BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Cresteri intre 20% si 35% pentru indicii bursieri, in 2008

    "Consider ca anul 2008 va fi unul in care vom asista la cresteri medii de aproximativ 20% ale actiunilor lichide inglobate in indicele BET, in timp ce pentru BET-FI randamentele ar putea depasi 25%. Cele mai profitabile companii de pe Bursa vor fi cele din sectorul financiar-bancar si firmele din domeniul constructiilor", a declarat pentru MEDIAFAX presedintele KTD Invest, Iulian Panait.

    Mihai Chisu, broker la IFB Finwest, este mai optimist si anticipeaza ca indicii bursieri vor urca cu 25-35%. "Anul viitor am putea asista la o apreciere a indicelui BET-FI cu pana la 35%. Pentru actiunile lichide anticipez o crestere de aproximativ 25-30%, iar piata ar putea avea un randament global de 25%, insa volatilitatea poate naste randamente superioare, insotite de riscurile aferente. Ma astept ca anul viitor sa fie mai bun in termeni de lichiditate si capitalizare, gratie multelor IPO-uri (oferte publice initiale – n.r.) anuntate", a afirmat Chisu.

    Valoarea transferurilor operate in acest an la Bursa s-a ridicat la 13,8 miliarde lei (4,15 miliarde euro), cu 39,5% mai mult decat in 2006, iar capitalizarea pietei a urcat cu 17,2%, la 85,96 miliarde lei.

    "Daca in 2007 valoarea medie zilnica a tranzactiilor a fost intre 13-15 milioane euro, pentru 2008 ar trebui sa ne asteptam la o crestere consistenta pana la 20 milioane euro, sau, de ce nu, chiar mai mult", a declarat Mihai Cristian Alexa, analist la SSIF Broker Cluj-Napoca. Directorul general al firmei de brokeraj BT Securities, Rares Nilas, considera ca avansurile indicilor se vor situa la 30-35%.

    "Este firesc sa fie mai multe oferte publice initiale, facand chiar abstractie de experienta Transgaz, economia Romaniei si piata de capital locala fiind emergente. Este deci o tendinta naturala ca numarul de emitenti listati sa creasca de la un an la altul, indiferent daca procesul acesta a fost pana acum mai lent in cazul nostru", a declarat pentru MEDIAFAX analistul financiar al BT Securities, Dan Rusu.

    In acest an, randamentul general al BVB a crescut cu peste patru puncte procentuale, la 32,64%, fata de avansul de 28,5% din 2006, iar castigul primelor zece companii lichide s-a diminuat usor, de la 22,2% la 22,05%. Titlurile SIF, a caror evolutie este analizata de indicele BET-FI, au inregistrat o apreciere medie de 24,85%, fata de 32,4% in urma cu un an.

    Aflati mai multe detalii pe www.mediafax.ro

  • Cresteri intre 20% si 35% pentru indicii bursieri, in 2008

    "Consider ca anul 2008 va fi unul in care vom asista la cresteri medii de aproximativ 20% ale actiunilor lichide inglobate in indicele BET, in timp ce pentru BET-FI randamentele ar putea depasi 25%. Cele mai profitabile companii de pe Bursa vor fi cele din sectorul financiar-bancar si firmele din domeniul constructiilor", a declarat pentru MEDIAFAX presedintele KTD Invest, Iulian Panait.

    Mihai Chisu, broker la IFB Finwest, este mai optimist si anticipeaza ca indicii bursieri vor urca cu 25-35%. "Anul viitor am putea asista la o apreciere a indicelui BET-FI cu pana la 35%. Pentru actiunile lichide anticipez o crestere de aproximativ 25-30%, iar piata ar putea avea un randament global de 25%, insa volatilitatea poate naste randamente superioare, insotite de riscurile aferente. Ma astept ca anul viitor sa fie mai bun in termeni de lichiditate si capitalizare, gratie multelor IPO-uri (oferte publice initiale – n.r.) anuntate", a afirmat Chisu.

    Valoarea transferurilor operate in acest an la Bursa s-a ridicat la 13,8 miliarde lei (4,15 miliarde euro), cu 39,5% mai mult decat in 2006, iar capitalizarea pietei a urcat cu 17,2%, la 85,96 miliarde lei.

    "Daca in 2007 valoarea medie zilnica a tranzactiilor a fost intre 13-15 milioane euro, pentru 2008 ar trebui sa ne asteptam la o crestere consistenta pana la 20 milioane euro, sau, de ce nu, chiar mai mult", a declarat Mihai Cristian Alexa, analist la SSIF Broker Cluj-Napoca. Directorul general al firmei de brokeraj BT Securities, Rares Nilas, considera ca avansurile indicilor se vor situa la 30-35%.

    "Este firesc sa fie mai multe oferte publice initiale, facand chiar abstractie de experienta Transgaz, economia Romaniei si piata de capital locala fiind emergente. Este deci o tendinta naturala ca numarul de emitenti listati sa creasca de la un an la altul, indiferent daca procesul acesta a fost pana acum mai lent in cazul nostru", a declarat pentru MEDIAFAX analistul financiar al BT Securities, Dan Rusu.

    In acest an, randamentul general al BVB a crescut cu peste patru puncte procentuale, la 32,64%, fata de avansul de 28,5% din 2006, iar castigul primelor zece companii lichide s-a diminuat usor, de la 22,2% la 22,05%. Titlurile SIF, a caror evolutie este analizata de indicele BET-FI, au inregistrat o apreciere medie de 24,85%, fata de 32,4% in urma cu un an.

    Aflati mai multe detalii pe www.mediafax.ro

  • Dobrogea, raiul energiei eoliene

    Dacian si Darius sunt acum pe val", spune ingandurat Gheorghe Tripon, dezvoltatorul afacerii cu energie eoliana Green Energy, care are instalata o turbina eoliana la Tulcea, despre doi dintre partenerii sai de afaceri, fratii Dacian si Darius Nath, care au vandut jumatate din planurile lor de dezvoltare catre compania italiana Enel. De fapt, miscarea fratilor Nath este una dintre cele mai visate optiuni de parteneriat de catre toti cei cativa dezvoltatori de proiecte pentru energie eoliana in Romania – care pot fi numarati pe degetele de la o mana.

    Motivele pentru care un partener international din domeniul energetic este asteptat cu sufletul la gura de investitori ar fi mai multe, dar doua sunt cele mai importante: faptul ca acesta le poate aduce forta financiara, dar si faptul ca ii poate "baga in fata" pentru achizitia de turbine eoliene noi.

    Marii producatori internationali de turbine (Vestas – Danemarca, GE – SUA, Siemens – Suedia, Mitsubishi – Japonia, Nordex – Germania, DEwind – Germania, Enercon – Germania, Fuhrlanderm – Germania, Gamesa – Spania, Suzlon – India) au liste de a steptare pe aproximativ trei ani, insa au si contracte-cadru semnate cu marile grupuri energetice internationale, carora le pot vinde turbine mai devreme. Gheorghe Tripon, care a cumparat pana acum o turbina second-hand si mai asteapta sosirea urmatoarelor doua peste doua luni – tot second-hand -, sintetizeaza simplu situatia: "Noi toti jucam in liga mica, dar ei (fratii Nath, care au intrat in parteneriat cu Enel – n.red.) au trecut in liga mare".

    "Noi toti" sunt aproximativ 50 de oameni de afaceri care s-au asociat de la doi pana la 20 intr-o afacere si au inceput cam din 2000 proiecte de dezvoltare eoliana: acum sunt instalate 22 de turbine in toata tara, dintre care 12 sunt ale fratilor Nath, una a Green Energy, una a Electrogrup, trei ale Rosal (compania controlata de Silviu Prigoana), una a Ileximp Baia Mare si patru ale Pentium Baia Mare (dintre care una a fost recent vanduta). Toti au aceleasi probleme: bancile nu prea le acorda credite pentru dezvoltare – fie ca aceasta inseamna achizitie de terenuri, fie de echipamente -, deoarece o astfel de afacere nu este de traditie in Romania si nu au acces la turbine.

    De asemenea, desi cativa dintre ei au dezvoltat proiecte in Baia Mare sau Bistrita (Ileximp, Blue Line), "tara fagaduintei" pentru acestia ramane Dobrogea. "Conform studiilor, dar si experientelor unor investitori, alte zone din tara unde este vant bun nu sunt rentabile; singura zona rentabila pentru energie eoliana este Dobrogea", spune Gheorghe Tripon, care s-a orientat catre energie cu trei-patru ani in urma, cand un prieten l-a rugat sa ii gaseasca o solutie de curent electric ieftin pentru a-si alimenta o fabrica de alcool.

    Dupa ce a analizat mult timp varianta cogenerarii, a ajuns la concluzia ca este destul de scumpa pentru posibilitatile lui materiale si a ajuns astfel la varianta centralelor eoliene, varianta cea mai abordabila din punct de vedere investitional. Si a inceput, ca toti ceilalti operatori de pe piata, prin concesionarea unui teren cu "vant bun" si a unei turbine eoliene, la mana a doua. "Achizitia second-hand nu a fost numai pentru ca asa vrem noi, ci pentru ca nu prea ai de unde sa cumperi turbine noi, ca mic investitor", spune directorul Green Energy, care a concesionat impreuna cu doua companii partenere (Blue Line si Electrogrup) o suprafata de 180 hectare de teren in comuna Valea Nucarilor, din judetul Tulcea.

    Fiecare dintre cei trei parteneri a instalat cate o turbina eoliana, planurile de viitor fiind insa mult mai mari. "Intentia noastra, in calitate de consortiu, pentru Valea Nucarilor, este sa facem un parc cu o putere de 60 MWh", spune Tripon. Aceasta inseamna ca toate trei grupurile care fac parte din consortiu vor instala minim 24 de turbine (daca ar fi noi, cu capacitate de 2,5 MW) si maxim 80 de turbine eoliene (daca turbinele vor fi la mana a doua, cum probabil vor fi, cu putere instalata de 750 KW).

    Deocamdata, pentru inceputul lui 2008, consortiul va mai instala 8 turbine in Valea Nucarilor, insa fiecare dintre cei trei mai are si alte planuri. Tripon mai are doua proiecte pe energie eoliana: unul in Tulcea, in comuna Valea Teilor, si altul in Constanta. Cele doua proiecte, ce ar trebui sa se intinda pe o suprafata de 300 hectare, presupun investitii de 100 de milioane de euro fiecare, insa Gheorghe Tripon s-a asociat cu mai multti investitori mici romani si germani pentru aceste dezvoltari.

  • Bucuresti, locul 7 pe lista retailerilor

    Destinatia preferata este Rusia – 12% dintre retaileri au declarat ca vor sa se extinda in Rusia, urmata de Cehia – 10%, apoi Romania 8%. Alte tari prezente pe planurile de dezvoltare ale retailerilor sunt Slovenia 7% si Etonia 7%.

    Conform studiului, Europa de Est ofera cele mai bune oportunitati de afaceri in urmatorii 5 ani – au declarat majoritatea retailerilor (39%). Urmeaza Europa centrala (36%), Europa de Vest si de Nord (30%), in timp ce Europa de Sud se situeaza pe ultimul loc cu 12%.

    Gasiti atasat studiul Cushman & Wakefield

  • Infopress intra prin greenfield in Ungaria

    Potrivit lui Jonsson, cladirea va avea o suprafata de 5.000 de metri patrati si va necesita in jur de 100 de angajati. "Piata din Ungaria a tipografiilor este mult mai competitiva decat cea din Romania, dat fiind ca numarul competitorilor din piata este mult mai mare. De fapt, Ungaria a ajuns la un nivel de dezvoltare comparabil cu cel din Polonia sau Austria", spune presedintele grupului. |nsa, de dezvoltarea in Ungaria se va ocupa mai mult echipa de management deja formata acolo, condusa de Imre Lakatos, in timp ce Jonsson va coordona totul din Bucuresti.

    Cifra de afaceri a grupului se va ridica anul acesta la 80 de milioane de euro, dintre care 65 de milioane numai din Romania. Pentru 2008, Infopress Group estimeaza afaceri totale de 110 milioane de euro, pe fondul investitiilor de 35 de milioane de euro in dezvoltare si extindere la nivel regional.

    Planurile de investitii ale celor mai mari jucatori de pe piata de tiparituri din Romania

  • Profit de 300% la bursa

    Principala recomandare a brokerilor, atunci cand clientul isi formeaza un portofoliu de actiuni, este cumpararea de titluri ale unor companii cu rezultate fundamentale bune, cu stabilitate financiara si lichiditate, adica o valoare ridicata a tranzactiilor zilnice. Cel putin in teorie. „Piata este atipica. Nu se poate spune ca o actiune va creste indiferent ce se intampla sau ca o alta va scadea in mod sigur. Noi, ca brokeri, facem analize si recomandari, dar decizia trebuie sa o ia clientul, investitorul care va suporta eventuala pierdere. Iar actiunile pot evolua impotriva oricarei ratiuni fundamentale sau tehnice“, spune Razvan Pasol, director general al Intercapital Investments.

    Pentru un investitor, lichiditatea unei societati este foarte importanta, deoarece are astfel garantia ca va gasi cumparatori pentru actiuni in momentul in care va dori sa isi inchida respectiva pozitie. Aceste valori sunt luate in calcul si la stabilirea societatilor din cadrul indicelui BET, care urmareste evolutia celor mai bune zece companii listate la BVB. La sfarsitul lunii noiembrie, BET inregistra o crestere de 10,5% fata de ultima cotatie a anului trecut si de doar 5,2% fata de prima zi de tranzactionare a lui 2007.
    Sa vedem cum au evoluat societatile vedeta ale BVB. SNP Petrom este cea mai importanta societate listata la bursa, cu o capitalizare de aproximativ 8 miliarde de euro. Ponderea SNP in valoarea indicelui BET este de 19,93%, capabila deci sa influenteze decisiv evolutia acestuia. In 2007, actiunea SNP a tras in jos evolutia BET, deoarece a inregistrat o pierdere de 17% fata de cotatia de inchidere din prima sedinta a anului. Variatia negativa a cotatiei Petrom la bursa este, probabil, cel mai bun exemplu de actiune sustinuta fundamental cu rezultate financiare pozitive, dar care nu pare suficient de atractiva pentru a creste si pe piata de capital. Dupa primele trei luni ale anului, SNP Petrom a anuntat un profit net de aproximativ 470 de milioane de euro, cu 22% mai putin decat in perioada similara a lui 2006. Profitul net in al treilea trimestru, de 204 milioane de euro, a fost insa mai mare cu 16% fata de cel din aceeasi perioada a anului trecut, existand deci premisele unei reveniri pana la incheierea anului. Se pare ca investitorii s-au dovedit insa neincrezatori fata de aceasta perspectiva, iar actiunea a pierdut procente bune dupa publicarea rezultatelor.

    Banca Romana pentru Dezvoltare – Société Générale, societate cu o pondere de 19,9% in indicele BET si o capitalizare de aproape 4,5 miliarde de euro, a avut un profit de 207 milioane de euro in primele noua luni ale anului. Cresterea profitului net fata de aceeasi perioada a anului trecut este de 43%, majorare ce se reflecta si in randamentul actiunii in 2007 – de aproximativ 18% la unsprezece luni.

    Banca Transilvania, cea de-a treia societate cu pondere mare in valoarea BET, de 19,95%, a inregistrat un profit pe actiune de circa 30% in 2007. Profitul net in trimestrul al treilea, de 16,1 mil. euro, e dublu fata de anul trecut, iar profitul net din primele noua luni, in valoare de 39,8 milioane de euro, a consemnat o crestere de aproape 60% fata de anul precedent. Banca Transilvania are o capitalizare de peste 1,4 miliarde de euro.

    Cele trei companii reprezinta aproape 60% din valoarea BET. Dupa randamentele lor, cotatia indicelui ar fi trebuit sa creasca mult mai mult decat cu 10,5%. Insa alte societati incluse in BET au avut randamente negative in cursul anului. Turbomecanica Bucuresti, spre exemplu, a pierdut circa 20% fata de prima sesiune de tranzactionare a anului. Transelectrica, actiune cu o crestere mare in primele luni dupa listare, a reusit o performanta negativa de 10 procente in 2007, iar Antibiotice Iasi a inregistrat un minus de 5,4%.

    „Sunt si riscuri pe sector de activitate sau pe context international. Bancile au mers bine anul acesta, dar s-ar putea ca anul viitor sa nu mai vedem aceleasi randamente. Profiturile bancilor incep sa scada, riscurile sunt mai mari“, explica Leonard Visan, director general al societatii de administrare a investitiilor Investica Asset Management. Mai mult, tendinta companiilor mari este de a-si plafona profiturile; stabilitatea si dezvoltarea limiteaza de cele mai multe ori cresterea de profit. Practic, cu cat este mai putin riscanta o actiune, cu atat mai mic este randamentul pe care il poate oferi.

    „Investitorii din piata Rasdaq sunt mai dispusi la risc decat cei din BVB. Si in multe cazuri cei dispusi la risc sau la investitii in companii mici si mai putin cunoscute au fost rasplatiti cu profituri pe masura“, afirma Gabriel Aldea, analist al Intercapital Investments. Analistul denumeste „rasdace“ societatile care au inca evolutii caracterizate de volatilitate foarte mare, indiferent pe ce piata sunt listate in prezent, unde un profit de cateva sute de procente poate disparea cu aceeasi rapiditate cu care a aparut.

    Exemplul cel mai la indemana este Dafora Medias, societate listata la categoria a III-a a Rasdaq, considerata „una dintre societatile create de brokeri sau speculatori“. Dupa o crestere de circa 75% in primele doua luni ale anului, actionarul majoritar, omul de afaceri Gheorghe Calburean, a decis majorarea capitalului social cu 38 de milioane de euro prin emiterea de noi actiuni in proportie de aproximativ zece actiuni noi la una detinuta. Aparitia noilor titluri, peste 881 de milioane de actiuni, a urcat capitalizarea Dafora pana la 290 de milioane de euro la inceputul lunii august, aproape tripla fata de valoarea dinainte de majorare. Inflatia de actiuni si cresterea mult prea mare fata de posibilitatile reale ale companiei au fost insa motivele unei corectii importante pentru Dafora, care a scazut cu mai bine de 50% in aproape trei luni, anuland cea mai mare parte din randamentul de la inceputul anului. De asemenea, capitalizarea a ajuns la 140 mil. euro.

  • Planuri si investitii

    Gheorghe Calburean viseaza la un portofoliu integrat de afaceri, insa pana la unificarea acestora le dezvolta separat pe cele existente.

    DAFORA FORAJ. Pe segmentul de foraj, ale carui afaceri au crescut cu 33% in 2006, Calburean intentioneaza sa pastreze pozitia de lider de piata (cu 70% cota) prin semnarea de noi contracte si investitia in echipamente in valoare de 27 de milioane de euro in acest an. Pentru 2008, omul de afaceri estimeaza investitii in echipamente de 10 milioane de euro (fara a lua in calcul o instalatie de 16,4 milioane de euro pe care a contractat-o deja).

    DAFORA CONSTRUCTII. Investitiile in utilaje pentru drumuri si poduri – excavatoare, bascule, macarale, schele – sunt in 2007 la un nivel de circa 5-6 milioane de euro, iar pentru 2008 au fost bugetate 5 milioane de euro investitii. Calburean vrea ca segmentul de constructii al Dafora sa creasca in urmatorul an cu 10%.

    CONDMAG. Investitiile in constructorul de conducte sunt de 7-8 milioane de euro anul acesta, iar pentru anul viitor omul de afaceri a planificat alte investitii de 10-11 milioane de euro (utilaje, dar si un sediu nou pentru Condmag).

    Sursa: Dafora

  • Politica pasilor marunti

    Kempinsky, Sheraton sau Hyatt, despre care se vorbeste de atat timp, vor veni cu siguranta in Romania, insa asta nu se va intampla mai devreme de 2012“, considera Paul Marasoiu, director al firmei de consultanta Peacock Hotels. Marasoiu spune ca aceste lanturi hoteliere au proiecte in curs de derulare pe piata romaneasca si ca intrarea lor pe piata va insemna trei hoteluri cu 1.300 de camere in total, numai ca nu acum. Sunt doua motive pentru care vorbim de un orizont atat de indepartat: in primul rand, unui brand hotelier de top ii ia ani de zile pana sa semneze hartiile si sa cada de acord asupra parteneriatului si a modului cum va fi construit hotelul, iar in al doilea rand asteapta sa se consolideze piata, crede directorul Peacock Hotels. Pe piata hotelurilor bucurestene de cinci stele (unde momentan sunt prezente sase hoteluri, patru dintre ele fiind afiliate la lanturile JW Marriott, Hilton, Intercontinental si Crowne Plaza) se vor mai deschide insa 1.100 de camere in urmatorii trei-patru ani, care ar putea atrage nume noi de pe piata internationala. Dar nu vor pierde marii Sheraton si Hyatt cresterea de acum a pietei? „Astfel de nume nu au nevoie de o piata in crestere neaparat pentru a se aseza pe o piata noua, ele genereaza trafic prin simpla prezenta“, spune Marasoiu. Malin Malineanu, reprezentantul pentru Romania al lantului hotelier Best Western, e de parere ca intarzierea marilor operatori are de fapt legatura cu scaderea marjelor de profitabilitate din alte capitale central- si est-europene, precum Budapesta. „Deoarece acolo le scad profiturile, acestia sunt mai sceptici, iar cum in Romania si mai ales in Bucuresti bariera costurilor a crescut foarte mult, mai au timp sa se razgandeasca“, crede Malineanu.

    Asadar, pana la punerea primei caramizi pentru cele trei hoteluri, in Bucuresti se vor inaugura hoteluri de mici dimensiuni (pana in 100 de camere) si o serie de hoteluri medii (in jurul a 200 de camere) in noile cartiere mixte (rezidential plus birouri), care vor dezvolta noi zone ale Capitalei. „Este normal ca in zone precum Baneasa, Semanatoarea, Otopeni sau Eroilor-Cotroceni, unde se dezvolta atat de multe proiecte cu sute de locuinte si mii de metri patrati de birouri, sa apara si cate un hotel de dimensiuni direct proportionale cu dimensiunea proiectului“, explica Paul Marasoiu. Ceea ce este corect: in proiectul Baneasa, dezvoltat in zona de nord a Bucurestiului de Baneasa Investment, in cursul anului viitor se va deschide al patrulea hotel Ramada de pe piata romaneasca (primele trei fiind in Bucuresti si Sibiu), iar in cadrul proiectului Sema Parc, dezvoltat de compania River Invest pe locul fostei fabrici Semanatoarea, este proiectat un hotel de patru stele cu 200 de camere.

    Deocamdata, hotelurile de lant care se anunta anul viitor au nume cunoscute pe piata romaneasca: Ramada, mentionat mai sus, si un Royal Tulip – marca de cinci stele a lantului Golden Tulip, la sfarsitul anului 2008. Este insa si unul al carui viitor nume e deocamdata necunoscut: este vorba de hotelul Bulevard, aflat in posesia proprietarilor rafinariei Rafo Onesti, care sunt pe ultima suta de metri cu renovarea hotelului. Acesta va fi clasificat la patru stele si va avea 72 de camere, dupa cum spune Marius Voloschi, directorul hotelului.
    Dincolo de aceste proiecte, precum si de cele care ar fi trebuit sa se deschida in 2007 si au fost amanate pentru la anul (cum ar fi Radisson SAS sau primul hotel de doua stele al Continental Hotels), hotelurile care se pregatesc pentru 2008 sunt de dimensiuni mici spre medii. Pentru primavara, se anunta lansarea hotelului Carol, cu 80 de camere, dezvoltat de omul de afaceri Teodor Meita (care detine restaurantul-club McMoni’s) si un Golden Tulip, dezvoltat de Nord Group, cu o investitie de 12 milioane de euro in zona de nord a orasului. Tot la anul, firma lui Marasoiu se va ocupa de constructia si lansarea celui de-al doilea hotel al dealerilor Sony in Romania, care detin deja hotelul Tulip Inn din zona centrala a Capitalei. „Acest al doilea hotel al proprietarilor de la Tulip Inn va avea 136 de camere si va fi un hotel boutique, situat in zona de vest a Capitalei“, spune Paul Marasoiu, precizand ca, la patru stele, si acesta va fi afiliat retelei Golden Tulip.

    Cum piata bucuresteana pare ca inca isi ia avant pentru dezvoltari mai mari pentru viitorul apropiat, afilierile la lanturi internationale merg mai bine pentru moment in tara. Malin Malineanu, care anunta inca de la sfarsitul anilor ’90, la lansarea lantului hotelier Best Western in Romania, ca va ajunge la 10 hoteluri afiliate in cativa ani, va atinge aceasta cifra abia la sfarsitul acestui an. „Principala cauza a faptului ca afilierile nu au mers mai repede este faptul ca multi dintre proprietarii de hoteluri nu au inteles ce presupune o afiliere si nu au venit spre noi“, spune Malineanu, care a preferat ca hotelierii sa vina si sa solicite ei afilierea. Al noualea hotel Best Western a fost afiliat luna trecuta, la 12 kilometri de Sibiu. „Fantanita Haiducului este inceputul povestii noastre de dragoste cu Sibiul“, sustine Malineanu, care este in discutii destul de avansate pentru afilierea a inca unui hotel in Sibiu. Insa nu acesta va fi numarul zece al lantului, ci un hotel din Baia Mare. „De fapt, suntem in discutii avansate cu inca trei hoteluri, dar cel din Baia Mare va fi probabil primul dintre acestea“, spune Malineanu.

  • Proiecte amanate

    Desi au fost anuntate inca de anul trecut pentru a fi deschise in 2007, cateva proiecte hoteliere au fost amanate pentru 2008.

    CINCI STELE. Unul dintre cele mai asteptate proiecte este cel al fostului hotel Bucuresti, care se afla in faza finala de renovare si va fi deschis in luna martie a anului 2008 sub management Radisson SAS.

    DOUA STELE. Anuntat pentru aceasta toamna, primul hotel de doua stele al lantului hotelier Continental Hotels a fost ridicat, dar va fi inaugurat in prima parte a anului 2008.

  • GHID DE PENSII: Start in tonuri de gri

    Randamentele fondurilor de pensii obligatorii romanesti ar putea fi cel putin „promitatoare“, spunea recent directorul de investitii al unuia dintre cei 18 administratori autorizati sa vanda astfel de produse. In opinia sa, prognoza unor castiguri anuale de 7-8% (cifra cel mai adesea vehiculata) ar putea fi chiar putin prea „conservatoare“, investitiile fondurilor de pensii putand sa aduca randamente chiar si mai mari.

    Acest randament va depinde insa de abilitatea cu care fiecare dintre administratori va reusi sa plaseze banii colectati. Din punctul de vedere al structurii de investitii, diferente foarte mari intre fonduri nu sunt – cu exceptia Generali, toate celelalte 17 fonduri opteaza pentru un grad de risc mediu. Chiar si asa, diferente pot exista – in functie de modul cum fiecare dintre administratori va sti sa jongleze cu optiunile pe care i le permite structura tinta a portofoliului, respectiv cadrul general stabilit pentru plasamente prin prospectul de emisiune al fondului.

    Debutul activitatii de investitii pentru fondurile de pensii va avea loc, cel mai probabil, undeva la inceputul primaverii viitoare, atunci cand la administratori vor ajunge si primele contributii. Felul cum, la data respectiva, va arata economia romaneasca va influenta deciziile de investitii ale administratorilor si, implicit, rezultatele ce vor fi obtinute.

    PIATA DE CAPITAL. Desi legislatia romaneasca le permite sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, estimarile cele mai optimiste spun ca fondurile de pensii ar putea sa inves-teasca maxim 25-30% din fonduri in actiuni. In rest, administratorii fondurilor de pensii spun ca au alte planuri. Pentru fondurile de pensii, panta descendenta pe care au apucat-o preturile actiunilor la Bursa de Valori de la Bucuresti nu e o veste deloc rea: plasamentele lor sunt pe termen lung si foarte lung, iar acest lucru le permite sa fructifice viitoarele corectii de pret pozitive. Si, cu cat pretul la care cumpara initial actiunile este mai mic, cu atat castigul ulterior va fi mai mare. Iar pana una-alta, semnale de revenire pentru piata de capital inainte de jumatatea anului viitor sunt destul de putine; ba mai mult, contextul economic romanesc (intr-o combinatie nefasta cu criza financiara de pe pietele internationale) nu lasa loc de prea multe previziuni optimiste pentru perioada imediat urmatoare. Cresterea dobanzii de politica monetara (pe care banca centrala a majorat-o in octombrie pentru prima data in ultimele 14 luni) va continua si la anul, cel mai probabil. Pentru piata de capital o dobanda mai mare nu este insa de bun augur, pentru ca multi investitori, in special cei institutionali, vor aloca o mare parte din fonduri depozitelor sau obligatiunilor.

    PIETE EXTERNE. Desi legea nu este restrictiva in privinta plasamentelor pe care fondurile le pot face in strainatate, multe dintre companii au anuntat deja ca se vor concentra pentru inceput doar pe piata romaneasca. Plasamentele pe pietele externe ar putea fi descurajate de evolutia cursului de schimb. Mai precis, daca un administrator de pensii (care strange contributii in lei de la participanti) se decide sa investeasca in strainatate, el va trebuie sa cumpere euro – iar previziunile actuale vad, si pentru inceputul anului viitor, un euro „scump“. Pe masura ce leul isi va reincepe insa tendinta de apreciere (respectiv, moneda europeana va pierde din valoare si se va vinde pe piata interna mai ieftin), profiturile repatriate in timp de catre administratori vor fi mai mici. In sine, volatilitatea accentuata a cursului de schimb implica un risc destul de ridicat.

    INFLATIE. Randamentul real al unei investitii (inclusiv al fondurilor de pensii) este cel care se obtine excluzand inflatia. Ca atare, nivelul inflatiei este unul dintre indicatorii care conteaza pentru cei ce isi plaseaza, de acum, banii si in fondurile de pensii. In ultimul raport asupra inflatiei, prezentat la inceputul lunii noiembrie, banca centrala a majorat cu 0,6% prognoza de inflatie pentru 2008, la 4,3% pe an, fata de rata de 3,7% estimata anterior.

    SCADENTE. Chiar daca, in esenta, plasamentele fondurilor de pensii sunt pe termene lungi si foarte lungi, randamentele mai ridicate pe care le ofera titlurile pe termen scurt vor atrage, probabil, mare parte din investitii. In plus, pentru titlurile de stat, nivelul randamentelor va fi dependent de volumele si calendarul emisiunilor facute de Ministerul de Finante.

    GARANTII. Pentru fondurile de pensii private exista cerinte stricte in raport cu randamentul minim pe care trebuie sa il obtina – randament stabilit prin legislatie si care va fi urmarit de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Reglementarile vizand acest aspect ar trebui sa fie destul de curand adoptate de catre CSSPP.

    Puncte cheie