Tag: plati

  • Cei care platesc

    Prima la mana: remarcabil corul suparatilor de prevederile
    proiectului de Cod al muncii propus de Consiliul Investitorilor
    Straini. Patronatele si sindicatele, doua entitati care ar trebui
    sa fie ca apa si uleiul, l-au contestat la unison, deranjati, daca
    e sa credem declaratiile oficiale, fie de prevederi, fie de modul
    in care proiectul a fost promovat. Guvernul, in buna traditie a
    politicianului roman, s-a dezis prompt: nu este proiectul nostru,
    vom analiza, vom studia, vom infiinta, formularile obisnuite cu
    care in Romania sunt bagate sub pres problemele reale.

    Doi la mana: am inceput sa citesc memoriile lui Jérôme Kerviel,
    traderul condamnat la inceputul lunii octombrie la cinci ani de
    inchisoare pentru ca a prejudiciat grupul Societe Generale cu 4,9
    miliarde de euro. Un interviu al aceluiasi Kerviel din publicatia
    germana Der Spiegel mi-a oferit ceva amanunte suplimentare despre
    istoria omului care trebuie sa inapoieze bancii 4,9 miliarde de
    euro (cum are salariul de 2.300 de euro, ar avea nevoie de 177.000
    de ani pentru a-si plati datoria).

    Sa punem toate cele de mai sus in shaker si sa amestecam: X face
    ceva. Y beneficiaza de ceva-ul acela; mai tarziu Y vrea mai mult si
    gaseste caile necesare pentru a-l determina pe X sa-i ofere mai
    mult. X incearca, de multe ori reuseste. X greseste, Y devine rapid
    frustrat, actioneaza. X la puterea 33 plateste. Ecuatia se aplica
    si in primul si in al doilea caz.

    Sa explic: pot accepta ideea ca investitorii straini, bine
    organizati, actioneaza prin proiectul de Cod al muncii pentru
    transformarea Romaniei intr-un lagar de munca. Ei vor sa nu aiba
    mare bataie de cap cu angajatii, sa castige bine si sa plateasca
    taxe reduse – si vor face, firesc, tot ce le sta in putinta pentru
    a obtine toate acestea, pentru ca au banii fara de care Romania nu
    ar mai insemna chiar nimic in lume. Asa ca pot solicita modificari
    legislative. Nemultumirea patronatelor si a sindicatelor insa nu ma
    convinge, desi aparent este condusa de intentii cat se poate de
    onorabile, de grija pentru poporeanul uvrier.

    Cred ca mai degraba in strafundurile demersurilor lor nu-i vorba
    de uvrier, ci de pastrarea unor privilegii. De 20 de ani orice
    analist economic vorbeste de productivitatea scazuta din Romania,
    de piata neagra a fortei de munca, de atragerea investitiilor. De
    20 de ani Romania are nevoie de bani, de locuri de munca, de
    competente, de un sistem de invatamant care sa ofere specialistii
    de care economia si companiile au nevoie. De 20 de ani baltim intre
    intentii si promisiuni, iar cand cineva incearca sa ne forteze
    cumva mana, ne suparam, ne burzuluim, ba ne lepadam si spunem ca o
    sa facem si o sa dregem. Nu cred ca un investitor ar renunta la
    angajatii corecti si productivi, cel putin asa spune teoria, ci ar
    cauta mijloace prin care sa-l motiveze. Unde s-ar putea ajunge?

    Pai sa-l luam pe Kerviel. Judecatorul a ajuns la concluzia ca a
    manipulat date si tranzactii, iar seful bancii l-a caracterizat
    drept un terorist. Pe de alta parte, tanarul de 33 de ani spune ca
    a folosit metodele pe care le-a invatat ca angajat al bancii. Ca
    supraveghetorul sau a deconectat sistemul de alerta care reactiona
    la depasirea unui prag de expunere de 125 de milioane de euro. Ca
    pentru a investi 150 de milioane de euro este de ajuns numai o
    secunda si alte patru secunde pentru a juca un miliard de euro. Nu
    intru in zona cu cine si ce a stiut si cine si ce a sustinut la
    tribunal. Kerviel a fost o parte a unui angrenaj economic si
    financiar care s-a invartit din ce in ce mai repede si care s-a
    defectat in 2008; cine plateste?

    Undeva la mijloc intre relaxarea din actualul Cod romanesc al
    muncii si patimile lui Kerviel, dar si intre supararea patronatelor
    si a sindicatelor din Romania si dorintele investitorilor straini
    este o relatie corecta intre angajati si angajatori. Propunerile
    investitorilor trebuie ascultate si modificarea Codului muncii
    poate fi facuta, dupa discutii si negocieri intre toti cei
    implicati, nu numai intre patronate care cred ca pot rezolva
    problemele Romaniei impozitand jucatorii de poker online, sindicate
    lipsite de reprezentativitate si guvernanti indecisi (e un
    eufemism).

    Romania are nevoie de masuri mult mai dure decat chiar
    solicitarile investitorilor straini, masuri care sa elimine
    imobilismul, superficialitatea si hotia. Nu exista aici buni si
    rai, curati si murdari sau cinstiti si hoti la modul absolut. Daca
    nu ne plac pretentiile investitorilor straini, sa facem locuri de
    munca cu banii si inteligenta poporului roman. Credem ca unii ne
    muncesc prea rau, sa-i concuram folosind elanurile noastre
    lucrative si obtinand rezultate mai bune.

    Dar sa nu ne burzuluim aiurea si gratuit, pentru ca cineva, X la
    puterea 33, va plati mereu.

  • ANAF va rambursa catre companii TVA de 1,3 miliarde de euro in decembrie

    Acest total reprezinta deconturile cu compensare partiala sau
    integrala, astfel incat in urma compensarilor rezulta o suma de
    plata efectiva de 1,034 miliarde de lei. Plata a fost esalonata in
    trei transe – 9 decembrie (193 milioane de lei), 24 decembrie
    (324,3 milioane de lei) si 30 decembrie (517 milioane de lei).

    Plata datoriilor statului catre companiile private a fost pe
    parcursul intregului an un punct spinos in discutiile cu FMI,
    Guvernul fiind nevoit sa ceara pana acum mai multe derogari de la
    criteriul arieratelor pentru a putea obtine transele de imprumut.
    Romania s-a incadrat in tinta de deficit convenita cu FMI nu numai
    prin reducerea investitiilor, ci si prin cresterea restantelor de
    plata catre companii, releva la jumatatea anului Consiliului
    Fiscal, care “recomanda cu tarie plata cat mai rapida a arieratelor
    catre mediul privat, chiar cu prioritate in fata altor
    cheltuieli”.

    Recent, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, aprecia la randul sau
    ca arieratele sunt una dintre explicatiile principale pentru care
    in Romania se manifesta coexistenta intre inflatia ridicata si
    perpetuarea recesiunii, fiind din acest punct de vedere chiar mai
    rele decat deficitele din economie.

  • Serviciul de plata online PayPal blocheaza contul WikiLeaks

    “PayPal a restrans in mod permanent accesul la contul folosit de
    WikiLeaks, din cauza politicii comerciale a PayPal, care interzice
    folosirea serviciului de plata online pentru a incuraja, promova
    sau facilita orice activitate ilegala”, releva un comunicat dat
    publicitatii dupa ce guvernul SUA a facut cunoscut ca facilitarea
    activitatii WikiLeaks de catre companiile care au legatura cu sfera
    online incalca legea.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Operatorul aerian low cost Pegasus, din Turcia,
    ar putea intra pe piata romaneasca in ianuarie, cand ar urma sa
    lanseze o cursa pe ruta Bucuresti (Otopeni) – Istanbul, informeaza
    Gandul. Deputatii din Comisia de Buget, Finante si Banci au
    aprobat miercuri un amendament la OUG 50/2010, prin care bancile
    sunt obligate sa restructureze creditele persoanelor indatorate
    peste limita, la cererea clientilor, fara alte costuri
    suplimentare.

    Personalul bugetar va fi reincadrat in 2011 cu salarizare egala
    pentru aceleasi functii, dar pornind de la baza din luna octombrie,
    declara ministrul muncii, Ioan Botis, citat de
    Evenimentul Zilei, sustinand ca se vor inregistra cresteri
    salariale importante la anul, inclusiv in sanatate si educatie. In
    Romania, cel mai folosit mod de plata de la distanta (exceptand
    plata cu cardul) este cel prin SMS, spun specialistii din domeniul
    IT, desi suma maxima acceptata la o tranzactie prin SMS nu
    depaseste 10 euro.

    Desi Arhiepiscopia Tomisului a primit de la Guvernul
    Nastase ferma de la Nazarcea, cu 350 de hectare de vita-de-vie si
    pomi fructiferi, promitand ca vor ridica mai multe asezaminte
    sociale, dupa 8 ani nu a ridicat nimic, ci doar a distrus, sustine
    Adevarul. Guvernul a promis FMI ca reducerea numarului de
    angajati in sectorul public va continua si anul viitor, iar pentru
    a diminua deficitul bugetar la 3% din PIB in 2012, Executivul va
    restrange in continuare cheltuielile, inclusiv pentru salarii si
    prime.

    Cum a ajuns Cornu sa aiba sala de sport de 4
    milioane de euro: doua firme de partid, una PDL si cealalta PSD, au
    construit una dintre cele mai moderne sali de sport din Romania, cu
    20% mai scumpa decat sora sa geamana, sala olimpica de la Izvorani,
    scrie Romania Libera. Din martie 2011, luna in care este
    programata aderarea tarii noastre la Schengen, avioanele cu
    destinatii spre statele din afara acestui spatiu vor mai putea
    decola doar de pe trei din cele 16 aeroporturi romanesti.

    Potrivit calculelor facute de Ziarul Financiar alaturi de
    casa de investitii Capital Partners in cadrul Anuarului Top 100 al
    celor mai valoroase companii din Romania, bogatiile statului, prin actiunile pe care le
    are in cele 28 de companii, se ridica la 15 mld. euro, mai bine de
    10 mld. euro fiind aduse exclusiv de domeniul energetic. Din
    pachetul de beneficii extrasalariale, bonurile de masa lipsesc doar
    in cazuri rare; iar raspandirea lor atat de larga a format o piata
    de peste un miliard de euro.

  • Germanos accepta plati prin cardurile EuroLine

    Cele doua companii relanseaza practic ofertele de rate fara
    dobanda, posesorii de carduri de credit EuroLine putand face
    cumparaturi la Germanos in patru sau sase rate fara dobanda.

    “Oferim clientilor mai multe optiuni pentru plata in rate asa
    incat acestia sa poata achizitiona produse de valoare mai mare in
    mai multe rate sau accesorii si telefoane intr-un numar mai mic de
    rate, valoarea lunara de plata fiind accesibila”, spune Kostat
    Tovil, director de vanzari la EFG Retail Services.

    Oferta este permanenta si disponibila in intreaga retea de
    aproximativ 250 de magazine Germanos.

  • Radu Georgescu la a treia vanzare: “Nu vreau sa ma laud”

    La etajul al doilea al unei cladiri de birouri din Pipera, unde
    isi are sediul omul de afaceri Radu Georgescu, imediat ce iesi din
    lift dai cu ochii de un perete pe care sunt reprezentate siglele
    fiecareia dintre cele cateva companii controlate de el. Nu se stie
    cata vreme va mai fi acolo ePayment, dupa schimbarea de actionariat
    anuntata saptamana trecuta, prin care Georgescu a vandut 83% din
    companie catre Allegro, parte a grupului media sud-african Naspers,
    cel ce a cumparat anul trecut si site-ul Autovit.ro pentru aproape
    5 milioane de euro.


    “Deocamdata nu s-a decis daca ne mutam sau nu”, raspunde Daniel
    Nicolescu, directorul executiv al Gecad ePayment, desi o asemenea
    miscare n-ar fi neaparat necesara, atata vreme cat Radu Georgescu
    detine restul de 17 procente din companie si continua sa fie
    implicat in viata ei.Despartirea nu pare sa fi fost grea pentru
    antreprenorul deja obisnuit sa vanda afaceri pornite de la zero. Un
    titlu de antreprenor in serie incepe sa fie chiar asumat, vanzarea
    ePayment fiind a treia ocazie cand semneaza un contract de vanzare
    a unui pachet de actiuni, dupa tranzactia cu Microsoft, care a
    preluat tehnologia RAV aflata astazi la baza sistemelor de
    securitate ale companiei lui Bill Gates, si achizitia ceva mai
    recenta a 11,7% din actiunile Axigen de catre un consortiu de
    investitori ce include si un fond de investitii finantat de
    americanii de la Cisco. Mai grea a fost de fapt separarea Avangate
    de ePayment, in conditiile in care pana atunci platforma de
    distributie electronica de software era comuna cu cea de procesare
    de plati online cu cardul; scindarea era insa oricum planificata de
    mai multa vreme.

    “Tranzactia era chiar necesara. Compania depasise deja pragul de
    maturitate si risca sa se plafoneze, atata vreme cat 90% din
    platile cu cardul din internetul romanesc sunt procesate prin
    ePayment”, explica Georgescu intr-o discutie cu BUSINESS Magazin la
    o zi dupa anuntul oficial.Ratiunea vanzarii incheiate in secret in
    luna august si pastrate departe de ochii jurnalistilor a fost insa
    ceva mai complexa. Inainte de toate, trebuie mentionat ca omul de
    afaceri discuta in permanenta cu potentiali investitori, chiar daca
    vanzarea companiilor lui nu e un obiectiv clar pe lista de
    prioritati. E mai degraba o cale de a ramane conectat la
    “comunitatea fuziunilor si achizitiilor”, cum o numeste el, in
    perspectiva unor oportunitati.

    Pentru ePayment, in particular, au fost mai multe discutii, dar
    cu cei de la Allegro, companie cu experienta in comertul online in
    Polonia, unde furnizeaza servicii de plati electronice, s-a
    intalnit intamplator in decembrie anul trecut, in urma unui telefon
    sau e-mail, nici nu mai stie exact. A fost nevoie de aproape noua
    luni de discutii, asistate din partea ePayment de avocatii CMS
    Cameron Mc Kenna SCA, consultantii PricewaterhouseCoopers si
    negociatorul Diwaker Singh, cunoscut in Romania pentru perioada
    cand a condus Zapp in Romania; din partea Allegro au participat
    Marian Dinu Law Office (DLA Piper) si Deloitte. Si a mai fost
    nevoie de un contract de 500 de pagini cand s-a batut palma. “Intre
    cele doua companii a fost oricum o sinergie. Obiectivele erau
    foarte bine aliniate, asa ca miscarea avea sens”, spune omul de
    afaceri, adaugand ca mai existau si alte variante, ca de pilda sa
    fie invers si ePayment sa preia Allegro.

    Atunci insa, fie puterea financiara a companiei romanesti ar fi
    trebuit sa fie foarte mare, fie ar fi fost nevoie de un parteneriat
    intre cele doua companii, model care in general nu prea
    functioneaza, iar in acest caz particular ar fi implicat o serie de
    complicatii.Obiectivele despre care vorbeste Georgescu vizau in
    principal extinderea in Europa Centrala si de Est. Atat Allegro,
    care are birouri in mai multe tari din regiune, cat si ePayment
    cautau o formula de extindere la nivel european, insa una nu avea
    platforma care sa-i permita prezenta in mai multe tari, iar
    celeilalte ii lipsea deschiderea catre piata internationala –
    tocmai factorii care au stat la baza acestei tranzactii. Acum,
    depasirea granitelor romanesti si poloneze va fi coordonata de
    Allegro, iar prima destinatie este Ungaria, in 2011, urmata de
    Bulgaria, Cehia sau Ucraina, insa fara planuri concrete cu privire
    la moment.

    “Este foarte simplu, in situatia actuala, sa iei sistemul ePayment
    si sa il aplici in piete care nu au un asemenea serviciu, adica
    toate din regiune cu exceptia Romaniei si a Poloniei”, completeaza
    Georgescu. Iar potentialul este enorm – un alt motiv pentru care
    ideea extinderii serviciului incoltise deja de mai multa vreme in
    mintea omului de afaceri. De la o piata romaneasca a platilor cu
    card bancar estimata sa ajunga anul acesta la aproximativ 130 de
    milioane de euro si una poloneza de cinci ori mai mare, unde
    cumparaturile din magazine online se fac aproape numai cu cardul
    sau alte forme de plata electronica, cele doua companii ar urma sa
    atace o piata central- si est-europeana care ajunge probabil de
    ordinul miliardelor de euro numai din plati online.

  • Cum vor arata mallurile in 2020: preturi negociabile si plati cu telefonul mobil

    Mersul la mall doar pentru a face
    cumparaturi va fi o raritate in urmatorul deceniu. “Comertul in
    general se muta online. De aceea, multe magazine din centrele
    comerciale vor capata aspectul unor showroomuri”, sustine Andrei
    Vacaru, senior consultant al Jones Lang LaSalle.

    Preturile fixe vor disparea.
    Per­sonalul care se ocupa de vanzari va putea sa intre in negociere
    directa cu potentialul client pentru a concura cu magazinele de pe
    internet. Magazinele de tip “clona”, care vand acelasi gen de
    produse, cu aceleasi tehnici de marketing, in orice mall ai intra,
    vor deveni din ce in ce mai putin profitabile. Cei care vor trece
    pragul centrelor comerciale vor plati pentru serviciile pe care
    internetul inca nu le poate furniza.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Cum sa-ti folosesti cardul in concediu. Ponturi pentru platile in strainatate

    Utilizarea cardului este recomandata atunci cand plecam in
    vacanta, insa trebuie sa tinem cont ca fiecare tara are
    particularitatile ei. Un studiu realizat de MasterCard Europe in
    cinci tari europene, destinatii favorite pentru vacantele
    romanilor, prezinta elementele la care trebuie sa fim atenti.

    In Turcia, bancile deschid filiale speciale pe timpul verii si
    instaleaza ATM temporare in destinatiile de vacanta, asa ca nu veti
    avea nevoie de numerar daca aveti card. In restaurantele din marile
    orase si in zonele turistice, sunt prezente POS mobile, care sunt
    aduse direct la masa clientului pentru a plati.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Crestere de 33% a platilor cu cardul

    “Ponderea tranzactiilor efectuate cu cardurile la POS-urile
    comerciantilor a ajuns la 28,06% din totalul tranzactiilor
    efectuate cu cardul, in iunie 2010, comparativ cu iunie 2009, cand
    ponderea era de 20%”, a anuntat banca.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Debransatii vor fi obligati sa achite caldura degajata din tevile si peretii vecinilor

    Potrivit unei intiative legislative, cota-parte pentru
    incalzirea partilor comune ar putea creste de la 10 la suta, cat
    este in prezent, pana la 50 la suta. Procentul va fi stabilit de
    Adunarea Generala a Asociatiilor de Proprietari, nu va putea fi mai
    mic de 30 la suta si nici mai mare de 50 la suta din totalul
    energiei termice inregistrate pentru incalzirea unui bloc de
    locuinte.

    In “partile comune”, caldura este degajata de caloriferele
    montate pe casa scarii si de tevile care tranziteaza subsolul,
    uscatoria sau apartamentele proprietarilor dintr-un bloc de
    locuinte.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.