Dorinţa de a duce o viaţă lungă şi sănătoasă îi împinge pe mulţi să urmeze diete stricte şi, de multe ori, costisitoare. De pildă, americanii cheltuiesc aproximativ 10 miliarde dolari anual pe diete, abonamente la sală sau suplimente. Inutil însă, atâta vreme cât efortul zilnic sau dieta sănătoasă nu devin constante ale vieţii oamenilor.
Tag: europa
-
Câţiva ardeleni au dat lovitura la export: secretul cărnii cu un gust unic care a cucerit Europa şi Asia – iată unde-şi cresc porcii şi vacile
“Sănătatea lor se transmite şi în sănătatea produsului pe care-l obţinem de la ele. Este acel gust pe care mereu ni-l dorim, gustul de acasă de la părinţi sau de la bunici”. Gustul – acesta este principalul atu al cărnii produse de aceşti crescători de animale din Transilvania.
Mai mulţi producători din Ardeal au reuşit să dea lovitura la export, produsele lor fiind comandate în întreaga Europă, dar şi în China şi India. Clienţii spun că îşi dau seama de diferenţa de calitate dintre carnea „din Ardeal” şi cea obişnuită: prima este mai gustoasă, dar şi mai sănătoasă.
Care este secretul acestei cărni? Iată unde îşi cresc aceşti ardeleni porcii şi vacile
-
Exoticul miliardar care “devorează pe tăcute” piaţa telecom din Europa
Patrick Drahi, un miliardar de origine marocană cu cetăţenie franco-israeliană şi reşedinţa în Elveţia, şi-a construit un imperiu internaţional în ton cu rădăcinile sale exotice, scrie The Telegraph.
Compania sa de telecomunicaţii, Altice, îşi are sediul în Luxembourg, este listată în Amsterdam şi deţine active în Franţa, Belgia, Portugalia şi alte colţuri mai îndepărtate ale lumii, cum ar fi Republica Dominicană.
În ultimii ani, miliardarul, apărut parcă de nicăieri, a devenit o forţă redutabilă concurând umăr la umăr cu cei mai mari jucători într-o perioadă în care industria este cuprinsă de febra tranzacţiilor.
-
TOPUL celor mai bune 10 aeroporturi din Europa – FOTO
10. Aeroportul London City Airport (LCY)
– 3.4 milioane de pasageri anual
– Aeroportul are acces direct în centrul Londrei, iar compania British Airways oferă un zbor business class către aeroportul internaţional New York John F. Kennedy, relatează Business Insider.
9. Aeroportul Internaţional Madrid-Barajas (MAD)
– 39.7 milioane de pasageri anual
– Madrid-Bajaras este unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa şi serveşte ca punct central al companiilor aeriene Iberia Airlines şi Air Europa, având o arhitectură impresionantă.
8. Aeroportul Cologne Bonn (CGN)– 9.1 milioane de pasageri anual
– Amplasat la 15 km de Cologne, Germania, aeroportul Cologne Bonn reprezintă compania aeriană Germanwings şi este apreciat atât pentru ahitectura modernă, cât şi pentru terminalele sale eficiente şi extrem de curate.
7. Aeroportul Helsinki (HEL)– 15.3 milioane de pasageri anual
– Aeroporul finalndez le pune la dispoziţie călătorilor o galerie de artă, un muzeu de aviaţie şi terase pentru relaxare şi reprezintă punctul principal al celei mai mari companii aeriene din Finlanda, Finnair, precum şi a celei norvegiene, Norwgian Air Shuttle.
6. Aeroportul din Copenhaga (CPH)
– 24,1 milioane de pasageri anual
– Aeroportul din Copenhaga este baza companiilor Scandinavian Airlines şi Norwegian Air Shuttle şi se remarcă prin facilităţile sale eficiente, deşi uneori aglomerate.
5. Aeroportul din Frankfurt (FRA)
– 58 milioane de pasageri anual
– Aeroporul din Frankfurt este al treilea cel mai utilizat din Europa şi unul dintre cele mai importante din lume, fiind baza marii companii de zboruri Lufhtansa. Impresionează prin multitudinea magazinelor şi restaurantelor.
4. Aeroportul Amsterdam Schiphol (AMS)
– 52.6 milioane de pasageri
– Datând din 1916, aeroportul din Amsterdam serveşte ca punct central al companiilor aeriene KLM, Transavia şi Delta şi găzduieşte o bibliotecă primitoare, oferind în acelaşi timp o varietate de activităţi relaxante pentru pasageri.
3. Aeroportul Heathrow din Londra (LHR)
– 72.4 milioane de pasageri anual
– Heathrow este al treilea cel mai utilizat aeroport din lume şi cel mai mare din Londra, servind companiilor Biritsh Airways şi Virgin Atlantic. Aeroportul se află în plină renovare, pentru adăugarea terminalului 2. Skytrax a desemnat terminalul 5 al aeroportului londonez ca fiind cel mai bun din lume.
2. Aeroportul Zurich (ZRH)
– 24.9 milioane de pasageri anual
– Aeroportul găzduieşte Swiss Museum of Transport Lucerne şi serveşte companiei Swiss International Air Lines. Se remarcă prin spaţii de închiriere de biciclete şi de skate interior.
1. Aeroportul din Munchen (MUC)
– 38.7 milioane de pasageri anual
– Skytrax a desemnat aeroportul din Germania ca fiind cel mai bun aeroport european. Unul dintre cele mai utilizate din Europa şi al doilea din Germania, după Frankfurt, aeroportul serveşte companiilor Air Berlin, Lufthansa şi Condor. Impresionează prin arhitectura de sticlă dură şi primeşte pasagerii cu un parc de mini-golf şi un diplay de aeronave istorice.
-
Operatorii telecom din Europa pot economisi circa 39 de miliarde de euro prin reconfigurarea reţelelor
Reconfigurarea reţelelor de telecomunicaţii este necesară pentru că au apărut noi competitori pe piaţă, iar deţinerea în proprietate a unei licenţe nu mai este o condiţie obligatorie pentru livrarea de servicii, acum, oricine poate deveni furnizor, potrivit unei analizei “Reshaping the future with NFV and SDN”, al companiei de consultanţă de management Arthur D. Little (ADL) şi Bell Labs Consulting, ramura de cercetare şi consultanţă a Alcatel-Lucent.
Clienţii companii, precum băncile, retailerii sau companiile media, pot deveni alternative importante ale furnizorilor tradiţionali de servicii de telecomunicaţii. “Trecerea la noua reţea în cloud nu mai reprezintă pentru furnizorii de servicii o chestiune de dacă se va întâmpla; adevăratele întrebări se referă la cum şi când,” spune
Cassidy Shield, managing partner Bell Consulting. Este o perioadă în care industria telecom din Europa intră în era cloud; programarea şi automatizarea trebuie să fie la o scară care să garanteze succesul. Acest lucru le va permite să intre pe segmente de produse şi servicii cu valoare mare, precum: piaţa de soluţii de securitate IT, aflată pe un trend ascendent şi estimată la 18 miliarde de euro, sau piaţa serviciilor de cloud, în valoare de 17 miliarde de euro.
Analiza asupra valorii strategice şi a impactului pe care Network Functions Virtualization (NFV) şi Software-Defined Networks (SDN) le au în reţeaua operatorilor a a scos la iveală că o mai bună automatizare şi simplificare a proceselor de afaceri vor reduce costurile cu 14 miliarde de euro pe an doar în domeniul reţelisticii şi costurile operaţionale în afara reţelei până la 25 de miliarde de euro.
Tehnologiile Network Functions Virtualization (NFV) şi Software-Defined Networks (SDN) reprezintă o oportunitate strategică şi o necesitate pentru industria telecom care sub presiunea noilor competitori trebuie să se dezvolte şi să investească permanent în reţele. Soluţia este formarea unei organizaţii similare celor din industria aeriană, operatorii trebuie să lucreze şi mai îndeaproape cu producătorii, furnizorii şi autorităţile.
Pentru acest studiu, au fost intervievaţi operatori din 35 de ţări europene. Împreună, aceşti operatori au realizat venituri ajustate de 250 de miliarde de euro în 2013, cu cheltuieli operaţionale anuale de 150 de miliarde de euro.
-
MediaCafé devine ChargeAds
Rebranding-ul sub umbrela ChargeAds, furnizor global de tehnologie pentru publicitatea digitală automatizată, vine ca o consecinţă firească a migrării tranzacţiilor de media digitale înspre programatic, şi finalizează un proces de consolidare început în urma cu 2 ani.
Mihai Fanache, fondator al MediaCafé, vede această consolidare şi rebranding ca o reafirmare a angajamentului faţă de partenerii de business locali şi de misiunea companiei de a oferi cele mai eficiente şi scalabile soluţii pentru nevoile strategice şi de media buying digital.
ChargeAds a demonstrat pe plan internaţional leadership în industria tranzacţionării automatizate, prin soluţiile tehnologice şi accesul global la inventar display, video, mobile şi nativ, asigurat de parteneri ca Rubicon Project, Pubmatic, Appnexus, Google sau Yahoo – aducând scalabilitatea şi nivelul de automatizare cerute de noul context al pieţei.
ChargeAds preia de la MediaCafé o experienţă de 8 ani de parteneriate inovatoare şi consecvente în livrarea pe piaţa locală de soluţii digitale integrate şi inventar premium, posibile prin parteneriatele exclusive cu publisheri internaţionali ca Yahoo! si Shazam, şi care au permis MediaCafé să atragă anual cele mai importante volume din totalul pieţei locale de media digitală.
ChargeAds va beneficia de experienţa celor peste 20 de specialisti MediaCafé şi de relaţiile existente din piaţă, completând oferta către parteneri. “România se aliniază astăzi tendinţelor globale prin adoptarea platformelor de Programmatic Trading ca şi soluţii eficiente, transparente şi scalabile de cumpărare şi vânzare de media digitală. Este o consolidare naturală, care va facilita accesul rapid şi sustenabil al partenerilor noştri către cele mai puternice soluţii de trading din lume”, a declarat Mihai Fanache, CEO-ul companiei rezultate din consolidarea celor două entităţi.
-
Metodele de plată electronice le-au depăşit pentru prima dată pe cele tradiţionale
Instituţiile britanice au anunţat că în anul 2014 metodele electronice de plată au depăşit, pentru prima oară, metoda de plată cu bani tipăriţi. Oficialii britanici au mai spus că volumul de plăţi cu bani gheaţă va mai scădea cu până la 30% în următorii zece ani.
Consiliul britanic de calcul al plăţilor a subliniat faptul că nu doar persoanele fizice preferă metodele electronice, ci şi companiile aleg cărţile de credit sau transferurile online.
Gradul de folosire a banilor tipăriţi de către persoane fizice, companii sau instituţii financiare a scăzut cu 48% în 2014, iar aproape 5% dintre britanici au declarat că folosesc bani în formă fizică foarte rar.
Reprezentanţii Consiliului au spus că valoarea plăţilor cu bani gheaţă s-a ridicat la 250 miliarde de lire sterline, iar cele mai multe plăţi au fost efectuate în pub-uri, cluburi sau în cadrul comerţului stradal.
Cu toate acestea, Victoria Cleland, casier-şef al Băncii Angliei, este de părere că banii gheaţă nu vor dispărea niciodată. “De când lucrez la Banca Angliei, cererea de bancnote a crescut cu 46%. Sunt de acord că valoarea plăţilor electronice a ajuns la un nivel record, dar cred că există încă numeroase persoane care preferă să achite cu banii jos”, a spus Cleland.
-
TOPUL miliardarilor Europei şi cum şi-au dobândit aceştia averile – GALERIE FOTO
Pentru realizarea ierarhiei, sursa citată s-a folosit de topurile realizate de revista Forbes, notând că bogătaşii Europei au poveşti diferite – de la moştenitorii din Europa de Vest, până la plutocraţii care şi-au clădit averea pe pieţele deschise după căderea Cortinei de Fier.
Pe poziţia a 18-a a acestui clasament se află românul Ioan Niculae, a cărui avere este estimată la 1,15 miliarde de dolari (1,05 miliarde de euro).
TOPUL miliardarilor Europei:
18. Cel mai bogat om din România, Ioan Niculae, şi-a obţinut averea din agricultură şi afaceri cu îngrăşăminte chimice în Europa de Est. “El a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare pentru dare de mită”, scrie businessinsider.com.
17. De orgine libaneză, David Nahmad este cel mai bogat om din Principatul Monaco şi face parte dintr-o familie renumită de dealeri de artă. În 2013, familia acestuia a vândut tabloul “Le Palais Contarini”, al lui Monet, pentru suma de 30,8 milioane dolari, în cadrul unei licitaţii organizate de casa Sotheby’s. Averea netă a lui David Nahmad este de 1,85 miliarde dolari.
16. Antti Herlin, cel mai bogat om din Finlanda, şi-a obţinut averea dintr-o afacere cu ascensoare. El este strănepotul lui Harald Herlin, care a cumpărat compania KONE în 1920. Herlin are o avere netă de 3,6 miliarde dolari.
15. Plutocratul polonez Jan Kulczyk a profitat de căderea Uniunii Sovietice, punând bazele unei afaceri prin care vindea maşini germane în diferite ţări. El şi-a sporit apoi averea prin intrarea în domeniul telecomunicaţiilor. Averea sa netă este estimată la 4 miliarde de dolari.
14. Americo Amorim este cel mai bogat om din Portugalia. Bunicul său a pus bazele celei mai mari companii producătoare de plută din lume – Corticeira Amorim. El deţine de asemenea companii în Angola, fostă colonie portugheză, şi în alte ţări europene. Averea netă – 4,4 miliarde de dolari.
13. Cel mai bogat om din Belgia, Albert Frere, este un investitor ce s-a îmbogăţit în domeniul producţiei de oţel, începând cu 1970. Are titlul de baron, ce i-a fost conferit de regele Belgiei. Averea netă – 4,9 miliarde dolari.
12. Norvegianul Odd Reitan a înfiinţat REMA 1000, cel mai mare lanţ de supermarketuri din Norvegia. În 2012, el a scris o carte în care şi-a imaginat cum ar fi să ajungă conducător al Norvegiei, numit de rege. Averea netă – 5,2 miliarde dolari.
11. De origine italiană, Ernesto Bertarelli este cel mai bogat om din Elveţia. El a ajuns în această poziţie după ce a vândut compania farmaceutică Serono, fondată de bunicul său. Averea sa este administrată prin intermediul fondului Waypoint Capital. Soţia sa, Kirsty Bertarelli, este cea mai bogată femeie din Marea Britanie. Averea netă – 8,8 miliarde dolari.
10. Cel mai bogat om din Danemarca, Kjeld Kirk Kristiansen, îşi datorează averea gigantului Lego. El este nepotul lui Ole Kir Christiansen, fondatorul companiei de jucării şi a condus compania timp de 25 de ani, până în 2004. Averea netă – 9,7 miliarde de dolari.
9. John Fredriksen ar fi fost cel mai bogat om din Norvegia, dacă ar fi rămas în această ţară, însă el este acum cetăţean al Ciprului şi unul dintre “baronii” mondiali ai petrolului. Miliardarul şi-a sporit averea transportând cantităţi uriaşe de petrol în timpul războiului dintre Iran şi Irak. Averea netă – 10,5 miliarde dolari.
8. Fondatorul Red Bull, Dietrich Mateschitz, este cel mai bogat om din Austria şi încă deţine 50 la sută din acţiunile companiei. Deşi este atât de bogat, Mateschitz a avut nevoie de 10 ani pentru a-şi definitiva studiile universitare. Averea netă – 10,8 miliarde dolari.
7. Cea mai bogată persoană din Olanda este Charlene de Carvalho-Heineken, moştenitoarea imperiului Heineken. Bunicul ei, Gerard Adriaan Heineken, a înfiinţat compania la sfârşitul secolului 19. În prezent, Charlene face parte din board-ul Heineken. Averea netă – 11,6 miliarde de dolari.
6. Gerald Cavendish Grosvenor, Duce de Westminster, este cel mai bogat om din Marea Britanie. După cum sugerează şi numele, el nu şi-a dobândit averea prin propriile forţe, aceasta fiind în mare parte moştenită. Averea netă – 12,6 miliarde de dolari.
5. Moştenitorii fostului conducător al companiei Ferrero SpA, Michel Ferrero, Maria Franca Fissolo şi Giovanni Ferrero, sunt cei mai bogaţi oameni din Italia. Michel Ferrero, care a murit în acest an, la vârsta de 89 de ani, era cel mai bogat producător de produse de ciocolată din lume, celebru pentru mărcile pe care le deţinea – Nutella, Ferrero Rocher, oul Kinder Surprise şi Tic-Tac. Averea netă a celor doi moştenitori este estimată la 23,4 miliarde de dolari.
4. Cel mai bogat om din Suedia este Stefan Persson, care deţine cel mai mare pachet de acţiuni la compania H&M. Compania vestimentară a fost înfiinţată de Erling Persson, tatăl lui, în timp ce fiul lui Stefan, Karl-Johan Persson, este în prezent director executiv al H&M. Averea netă – 24,5 miliarde dolari.
3. Georg Schaeffler, care deţine 80% din Grupul Schaeffler, o afacere dezvoltată începând din 1883, când a fost descoperită o metodă de producţie în masă a rulmenţilor, este cel mai bogat om din Germania. Mama sa, Maria-Elisabeth Schaeffler, deţine 20% din companie. Averea netă – 26,9 miliarde de dolari.
2. Liliane Bettencourt este mai bogată femeie din Franţa, dar şi din Europa. Ea este singura moştenitoare a imperiului cosmetic L’Oréal, înfiinţat de tatăl ei. Averea netă – 40,1 miliarde de dolari.
1. Spaniolul Amancio Ortega este cel mai bogat om din Spania şi se află în topul miliardarilor Europei, potrivit clasamentului realizat de Business Insider. El are o avere colosală, estimată la 64,5 miliarde de dolari, pe care nu a moştenit-o, ci şi-a creat-o după înfiinţarea lanţului vestimentar Inditex Zara în anii ’70. La început, el a fost producător de cămăşi.
-
ANALIZĂ: Statele baltice şi nordice sporesc cooperarea pe fondul intensificării activităţilor militare ruse
Activităţile militare ale Rusiei, în special zborurile, de-a lungul frontierelor NATO s-au intensificat în ultimele luni. În martie, activităţile militare ruse în Marea Neagră, Marea Baltică şi de-a lungul frontierei finlandeze s-au intensificat în cadrul unor exerciţii de simulare a unei confruntări cu Occidentul. Exerciţiile nu au reprezentat atât o ameninţare directă pentru regiune, cât o demonstraţie colosală de forţă din partea Rusiei, în faţa unor state NATO şi altor puteri regionale, în special a ţărilor nordice şi baltice.
Rusia testează limitele în mod constant în cadrul unei demonstraţii de putere. La 3 mai, armata Letoniei a raportat că un submarin şi două nave ruseşti au fost localizate în apropierea apelor teritoriale letone, în Matrea Baltică. La 28 aprilie, Forţele navale finlandeze au tras focuri de avertizare spre un presupus submarin străin observat în apele din apropiere de Helsinki. În octombrie 2014, armata suedeză a efectuat căutări ample după ce un submarin a fost observat în apropiere de Stockholm.
Activitatea rusească în apropierea statelor baltice şi nordice nu se limitează însă la submarine. Nave ruseşti, care participau la exerciţii militare, au perturbat de patru ori activităţile de instalare a cablului submarin NordBalt, menit să faciliteze schimbul de electricitate între Suedia şi Lituania.
Statele nordice şi cele baltice sunt situate într-o regiune de importanţă strategică pentru Rusia. Extinderea NATO în ţările baltice la începutul anilor 2000 a adus Alianţa aproape de Rusia, la numai 130 de kilometri de Sankt Petersburg. Iar Norvegia, membru NATO, a insistat ca Alianţa să devină din ce în ce mai activă în Marea Barents şi în Arctica, unde Rusia îşi intensifică prezenţa.
Finlanda şi Suedia, deşi nu sunt membre NATO, sunt implicate, alături de Danemarca, Norvegia şi Islanda, în eforturile de sporire a cooperării regionale în domeniul apărării pentru a contracara manevrele Rusiei în regiune. De asemenea, Suedia participă pentru prima dată la exerciţii antisubmarin efectuate de NATO.
Activitatea militară intensă a Rusiei în regiune a determinat de asemenea unele ţări să-şi consolideze apărarea pe plan intern. La 19 martie, Parlamentul Lituaniei a votat să reintroducă serviciul militar obligatoriu, iar Finlanda a început în mai să trimită scrisori unui număr de 900.000 de rezervişti pentru a-i informa despre rolul lor în cazul unei eventuale situaţii de criză.
În plus, mai multe ţări, în special Suedia şi statele baltice, au fost implicate în eforturile de a construi o alianţă regională mai amplă pentru a contracara acţiunile Rusiei în Europa Centrală şi de Est. La 4 mai, miniştrii de Externe suedez şi lituanian, Margot Wallstrom şi Linas Linkevicius, au vizitat Republica Moldova pentru a pregăti summitul Parteneriatului Estic. Suedia şi ţările baltice au încurajat de asemenea Ucraina, Georgia şi Republica Moldova să facă eforturi de integrare cu Uniunea Europeană şi să consolideze relaţiile cu Turcia şi România pentru a crea o alianţă susţinută de SUA care să se întindă de la Marea Baltică până la Marea Neagră şi Turcia.
Cu toate acestea, activitatea militară rusă în apropierea statelor baltice şi nordice nu se va încheia, pentru că exerciţiile militare şi mişcările au ca scop să amintească constant ameninţarea pe care Rusia o poate reprezenta pentru regiune.