BusinessMagazin

Tag: europa

  • Sondaj Bloomberg: Europa a devenit cea mai atractivă destinaţie pentru investiţii, devansând SUA

    O proporţie de 35% dintre cei intervievaţi în cercetarea Bloomberg Markets Global Poll au spus că zona euro va fi piaţa sau una din două pieţe care vor oferi investitorilor cele mai bune oportunităţi în următoarele 12 luni.

    Este pentru prima oară când Europa şi-a adjudecat prima poziţie în sondajul efectuat în rândul traderilor, analiştilor, managerilor şi directorilor generali clienţi ai Bloomberg, de când agenţia a lansat acest tip de cercetare în octombrie 2009.

    Statele Unite, cu o cotă de 33%, a coborât pe locul al doilea, fiind pentru prima oară din noiembrie 2010 când nu se mai află pe primul loc.

    China, care în noiembrie 2010 se afla pe primul loc, este considerată în prezent una dintre cele mai neinteresante pieţe pentru investiţii.

    Europa a urcat pe primul loc în pofida blocajului negocierilor dintre Grecia şi creditorii săi pentru reluarea programului de ajutor, care ar putea obliga ţara să părăsească zona euro.

    Aproximativ doi din cinci investitori participanţi la cercetare estimează că starea economiei zonei euro se îmbunătăţeşte, în creştere faţă de 14% în ianuarie.

    Investitorii europeni sunt mai optimişti decât cei din Statele Unite şi Asia, aproape jumătate afirmând că economia zonei euro evoluează spre bine.

    Respondenţii consideră că Rusia, Brazilia şi China sunt pieţe care ar trebui să fie evitate în următoarele 12 luni, economia chineză fiind în cea mai proastă situaţie din ultimii doi ani şi jumătate.

  • John McCain: UE caută cu disperare modalităţi de relaxare a sancţiunilor impuse Rusiei

    “Ele (ţările europene) caută cu disperare mijloace de relaxare a sancţiunilor”, potrivit senatorului republican John McCain.

    În opinia sa, ţările europene nu vor face niciodată front unit cu Statele Unite în domeniul sancţiunilor atât timp cât vor fi dependente de resursele energetice ruseşti.

    Cancelarul german Angela Merkel a declarat marţi că Europa a fost obligată să adopte sancţiuni economice pe fondul conflictului din Ucraina, dar speră în relansarea cooperării cu Rusia.

    În 2014, Statele Unite, UE şi ţări din Europa de Vest au impus sancţiuni Moscovei pe fondul conflictului din Ucraina. Rusia a ripostat, impunând la rândul ei embargouri asupra unor produse alimentare, în special lactate, carne, fructe şi legume provenind din UE, Canada, Australia şi Norvegia.

  • Vânzările de vehicule hibrid plug-in în Europa vor devansa vânzările de hibrid-uri standard în 2019

    Modelele plug-in au două motoare, unul pe benzină şi un altul electric, ca şi vehiculele hibrid standard, dar pot fi conectate la priză pentru reîncărcarea bateriilor, aşa cum se întâmplă în cazul vehiculelor care sunt dotate doar cu motor electric.

    Creşterea rapidă va avea loc în condiţiile în care producători ca BMW, Volkswagen şi Volvo lansează noi şi noi modele care pot funcţiona cel puţin o parte din timp fără să emită noxe poluante, astfel încât să respecte normele europene mai stricte referitoare la dioxidul de carbon, care vor intra în vigoare în 2020.

    Anul trecut, creşterea vânzărilor de hibrid-uri tradiţionale şi a celor care pot fi alimentate la priză a fost destul de modestă, de 8%, la 232.343 de unităţi, potrivit companiei de analiză a pieţei JATO Dynamics.

    Dintre acestea, circa 40.000 au fost vehicule plug-in, iar restul hibrid-uri standard, cum sunt versiuni cu motoare pe benzină şi electrice ale modelelor Toyota Auris, Yaris şi Prius.

    Raportul dintre vehiculele hibrid plug-in şi cele standard se va inversa spre sfârşitul deceniului, anticipează compania de cercetare a pieţei LMC Automotive.

    LMC anticipează că vânzările de hibriduri convenţionale vor atinge 325.000 de unităţi în 2021, iar cele de modele plug-in 600.000, care vor urca la 1,2 milioane de unităţi în 2024.

    Toyota Motor are o poziţie dominantă în Europa pe piaţa vehiculelor hibrid convenţionale, brandurile Toyota şi Lexus deţinând anul trecut o cotă de 72%. Marca Toyota a asigurat 58% din vânzările de hibrid-uri standard în 2014, cel mai vândut model fiind Auris, urmat de Yaris.

    Vânzările combinate ale celor două tipuri de automobile au atins 110.000 de unităţi în 2014.

    Restul modelelor hibrid aflate în topul celor mai bine vândute vehicule de acest tip din Europa au înregistrat scăderi anul trecut, cum ar fi Prius, cu un declin de 37%, atribuit de analişti cererii pentru modelul Auris.

    Potrivit companiei Ford, care a început în acest an comercializarea unei versiuni hibrid standard a noului Mondeo, vânzările sunt deocamdată către cumpărători din oraşe. Grupul american anticipează ca doar 3% din vânzările modelului Mondeo în Europa să fie în varianta hibrid, în 2015.

  • Cehul Martin Zmelik răspunde de 1,4 milioane de consumatori din România şi de cel mai mare parc eolian terestru din Europa

    “Sunt prea tânăr ca să dau zece sfaturi despre carieră“, glumeşte Martin Zmelik, cehul de 41 de ani care con-duce de mai puţin de un an operaţiunile de pe piaţa locală ale companiei energetice CEZ. Prea tânăr, prea democrat şi prea protector sunt atributele cu care s-a autocaracterizat Martin Zmelik la evenimentul „Meet the CEO“, la care a participat săptămâna trecută şi la care a povestit despre provocările de a conduce un busi-ness de aproape jumătate de miliard de euro, a cărui strategie, cel puţin pe termen mediu, se axează pe con-solidare şi pe calitatea serviciilor şi nu pe investiţii sau pe creştere agresivă.

    Cu toate că e tânăr, Martin Zmelik a enumerat cele zece sfaturi, în care a vorbit despre strategia carierei, despre importanţa experienţei oamenilor de la care înveţi, despre respect, despre importanţa dezvoltării personale şi a echilibrului între muncă, familie şi priorităţile personale, despre cum să îţi construieşti o echipă puternică şi, nu în ultimul rând, despre cum să nu devii îngâmfat şi să rămâi cu picioarele pe pământ. 

    Povestea CEZ pe piaţa locală a început în 2005, acelaşi an când Martin Zmelik, un tânăr manager de 31 de ani, primea responsabilitatea de a coordona businessul internaţional al CEZ, cea mai mare companie de servicii energetice din Europa Centrală şi de Est. „Sunt în această companie de zece ani, am început ca manager al portofoliului internaţional al CEZ, deci la momentul achiziţiei din România (în 2004-2005) eram responsabil de punerea bazelor companiei şi de administrarea a 15 pieţe şi 50 de companii ale grupului în regiune“, povesteşte Martin Zmelik despre începuturile sale la CEZ şi despre cum s-a împrietenit cu industria energetică, un domeniu din care înţelegea, în primă fază, doar cifrele: „Eu vin dintr-un business plictisitor. Backgroundul meu este în finanţe. Pentru mine, faptul că am ajuns în energie a fost legat de experienţa pe care o aveam în transformarea companiilor mari şi pentru că aveam un background financiar solid“.

    Înainte de a veni la CEZ, Zmelik a lucrat în domeniul financiar, IT şi management de proiect la Komercni Banka şi la Ceska Pojistovna (Komercni Banka este membră a Société Générale, iar Ceska Pojistovna este una dintre cele mai mari companii de asigurări din Republica Cehă). Din primii săi ani de muncă apreciază cel mai mult faptul că a lucrat cu oameni care au avut încredere în el: „M-a impulsionat mult în carieră directorul de la Ko-mercni Banka: la acea vreme aveam 23-24 de ani şi m-a promovat ca head of controlling. Era o perioadă complicată pentru instituţie, când banca a fost salvată de la faliment şi a fost pusă pe baze noi pentru a fi pri-vatizată, ceea ce s-a şi întâmplat. E important să ai încredere în oameni şi faptul că am nimerit în mijlocul unei perioade turbulente a fost spre bine, pentru că am avut şansa să lucrez în restructurare şi în turnaround man-agement, lucruri esenţiale pentru cariera mea viitoare. A fost parte dintr-o combinaţie unică de ţară în dezvoltare, schimbarea unei companii şi procesul de vânzare a băncii, iar ulterior şi cel de preluare – am lucrat şi de partea cealaltă a baricadei, după vânzare“. CEO-ul CEZ descrie jobul perfect ca având trei laturi: „conţinutul jobului („să îţi construieşti cariera prin ceea ce faci“), calitatea superiorului direct (“trebuie să împărtăşiţi vizi-unea“) şi salariul („trebuie să te motiveze şi să îţi arate că eşti un asset pentru companie“). Povesteşte că în CEZ a avut până acum trei şefi şi că întotdeauna a considerat important să poată avea o discuţie bazată pe argumente cu orice coleg de la orice nivel din companie.

  • Libia a oprit nave cu sute de imigranţi africani care încercau să ajungă în Europa

    Ţara nord-africană, afectată de violenţă şi de o lipsă a autorităţii statului la patru ani după înlăturarea de la putere a lui Muammar Kadhafi, a devenit un centru major pentru traficanţii de persoane care aduc imigranţi din Africa, la bordul unor ambarcaţiuni, către Italia.

    Forţele de securitate libiene au reţinut marţi aproximativ 70 de africani la Tripoli, unde aşteptau ca traficanţii să îi ducă la bordul unor ambarcaţiuni pentru a ajunge pe insula italiană Lampedusa, a declarat un oficial libian de rang înalt.

    Cel puţin două nave, una pe care se aflau aproximativ 250 de persoane din Senegal, Ghana, Etiopia şi alte ţări africane şi alta la bordul căreia se aflau imigranţi din Etiopia şi Ertireea, au fost oprite în ultimele trei zile, după ce au plecat din Libia, a adăugat acesta.

    Imigranţii capturaţi sunt adesea ţinuţi în centre de detenţie aglomerate din Libia, uneori timp de mai multe luni, potrivit organizaţiilor pentru drepturile omului.

    Paza de Coastă libiană are resurse prea reduse pentru a combate traficul de persoane şi se bazează pe nave de pescuit şi remorchere.

    Uniunea Europeană a ajutat în trecut la antrenarea şi echiparea Pazei de Coastă libiene, dar situaţia securităţii a determinat instructorii străini să părăsească ţara.

    Cel puţin 900 de persoane ar fi murit duminică în largul coastelor Libiei, după ce ambarcaţiunea pe care erau înghesuite s-a scufundat în timp ce încerca să ajungă pe insula italiană Lampedusa.

    Un procuror italian a afirmat că aproximativ un milion de imigranţi africani aşteaptă, pe coastele Libiei, să pornească pe mare spre Malta şi Italia, în contextul în care circa 1.000 de persoane s-au înecat în ultimele zile în Mediterană.

    “Potrivit estimărilor, în Libia sunt între 500.000 şi un milion de imigranţi subsaharieni şi sirieni care aşteaptă să fugă spre Europa”, a declarat Maurizio Scalia, procuror-adjunct al provinciei italiene Palermo, citat de publicaţia Il Fatto Quotidiano.

    Conform serviciilor secrete italiene, tariful mediu pentru cetăţenii din Sudan şi Eritreea care vor să ajungă în Libia este de 4.000-5.000 de dolari. Din Libia spre Italia, reţelele de traficanţi cer între 1.000 şi 1.500 de dolari de persoană.

  • Un hotel din Budapesta a fost desemnat cel mai bun din Europa în 2014 (GALERIE FOTO)

  • Dacia nu mai vrea să atragă doar prin preţ, ci şi prin modul cum arată

    Jan Ptacek, directorul general al Renault Commercial Roumanie, care a preluat din septembrie anul trecut conducerea diviziei de vânzări a grupului francez în România, este de părere că imaginea Dacia s-a schimbat foarte mult în ultimul deceniu, astfel încât modelele sale nu mai sunt achiziţionate numai datorită preţului, ci şi imaginii lor:

    „În urmă cu mai bine de zece ani eram director de marketing în România, înainte de lansarea Logan. Pot spune că între imaginea Dacia de atunci şi cea de acum este o diferenţă ca de la cer la pământ, iar evoluţia nu are legătură doar cu prestaţia şi cali-tatea sau cu designul noilor modele, ci şi cu calitatea serviciilor din reţea, aspect pe care am pus mare accent în ultima vreme. Avem satisfacţia unui feedback pozitiv din partea clienţilor, şi nu doar în România, ci şi în celelalte ţări. Dacia are potenţial de evoluţie, de creştere, inclusiv în raport cu clienţii tineri“.

    Cehul în vârstă de 44 de ani are o experienţă de mai bine de două decenii în cadrul grupului Renault şi a mai deţinut în România funcţia de director de marketing al Dacia în 2003, când gama Dacia era alcătuită din modelul Solenza şi Berlina alături de derivatele acesteia. La sfârşitul anului 2004 s-a întors la Paris, în cadrul direcţiei de strategie şi marketing a grupului. În calitate de director al gamei comerciale entry urma să aibă, timp de patru ani, responsabilitatea strategiei de marketing a gamei entry, dar şi a mărcii Dacia. În 2008 este numit director de marketing al mărcii Renault pentru Rusia şi regiunea Eurasia, iar la sfârşitul anului 2012 a preluat funcţia de director general al filialei comerciale Renault din Ucraina.

    Declaraţia lui Jan Ptacek vine în condiţiile în care dealerii auto de pe piaţa locală au declarat că, în cadrul programu-lui Prima maşină – prin care statul subvenţionează dobânda pentru un credit acordat tinerilor sub 35 de ani pentru achiziţia unui autoturism nou, cu un preţ de cel mult 50.000 de lei fără TVA (aproximativ 13.800 euro cu TVA) – se vor vinde mai multe maşini de import, nu Dacia, aşa cum se întâmplă în programul Rabla. „Nu cred că Prima maşină are o direcţie specifică în acest sens. În primul rând, imaginea Dacia în România este la un nivel bun, sunt ani de când anali-zăm acest lucru, şi se îmbunătăţeşte de la an la an“.

    În acest sens, Renault a demarat anul trecut o campanie de modernizare a showroomurilor Dacia şi Renault la noile standarde. „În acest moment 22 de showroomuri sunt la noile standarde şi vom continua pe parcursul acestui an şi până în 2016 îl vom încheia, ceea ce va da o nouă imagine reţelei“, a spus Ptacek.

    Dealerul Meridian Auto, unul dintre cei mai mari dealeri Dacia şi Renault pe piaţa locală, a demarat la începutul anului trecut construcţia unui nou centru auto în Pipera. Acesta este amplasat vizavi de centrul Porsche Bucureşti Nord, unde sunt comercializate mărcile Skoda şi Volkswagen, şi în apropiere de Porsche Pipera 2 (Audi, Porsche, Bentley, Lambor-ghini), Honda Nord şi Toyota Nord. Investiţia în noul centru este de circa 
5 milioane de euro. Compania a mai deschis în 2014 primul showroom Dacia la noile standarde ale mărcii Evolution Plus în cadrul dealerului Meridian Vest din car-tierul Militari. Investiţia în reamenajarea showroomului este evaluată la câteva sute de mii de euro. Dacia are în România cea mai extinsă reţea de dealeri, cu 80 de showroomuri şi 105 centre service.
    „Noul punct de lucru a început activitatea la finalul anului trecut. Este vorba de o zonă din Bucureşti neacoperită ante-rior. Constatăm încă de acum faptul că este un punct de lucru care aduce un plus de afacere, pentru că este un surplus de clienţi atât pe vânzări, cât şi pe service şi nu am atins încă potenţialul maxim. Atunci când inaugurezi un nou show-room, există un interval de timp până se ajunge la un «regim de croazieră». Este un punct de lucru care completează prezenţa noastră în Bucureşti“, a declarat Jan Ptacek.

    Înmatriculările Dacia continuă să piardă teren în Franţa şi în Germania, cele mai mari două pieţe pentru marca autoh-tonă, dar declinul acestora este amortizat de o cerere tot mai mare din partea Spaniei şi Italiei. În Germania, marca autohtonă a scăzut cu 6,6% în primul trimestru, faţă de perioada similară a anului trecut, la circa 10.700 de maşini, cu toate că piaţa germană în general a urcat în acelaşi interval cu 6,4%. De asemenea, în Franţa, Dacia a pierdut aproape 14 procente, scăzând la 24.500 de maşini, în ciuda unei pieţe în urcare cu 7%.

  • UPS, cea mai mare companie de curierat din lume, vrea să investească un miliard de euro în Europa

    “Ne vom extinde puternic reţeaua în Germania şi în restul Europei”, a declarat Frank Sportolari, directorul UPS Germania, pentru publicaţia Wirtschaftswoche, relatează Reuters.

    Sportolari a precizat că numărul de centre de colectare va creşte la nivelul întregii Europe în urma investiţiilor.

    Compania americană de curierat FedEx a anunţat săptămâna trecută că va prelua concurentul olandez TNT Express pentru aproximativ 4,4 miliarde de euro, pentru a-şi extinde operaţiunile din Europa şi pentru a creşte competiţia cu UPS şi Deutsche Post.

    În 2013, UPS a intenţionat să cumpere TNT Express, însă a renunţat la oferta de 5,2 miliarde de euro după ce Comisia Europeană s-a opus tranzacţiei.

    Sportolari s-a referit, de altfel, şi la acest moment în interviul acordat publicaţiei germane, afirmând că UPS “a pierdut timp” după ratarea preluării TNT în ceea ce priveşte extinderea pe pieţele europene.

  • Povestea reginelor vinului din România. Un sfert din producţia anuală iese din mâinile lor

     “Când am intrat eu în domeniul vinului erau foarte puţine femei, acum interesul este în creştere“, spune Aurelia Vişinescu, antreprenoarea care a dezvoltat afacerea Domeniile Săhăteni şi este cea mai cunoscută femeie oenolog din România. În plus, pe ansamblu, numărul femeilor în domeniu este în creştere, fiind prezente în toate ramurile industriei vinurilor, de la laboratoare până în departamentele de marketing şi vânzări. Mihaela Tyrel de Poix, proprietara SERVE, spune că i se pare surprinzător că industria vinului este, încă, percepută ca un domeniu al bărbaţilor; „cred că pe ansamblu raportul este de unu la unu“.

    Din punctul său de vedere sunt argumente suficiente pentru ca lumea vinului să fie în egală măsură a bărbaţilor şi a femeilor, de vreme ce peste 70% dintre cumpărătorii de vin din Europa sunt femei, „cel mai adesea ele aleg şi la restaurant şi, în plus, sunt mai bune de-gustătoare decât bărbaţii pentru că au gustul şi mirosul mai fine“. Iar numărul mare al doamnelor din domeniul vinului nu face decât să confirme, arată Mihaela Tyrel de Poix, că „este un domeniu la fel de potrivit pentru femei şi pentru bărbaţi. Şi nici nu suntem în competiţie“.

    Creşterea numărului de femei implicate în acest domeniu este însă un fenomen care se petrece în întreaga lume. De la sfârşitul secolului XIX şi până în prezent femeile s-au implicat tot mai mult în industria vinului. De la prima femeie producător de vin din California, Josephine Tychson, care la 31 de ani, când a rămas văduvă, şi s-a ocupat de una singură de plantarea viei, în 1886, la actriţa Lillie Langtry, care a cumpărat circa 160 de hectare cu viţă-de-vie în 1888 pentru a face cel mai bun vin roşu sec din ţară la Claire Thevenot, care a câştigat concursuri de somelier, este o întreagă poveste.

    Zona somelierilor era rezervată aproape exclusiv bărbaţilor, cel puţin în Marea Britanie, până în urmă cu zece ani, când nu participa nicio femeie. În câţiva ani nu numai că numărul acestora a urcat semnificativ în rândul concurenţilor, dar Claire Thevenot a fost declarată câştigătoarea competiţiei în 2007.

    Cu toate acestea, afacerile din domeniul vinului nu sunt facile, iar investiţiile în domeniu nu sunt o garanţie pen-tru profit. Dimpotrivă, suma cheltuită pentru plantarea unui hectar este de ordinul zecilor de mii de euro, iar profitul nu apare mai repede de 5-6 ani. Ba mai mult, efectul maxim al deciziilor luate acum se vor vedea pe termen lung, de 20 de ani. Care este catalizatorul care a determinat creşterea apetitului antreprenoarelor pentru acest domeniu? Pe de o parte, domeniul este „extrem de interesant, frumos, provocator, poţi avea şansa să performezi foarte bine, să te afirmi, să consturieşti o carieră, într-o slujbă foarte bine plătită pentru oenologi, pentru că totul se învârte în jurul produsului pe care îl construieşti“, arată Aurelia Vişinescu.

    Pe de altă parte, spune Mihaela Tyrel de Poix, „activitatea îmbină foarte multe meserii. În fiecare anotimp, moment al anului, priorităţile se schimbă“. Nu în ultimul rând, pe parcursul ultimilor ani podgorenii au primit o veritabilă gură de oxigen cu aportul de fonduri neram-bursabile obţinute pe proiecte europene pentru plantarea suprafeţelor cu viţă-de-vie. Domeniul a fost campionul atragerii de fonduri; încă de la prima alocare au fost epuizate în întregime, încă înainte de termenul limită.

    Astfel, în ultimii ani, 232 de firme aveau ca obiect de activitate producţia de vin, iar piaţa dă semne bune pe toate planurile. În ciuda faptului că puterea de cumpărare nu dă semne clare de revenire, interesul consumatorilor pentru vinurile din segmente de preţ mediu şi superior este în creştere, la fel ca şi apetitul pentru vinuri roşii, seci şi demiseci, într-o ţară în care în urmă cu 20 de ani balanţa înclina covârşitor în favoarea şpriţurilor, cu vin alb demidulce. În plus, vinurile româneşti câştigă puncte importante şi la capitolul imagine. În ciuda faptului că podgoriile din România plasează ţara pe locul opt în lume în rândul producătorilor, zeci de ani licoarea lui Bachus a plecat peste graniţe vândută la vrac. Mai nou, vinurile româneşti au nume din ce în ce mai cunoscute: Prince Ştirbey Tamaioasa Ro-maneasca Sec 2013 a fost enumerat de The Guardian în rândul celor mai bune vinuri, iar două dintre vinurile SERVE au fost listate în restaurante clasificate cu stele Michelin. Întâmplător sau nu, în conducerea ambelor firme sunt implicate femei. Iată poveştile a nouă antreprenoare implicate în domeniul vinului.

  • Istoric german: Vladimir Putin nu are prea multe de oferit Europei de Est

    Istoricul Gerd Koenen crede că nu este vorba despre faptul că Putin vrea să “restabilească URSS”. “El nu varsă nici măcar o lacrimă pentru socialism sau «internaţionalismul socialist», ba din contră. El a numit destrămarea Uniunii Sovietice «cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX», dar pentru el înseamnă doar o Rusie mai slabă. El a văzut URSS drept o simplă expansiune”, consideră Koenen, citat de Deutsche Welle, în pagina electronică.

    Istoricul consideră că politicile de leadership ale Rusiei continuă în linia combinaţiei politice fatale de autoizolare şi supraextindere a influenţei sale globale, factori care au contribuit la destrămarea URSS. Aceste jocuri de geostrategie reînnoite, în care micile republici baltice sunt considerate ca având o importanţă strategică reală pentru Rusia sau pentru oponenţii acesteia, distorsionează complet perspectiva. Aceste state mici, anexate în 1940 de către Stalin (aproape în acelaşi mod în care a fost anexată Crimeea), pot fi membre NATO dar nu pot găzdui baze sau trupe NATO, explică istoricul. Acum, confruntate cu ameninţarea unui război “hibrid” ascuns ca în regiunea Donbas, vor fi unele baze mici, mai mult simbolice.

    Întrebat care ar fi pericolul pentru statele din fostul bloc estic şi care sunt posibilele strategii faţă de România, Bulgaria, Polonia şi alte ţări din estul şi sud-estul Europei pe care consilierii lui Putin le-ar putea dezvolta, Koenen a declarat că nu vede nicio strategie mare sau coerentă a Kremlinului. “Nu văd ce mare lucru poate oferi Rusia acestor ţări. Poţi cu siguranţă să curtezi membrii elitei politice. Poţi miza pe solidaritatea ortodoxă, aşa cum s-a încercat în R.Moldova, Bulgaria, Serbia sau Grecia. Dar Moscova nu poate «salva» Grecia dacă intră în faliment şi nu poate atrage ţara permanent pe orbita sa”, afirmă el.