mari de imigranţi din state din estul UE, precum România şi Bulgaria. Oraşele vor primi de asemenea sprijin pentru combaterea problemelor ca munca fără documente legale.

    Federaţia Germană a Sindicatelor (DGB) a criticat aceste planuri, apreciind că nu se bazează pe analize reale ale nivelului imigraţiei economice între statele UE.

     

  • Angela Merkel doreşte o soluţie la conflictul din Ucraina care să nu ofenseze Rusia

    “Vreau să găsesc o soluţie care să nu ofenseze Rusia”, a declarat Merkel la o zi după vizita la Kiev.

    “Trebuie să dialogăm. Nu trebuie să avem decât o soluţie politică. Rezolvarea conflictului pe calea armelor nu duce nicăieri”, a spus Merkel.

    “Poporul ucrainean trebuie să aibă posibilitatea de a-şi alege calea”, a subliniat Merkel.

    Dacă ucrainenii ar alege să adere la Uniunea Euroasiatică creată de Rusia, Belarus şi Kazahstan, europenii nu ar privi această situaţie cu ostilitate, pentru că Europa doreşte relaţii bune cu Moscova, a explicat cancelarul german.

  • Petro Poroşenko: Vom face totul pentru pace, dar nu vom sacrifica suveranitatea Ucrainei

    “A venit vremea ca pacea să se instaureze în zona Donbas. Administraţia ucraineană va face totul, în colaborare cu partenerii europeni, pentru a se ajunge la pace. Dar acest lucru nu se va întâmpla în detrimentul suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei”, a declarat Poroşenko, potrivit AFP.

    La rândul său, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a afirmat la Kiev că integritatea teritorială a Ucrainei este “esenţială”. “Semnificaţia vizitei mele este că Guvernul german consideră că integritatea teritorială a Ucrainei este esenţială”, a declarat Merkel într-o conferinţă de presă organizată împreună cu Petro Poroşenko.

  • Angela Merkel anunţă crearea, în curând, a unui fond de 500 de milioane euro pentru estul Ucrainei

    “Ne amintim cu toţii de Planul Marshall destinat Europei postbelice. Pot spune astăzi că acesta este Planul Merkel, destinat reconstruirii infrastructurii în Donbas”, a spus Poroşenko.

    “A venit vremea ca pacea să se instaureze în zona Donbas. Administraţia ucraineană va face totul, în colaborare cu partenerii europeni, pentru a se ajunge la pace. Dar acest lucru nu se va întâmpla în detrimentul suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei”, a spus Poroşenko.

    Angela Merkel a pledat, în cursul vizitei la Kiev, pentru instituirea unui armistiţiu bilateral în regiunile separatiste din estul Ucrainei. “Pentru a obţine succesul, trebuie să fie două părţi. Nu se poate ajunge la pace în mod unilateral. Sper că discuţiile cu Rusia vor fi încununate de succes. Planul există, trebuie să fie urmat de acţiuni”, a spus Merkel, pledând pentru un armistiţiu bilateral în estul Ucrainei.

    Angela Merkel nu a exclus posibilitatea adoptării unor noi sancţiuni internaţionale împotriva Rusiei după trimiterea unui convoi în estul Ucrainei. “Nu putem exclude posibilitatea de a analiza noi sancţiuni, dacă nu vor exista progrese în rezolvarea crizei”, a spus Merkel.

    Întrebată despre anexarea regiunii Crimeea de către Rusia, Angela Merkel a catalogat acţiunea drept “ilegală”, explicând că, dacă Europa ar recunoaşte legitimitatea acestei situaţii, ar fi ameninţată integritatea teritorială a tuturor ţărilor europene.

    Angela Merkel a afirmat că integritatea teritorială a Ucrainei este “esenţială”. “Semnificaţia vizitei mele este că Guvernul german consideră că integritatea teritorială a Ucrainei este esenţială”, a spus Merkel.

  • Obama şi Merkel apreciază că Rusia s-a angajat într-o “escaladare periculoasă” în Ucraina. Este “imperativ” ca vehiculele ruse cu ajutor umanitar la bord să părăsească teritoriul ucrainean

    Casa Albă a anunţat, într-un comunicat, că cei doi lideri şi-au exprimat “îngrijorarea” faţă de numărul mare al militarilor ruşi staţionaţi în apropiere de graniţa cu Ucraina, faţă de prezenţa personalului militar rus în Ucraina şi faţă de tirurile ruse de artilerie asupra teritoriului ucrainean.

    Aceste elemente indică faptul că Rusia s-a angajat într-o “escaladare periculoasă” în Ucraina, au apreciat Obama şi Merkel, care au insistat asupra “unei încetări a focului bilaterale însoţite de închiderea frontierei şi un control efectiv al graniţei” ruso-ucrainene.

    Potrivit lor, este “imperativ” ca vehiculele ruse cu ajutor umanitar la bord să părăsească teritoriul ucrainean, apreciind că trimiterea acestui convoi fără autorizarea Kievului constituie o “provocare suplimentară şi o încălcare a suveranităţii Ucrainei”.

    Obama şi Merkel consideră că Rusia trebuie “să accepte condiţiile care au fost stabilite cu Ucraina şi Crucea Roşie” în materie de asistenţă umanitară în teritoriul ucrainean.

    De asemenea, Moscova trebuie să contribuie la dezescaladarea tensiunii în regiune, prin îndepărtarea trupelor sale de la graniţa cu Ucraina, dar şi retragerea armelor, vehiculelor şi personalului din teritoriul ucrainean.

    Rusia trebuie “să înceteze trimiterea de personal rus, echipamente militare şi vehicule blindate spre estul Ucrainei”, au mai apreciat cei doi lideri.

    Potrivit lor, situaţia “continuă să se deterioreze” după distrugerea, de către o rachetă, a unui aparat aparţinând companiei Malaysia Airlines care survola Ucraina la 17 iulie.

     

  • Germania va aproba vânzarea unei companii deţinute de RWE către un investitor din Rusia

    Consorţiul Letter One, deţinut de de un grup de investitori condus de magnatul rus Mikhail Fridman, a făcut o ofertă de 5,1 miliarde de euro companiei RWE pentru DEA în luna martie a acestui an. În iunie, Ministerul Economiei din Germania a anunţat că există o anchetă în desfăşurare pentru a se stabili dacă ar trebui să blocheze vânzarea unităţii DEA către Leter One.

    În urma înţelegerii, Fridman, al doilea cel mai bogat om din Rusia, şi ceilalţi investitori urmează să primească participaţii la licenţe de exploatare a petrolului şi gazelor naturale în aproximativ 190 de perimetre din Europa, Orientul Mijlociu şi nordul Africii.

    Guvernul german ar fi putut folosi un amendament din legea comerţului internaţional care îi permite să blocheze tranzacţiile care ameninţă “siguranţa şi ordinea publică”, ceea ce ar fi reprezentat o premieră în istoria recentă a Germaniei.

    Reprezentanţii ministerului şi ai celor două consorţii au refuzat să comenteze acest subiect.

    Anterior, reprezentanţii RWE au declarat că se aşteaptă ca înţelegerea să fie încheiată până la finalul anului. Mai mulţi politicieni de rang înalt din Germania au criticat tranzacţia, pe fondul deteriorării relaţiilor diplomatice dintre Rusia şi Uniunea Europeană din cauza crizei din Ucraina.

    Ţările din Uniunea Europeană, precum şi Norvegia, Statele Unite, Canada şi Australia au impus sancţiuni economice Rusiei, din cauza anexării de către guvernul de la Moscova a Peninsulei Crimeea şi a susţinerii separatiştilor proruşi din estul Ucrainei. În replică, Rusia a interzis importurile de alimente din ţările din Vest.

    În condiţiile în care Germania duce o politică de promovare a producţiei de energie din surse regenerabile în dauna energiei generate în centralele nucleare, iar cererea de energie a scăzut la nivelul Europei, RWE caută modalităţi pentru a reduce datoria de peste 30 de miliarde de euro, printre acestea numărându-se disponibilizări ale angajaţilor şi vânzarea de active.

  • Prima notă de plată. Rusia şi Occidentul au dezgropat securea războiului economic

    PÂNĂ NU DEMULT, OFICIALII DE LA KREMLIN CU GREU SE ABŢINEAU SĂ NU RÂDĂ, ÎNTREBAŢI FIIND DESPRE SANCŢIUNILE ECONOMICE IMPUSE DE OCCIDENT MOSCOVEI DUPĂ ANEXAREA CRIMEEI DE CĂTRE RUSIA, ÎN LUNA MARTIE. Opinia generală era că atâta timp cât toate statele membre ale NATO îşi apără cu gelozie interesele economice, situaţia nu poate fi prea gravă.

    Atitudinea lor s-a schimbat însă radical după ce Statele Unite şi Europa au anunţat la jumătatea lunii iulie sancţiuni mai dure împotriva Rusiei, ca reacţie la agravarea conflictului din estul Ucrainei, iar preşedintele Vladimir Putin a dispus interzicerea totală, timp de un an, a importurilor majorităţii produselor alimentare din Uniunea Europeană şi Statele Unite. Această interdicţie se referă la carne de vită, porc, pasăre şi peşte, precum şi la brânză, lapte, legume şi fructe din SUA, UE, Australia, Canada şi Norvegia.

    Premierul Dmitri Medvedev a precizat că interdicţia va putea fi ridicată dacă “partenerii noştri vor da dovadă de o abordare constructivă”, el explicând că toate aceste măsuri nu sunt decât un răspuns la sancţiunile occidentale, partea rusă nedorind o astfel de evoluţie a situaţiei.

    Luni la rând, statele occidentale, în special Uniunea Europeană, au fost reticente să impună sancţiuni efective Rusiei, dar cei 28 de şefi de stat şi de guvern au depăşit luna trecută un prag psihologic şi au optat pentru prima oară pentru măsuri care merg dincolo de ţintirea unor lideri politici de la Moscova, interzicând afacerile cu companii ruse care contribuie la destabilizarea situaţiei din Ucraina, în timp ce băncile europene pentru dezvoltare nu mai au voie să ofere împrumuturi companiilor din Rusia. Mai mult, marile bănci din Rusia, inclusiv Sberbank şi VTB Bank, nu mai pot să contracteze finanţare pe pieţele financiare europene, pe termene mai mari de 90 de zile.

    Statele Unite au penalizat la rândul lor mai multe companii mari din Rusia, între care gigantul petrolier Rosneft, producătorul de gaze naturale Novatek, Gazprombank şi fabricantul de armament Kalaşnikov, aceste companii nemaiavând dreptul să împrumute bani de la instituţiile financiare americane sau să vândă obligaţiuni pe termen mediu şi lung unor entităţi care au legături de afaceri cu SUA.

    Pentru companiile implicate, penalizările reprezintă o lovitură semnificativă, în condiţiile în care a devenit dificil să atragă finanţare şi pe piaţa din Rusia, din cauza retragerilor de capital din ţară efectuate în ultimele luni de investitorii locali şi străini.

    RUŞII AR PUTEA FI CEL MAI MULT AFECTAŢI DE BLOCAREA IMPORTURILOR DE ALIMENTE DIN OCCIDENT.
    Rusia, a opta mare economie a lumii, începuse să se confrunte cu probleme şi înainte de introducerea sancţiunilor, iar FMI a redus estimarea de creştere a PIB-ului ţării de la 1,3% la numai 0,2% pentru acest an şi de la 2,3% la 1% pentru 2015.

    Decizia lui Putin de a bloca importurile agricole din Europa şi Statele Unite ar putea să afecteze cel mai mult populaţia din Rusia, din cauza creşterii preţurilor alimentelor, consideră Concepcion Calpe, economist la Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a Naţiunilor Unite.

    Potrivit datelor UE, Rusia a fost anul trecut destinaţia a aproape 10% din exporturile de produse agricole ale Uniunii, iar principalii furnizori au fost Olanda, Germania, Polonia, precum şi Statele Unite.

    Preţurile alimentelor din Rusia, excluzând alcoolul, au urcat cu 9,2% în iulie, faţă aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind peste avansul general al preţurilor, de 7,5%, care şi el depăşeşte ţinta băncii centrale. Rusia este al cincilea mare importator de alimente la nivel mondial, realizând 2,7% din comerţul mondial, potrivit Organizaţiei Mondiale a Comerţului, pe primele locuri aflându-se UE, SUA, China şi Japonia. Importurile de alimente şi materii prime agricole au valorat anul trecut 43,1 miliarde de dolari, din care achiziţii de 36,9 miliarde de dolari din ţări din afara Comunităţii Statelor Independente. Valoarea importurilor interzise este estimată la 25 de miliarde de dolari.
    Rusia vrea să înlocuiască alimentele de import cu mărfuri autohtone şi produse provenite din America Latină, China, Africa de Nord, Israel, Turcia şi aliaţi din fostul bloc sovietic.

    Unul dintre efectele blocării importurilor de alimente va fi şi că moscoviţii bogaţi vor fi nevoiţi să uite de meniuri favorite precum steak-ul australian sau sushi-ul cu somon norvergian, sau vor plăti mai mult pentru înlocuitoare ale acestora.

    Oamenii de rând, între timp, ignoră sau susţin interzicerea importurilor de alimente. Pentru Natalia Pavlenko, pensionară din regiunea autonomă Birobidzhan, reacţia lui Putin faţă de Occident este prea slabă. Ea susţine oprirea livrărilor de gaze către toate ţările aflate pe lista lui Putin, întrucât interzicerea importurilor de alimente este în opinia ei insuficientă.

    SANCŢIUNILE ÎMPOTRIVA RUSIEI PUN ÎN PERICOL 25.000 DE LOCURI DE MUNCĂ ÎN GERMANIA.
    Germania, cea mai mare economie europeană, a fost anul trecut cel mai mare furnizor de produse agricole al Rusiei, urmată de Olanda, Lituania şi Polonia, conform Comisiei Europene, autorităţile avertizând că industria agricolă va fi afectată de pierderea exporturilor pe piaţa rusă, care au atins anul trecut 1,6 miliarde de euro.

    Comitetul industriei germane pentru relaţii economice în estul Europei a avertizat deja că din cauza crizei pot fi puse în pericol până la 25.000 de locuri de muncă în Germania.  Conform unui studiu realizat de Deutsche Bank, dacă economia Rusiei va fi lovită de recesiune, creşterea economiei germane ar încetini cu 0,5%.

    La numai o zi după anunţarea noilor sancţiuni occidentale, biroul de comerţ exterior germano-rus din Moscova a fost asaltat de telefoane din partea companiilor germane care fac afaceri cu SUA şi Rusia. Camerele germane de comerţ şi industrie estimează că circa un sfert din companiile germane care fac afaceri în străinătate ar putea fi afectate, potrivit Der Spiegel. Includerea Rosneft pe lista sancţiunilor afectează mai multe companii germane. Compania de construcţii Bilfinger întreţine facilităţi ale Rosneft, în timp ce Siemens a obţinut un contract de 90 de milioane de euro pentru furnizarea de turbine şi generatoare. Şeful Asociaţiei Europene a Companiilor Europene din Moscova, Frank Schauff, a spus că până la urmă ambele părţi, ruşi şi europeni, vor pierde.

  • Angela Merkel: Occidentul trebuie să menţină sancţiunile împotriva Rusiei

    “Sancţiunile trebuie menţinute, pentru a demonstra că suntem serioşi“, a spus Merkel.

    “Dacă arătăm că suntem inactivi şi permitem o escaladare a situaţiei, nu va fi o situaţie de dorit“, a precizat Merkel într-o conferinţă de presă comună cu premierul Letoniei, Laimdota Straujuma.

  • Ministrul de Externe al Germaniei anunţă progrese în discuţiile pe tema Ucrainei de la Berlin. Rusia confirmă progresele

    “O discuţie dificilă dar eu cred şi sper că am făcut progrese în privinţa unor puncte”, a declarat Steinmeier la încheierea celor cinci ore de discuţii cu omologii săi ucrainean Pavlo Klimkin, rus Serghei Lavrov şi francez Laurent Fabius. El nu a precizat asupra căror puncte s-au înregistrat respectivele progrese.

    O sursă diplomatică franceză a declarat, de asemenea, fără alte precizări, că “în pofida climatului dificil, au fost înregistrate progrese”.

    Participanţii vor raporta rezultatele întâlnirii şefilor guvernelor lor, a precizat Steinmeier şi s-ar putea decide luni sau marţi “sub ce formă vor continua discuţiile de astăzi”.

    “Obiectivul rămâne să facem tot posibilul pentru a contribui la reducerea la tăcere a armelor în Ucraina şi evitarea altor victime”, a adăugat el.

    Înaintea reuniunii, diplomatul german, foarte implicat alături de cancelarul Angela Merkel pentru a încerca găsirea unei ieşiri din conflict, şi-a exprimat speranţa definirii unei schiţe a unei foi de parcurs către o încetare a focului, recunoscând că părţile sunt însă “departe de o soluţie politică”.

    Rusia confirmă unele progrese în negocierile de la Berlin pe tema Ucrainei

    Miniştrii de Externe din Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa au înregistrat unele progrese în timpul negocierilor de duminică pe tema soluţionării conflictului ucrainean, a confirmat luni ministrul rus de Externe, citat de RIA Novosti, în pagina electronică.

    Părţile au discutat despre eforturile internaţionale de rezolvare a crizei ucrainene, a reamintit ministrul.

    “S-au înregistrat unele progrese în toate problemele. S-a convenit asupra continuării dialogului în acest format, ceea ce ar permite găsirea unor propuneri concrete pentru a fi supuse atenţiei liderilor rus, german, francez şi ucrainean”, a scris ministrul pe contul său de Facebook.

    Negocieri dintre Serghei Lavrov (Rusia) şi Pavlo Klimkin (Ucraina) în vederea încetării luptelor în estul Ucrainei au avut loc duminică noaptea la hotelul Villa Borsig din Berlin. La discuţii au participat, de asemenea, ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier şi omologul său francez Laurent Fabius. Potrivit lui Steinmeier, negocierile au fost dificile, dar părţile au înregistrat progrese în anumite puncte.

    Miniştrii de Externe ar urma să discute luni sau marţi cu şefii de Guvern pe tema continuării negocierilor.

    Aceasta este a doua întâlnire de acest fel, după cea din 2 iulie, care a avut loc tot la Berlin.