BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Interamerican isi schimba numele

    "Planurile noastre pentru 2009 includ o investitie in dezvoltare de aproximativ 20 de milioane de euro", a anuntat Carmen Radu, directorul general adjunct Eureko. Din aceasta suma, doua milioane de euro vor fi alocate campaniei de rebranding, iar restul vor fi investite in consolidarea operatiunilor din Romania.

    Principalele directii urmarite sunt cresterea numarului de agenti de la 1.000 la 1.500 si largirea portofoliului de produse, cu accent pe anumite segmente cheie precum pensii, sanatate si asigurari de viata. Astfel, in 2009 compania va lansa fondul de pensii cu profil ridicat de risc Eureko Activ, dupa ce anul trecut si-au anuntat intrarea pe segmentul pensiilor facultative prin lansarea unui produs cu medium Eureko Confort.

    In februarie va fi lansat pe piata si un produs de tip unit-linked, ce da investitorilor posibilitatea de a-si alege un fond garantat si care se adreseaza clientilor cu apetit ceva mai redus de risc. Un alt segment de business spre care se vor indrepta investitiile Eureko in acest an este cel al asigurarilor medicale private, furnizate in parteneriat cu Euroclinic.

    Incepand cu 1 mai 2009, Eureko va inceta insa subscrierea de polite de asigurari generale pentru acoperirea anumitor riscuri, respectiv pentru bunuri, auto, raspundere civila si cargo. "Toata lumea stie ca piata de non-viata nu a fost profitabila in ultimii ani, asa ca nu are rost sa mai investim aici.

    Oricum, noi aveam o pozitie minoritara si destul de putin loc pentru extindere", a precizat Frans van der Ent, country manager al Eureko. In prezent, Eureko are in Romania peste 350.000 de clienti cu polite active pe segmentul de asigurari si pensii administrate privat.

  • Foarte multe pahare

     

    O vitrina plina cu tot felul de pahare, farfurii si tacamuri, de toate dimensiunile si in toate formele, dar nu din portelan scump, ci din plastic, este principalul decor din biroul lui Ilias Kalamaras, fostul sef al Elmec Romania (importatorul produselor Nike). Aflat de 12 ani in Romania, timp in care a construit mai multe afaceri, printre care si reteaua de peste 50 de magazine ale Elmec, Ilias Kalamaras e foarte increzator si in destinul Laricup – noua afacere in care managerul grec a decis sa se implice. Noua afacere reprezinta decizia proprietarilor Lariplast (o afacere de familie care domina piata greceasca de vesela de unica folosinta) ca dupa 35 de ani de la infiintare sa mai faca o fabrica in Europa.  
     
    “Fabrica Lariplast din Grecia e cea mai mare din Balcani”, povesteste Kalamaras. De fapt, prin aceasta unitate de productie, functionala non-stop, Lariplast asigura vesela de unica folosinta atat pentru piata interna, cat si pentru cea mai mare parte a tarilor europene si pentru Israel. Sase camioane de marfa pleaca zilnic din fabrica din Grecia. “Transformate” in pahare de unica folosinta, cele sase camioane echivaleaza cu aproximativ 18 milioane de bucati. Toata productia fabricii din Grecia a generat anul trecut vanzari de 20 de milioane de euro, suma impartita in mod egal intre piata greceasca si export.
     
    In primavara anului trecut, actionarii Lariplast au decis ca Romania e locatia cea mai potrivita pentru a construi o noua fabrica, egala ca dimensiuni si capacitate cu cea din Grecia. “In mai am deschis un birou aici, pentru a dezvolta relatiile cu clientii, iar de la inceputul anului viitor vom incepe constructia fabricii”, spune Kalamaras. Unitatea de productie va fi situata in zona industriala a Ploiestiului si va avea o suprafata de 7.000 de metri patrati. Pentru deschiderea ei, programata pentru mijlocul acestui an, vor fi adusi si specialisti din Grecia, fiind “destul de greu sa gasim in Romania oameni specializati, care sa aiba experienta in aceasta industrie”, dupa cum spune Kalamaras. Daca acum Laricup Romania are doar patru angajati, pentru fabrica din Ploiesti vor fi recrutati, in prima etapa, aproximativ 40 de oameni, in conditiile in care productia este complet automatizata.
     
    Pentru cele 10 milioane de euro, cat este valoarea planificata a investitiei de la Ploiesti, finantarea va veni atat de la compania-mama, cat si prin credite bancare, fiind vizate in acest sens banci romanesti. Fostul sef de la Elmec nu se teme ca, in actualul context economic, va intampina greutati pentru creditare. “Suntem o companie curata, bancile ne cunosc si au incredere in noi”, spune Kalamaras, dezvaluind ca se afla deja in discutii cu cateva banci, urmand sa aleaga, evident, cea mai buna oferta.
     
    Deocamdata, in Romania, Lariplast este prezent prin importul produselor fabricate in Grecia, care ajung in special in lanturi comerciale internationale, de tipul Carrefour si real,-, sub marca privata (adica nu sub brandul Lariplast, ci cu una dintre marcile comerciantului respectiv). Acest lucru este explicat de Kalamaras prin faptul ca Lariplast nu este inca un nume cunoscut in Romania, asa cum este in alte tari ale Europei. De altfel, acesta este si motivul pentru care in Romania compania nici nu se numeste la fel ca sora ei mai mare din Grecia, ci Laricup. “Ne-am hotarat sa crestem in Romania un brand nou”, explica scurt directorul general. Tot el precizeaza insa ca, la nivel de actionariat, doar 60% din noua companie apartine proprietarilor Lariplast, restul de 40% fiind in proprietatea unei persoane fizice din Grecia.
     
    Pentru ultimele sase luni ale anului trecut, perioada in care compania a fost prezenta pe piata romaneasca, Kalamaras estimeaza vanzari de aproximativ 700.000 de euro, echivalentul a zeci de milioane de pahare si farfurii de unica folosinta, urmand ca anul acesta, odata ce va intra in functiune si fabrica de la Ploiesti, cifra de afaceri sa se ridice la cel putin cinci milioane de euro.
     
    Alegerea Romaniei ca locatie pentru constructia noii fabrici a avut la baza cateva motivatii importante, in conditiile in care pe piata exista deja mai multi producatori si importatori de vesela de unica folosinta, cu afaceri cumulate pe acest segment de aproximativ 25 de milioane de euro. Piata romaneasca are un potential mare de crestere, crede Kalamaras, pentru ca romanii au o inclinatie de a utiliza acest tip de produse, inclusiv prin evenimente de tipul festivalurilor berii.
     
    In Grecia, compania are contracte cu firme producatoare de bere, racoritoare, cafea, dar si cu lanturi comerciale sau res­taurante. Valoarea normala a pietei din Romania ar trebui sa fie cel putin dubla, asadar de 50-60 de milioane de euro, este de parere Kalamaras, facand o comparatie cu Grecia. “Valoarea pietei de profil din Grecia este tot de 25 de milioane de euro, dar tara are jumatate din populatia Romaniei”, isi justifica el rationamentul. In plus, crede Kalamaras, locuitorii din estul Europei “con­suma” mult mai multa vesela de unica folosinta decat cei din vest. Tocmai de aceea, compania-mama Lariplast are in plan du­­blarea cifrei de afaceri prin deschiderea fabricii din Romania, in urmatorii doi-trei ani.

    Cititi in continuare daca managerului Laricup ii este frica de prognozele de scadere a consumului pentru acest an

     

  • Foarte multe pahare

     

    O vitrina plina cu tot felul de pahare, farfurii si tacamuri, de toate dimensiunile si in toate formele, dar nu din portelan scump, ci din plastic, este principalul decor din biroul lui Ilias Kalamaras, fostul sef al Elmec Romania (importatorul produselor Nike). Aflat de 12 ani in Romania, timp in care a construit mai multe afaceri, printre care si reteaua de peste 50 de magazine ale Elmec, Ilias Kalamaras e foarte increzator si in destinul Laricup – noua afacere in care managerul grec a decis sa se implice. Noua afacere reprezinta decizia proprietarilor Lariplast (o afacere de familie care domina piata greceasca de vesela de unica folosinta) ca dupa 35 de ani de la infiintare sa mai faca o fabrica in Europa.  
     
    “Fabrica Lariplast din Grecia e cea mai mare din Balcani”, povesteste Kalamaras. De fapt, prin aceasta unitate de productie, functionala non-stop, Lariplast asigura vesela de unica folosinta atat pentru piata interna, cat si pentru cea mai mare parte a tarilor europene si pentru Israel. Sase camioane de marfa pleaca zilnic din fabrica din Grecia. “Transformate” in pahare de unica folosinta, cele sase camioane echivaleaza cu aproximativ 18 milioane de bucati. Toata productia fabricii din Grecia a generat anul trecut vanzari de 20 de milioane de euro, suma impartita in mod egal intre piata greceasca si export.
     
    In primavara anului trecut, actionarii Lariplast au decis ca Romania e locatia cea mai potrivita pentru a construi o noua fabrica, egala ca dimensiuni si capacitate cu cea din Grecia. “In mai am deschis un birou aici, pentru a dezvolta relatiile cu clientii, iar de la inceputul anului viitor vom incepe constructia fabricii”, spune Kalamaras. Unitatea de productie va fi situata in zona industriala a Ploiestiului si va avea o suprafata de 7.000 de metri patrati. Pentru deschiderea ei, programata pentru mijlocul acestui an, vor fi adusi si specialisti din Grecia, fiind “destul de greu sa gasim in Romania oameni specializati, care sa aiba experienta in aceasta industrie”, dupa cum spune Kalamaras. Daca acum Laricup Romania are doar patru angajati, pentru fabrica din Ploiesti vor fi recrutati, in prima etapa, aproximativ 40 de oameni, in conditiile in care productia este complet automatizata.
     
    Pentru cele 10 milioane de euro, cat este valoarea planificata a investitiei de la Ploiesti, finantarea va veni atat de la compania-mama, cat si prin credite bancare, fiind vizate in acest sens banci romanesti. Fostul sef de la Elmec nu se teme ca, in actualul context economic, va intampina greutati pentru creditare. “Suntem o companie curata, bancile ne cunosc si au incredere in noi”, spune Kalamaras, dezvaluind ca se afla deja in discutii cu cateva banci, urmand sa aleaga, evident, cea mai buna oferta.
     
    Deocamdata, in Romania, Lariplast este prezent prin importul produselor fabricate in Grecia, care ajung in special in lanturi comerciale internationale, de tipul Carrefour si real,-, sub marca privata (adica nu sub brandul Lariplast, ci cu una dintre marcile comerciantului respectiv). Acest lucru este explicat de Kalamaras prin faptul ca Lariplast nu este inca un nume cunoscut in Romania, asa cum este in alte tari ale Europei. De altfel, acesta este si motivul pentru care in Romania compania nici nu se numeste la fel ca sora ei mai mare din Grecia, ci Laricup. “Ne-am hotarat sa crestem in Romania un brand nou”, explica scurt directorul general. Tot el precizeaza insa ca, la nivel de actionariat, doar 60% din noua companie apartine proprietarilor Lariplast, restul de 40% fiind in proprietatea unei persoane fizice din Grecia.
     
    Pentru ultimele sase luni ale anului trecut, perioada in care compania a fost prezenta pe piata romaneasca, Kalamaras estimeaza vanzari de aproximativ 700.000 de euro, echivalentul a zeci de milioane de pahare si farfurii de unica folosinta, urmand ca anul acesta, odata ce va intra in functiune si fabrica de la Ploiesti, cifra de afaceri sa se ridice la cel putin cinci milioane de euro.
     
    Alegerea Romaniei ca locatie pentru constructia noii fabrici a avut la baza cateva motivatii importante, in conditiile in care pe piata exista deja mai multi producatori si importatori de vesela de unica folosinta, cu afaceri cumulate pe acest segment de aproximativ 25 de milioane de euro. Piata romaneasca are un potential mare de crestere, crede Kalamaras, pentru ca romanii au o inclinatie de a utiliza acest tip de produse, inclusiv prin evenimente de tipul festivalurilor berii.
     
    In Grecia, compania are contracte cu firme producatoare de bere, racoritoare, cafea, dar si cu lanturi comerciale sau res­taurante. Valoarea normala a pietei din Romania ar trebui sa fie cel putin dubla, asadar de 50-60 de milioane de euro, este de parere Kalamaras, facand o comparatie cu Grecia. “Valoarea pietei de profil din Grecia este tot de 25 de milioane de euro, dar tara are jumatate din populatia Romaniei”, isi justifica el rationamentul. In plus, crede Kalamaras, locuitorii din estul Europei “con­suma” mult mai multa vesela de unica folosinta decat cei din vest. Tocmai de aceea, compania-mama Lariplast are in plan du­­blarea cifrei de afaceri prin deschiderea fabricii din Romania, in urmatorii doi-trei ani.

    Cititi in continuare daca managerului Laricup ii este frica de prognozele de scadere a consumului pentru acest an

     

  • Dati-mi un furnizor

    Bizoo.ro a fost lansat acum trei ani, in urma unei investitii de aproape 100.000 de euro. Prin intermediul site-ului, care in sine este o baza de date cu companii din diferite domenii, clientii companii pot sa cumpere echipamente de la furnizori si sa vanda, la randul lor, produsele finite, spune Dan Cheia (32 ani), project manager la RDS Link si unul din fondatorii Bizoo.ro.
     
    In prezent, in portofoliul site-ului sunt incluse peste 100.000 de companii. La mare cautare printre clienti sunt companiile care ofera bunuri de larg consum, precum Decibel SRL, Ink Shop International sau SC Megashop International SRL, dupa spusele lui Cheia. “Unii clienti au in jur de trei comenzi pe luna, insa altii au in jur de 15 comenzi pe zi. In fiecare luna se trimit aproximativ 300.000 de mesaje intre membri in ce priveste aceste tranzactii”, afirma fondatorul Bizoo.ro, care a incheiat in septembrie anul trecut un contract cu firma de curierat Fan Courier, asa incat bunurile vandute in urma comenzilor de pe site sa fie livrate cu plata ramburs in maxim 48 de ore de la data expedierii lor. Astfel, firmele au garantia ca isi primesc banii pe marfurile vandute, iar clientii au garantia ca platesc numai dupa ce primesc marfa.
     
    “In viitor, publicitatea online prin bannere pe site va deveni irelevanta ca pondere in venituri, principalul nostru scop fiind lansarea de noi servicii de promovare”, sustine Dan Cheia, explicand ca site-ul va genera venituri din taxele pe care le percepe clientilor pentru respectivele servicii. Pana acum, pe platforma Bizoo.ro au fost lansate Bizoojobs, unde sunt afisate locurile de munca disponibile in companiile inscrise pe site, lunar fiind procesate aproximativ 200.000 de CV-uri; Bizoo MegaAjutor, serviciul de consultanta online prin intermediul caruia membrii site-ului isi pot oferi reciproc sfaturi; Bizoo Video, serviciul de prezentari video ale companiilor aflate pe site si MaxShop, magazin virtual. In ce priveste numarul de vizitatori pe site, masuratorile difera: Bizoo.ro are un milion de vizitatori unici lunar, potrivit SATI, insa, conform Google Analytics, este accesat de un numar dublu de vizitatori unici. 

  • Dati-mi un furnizor

    Bizoo.ro a fost lansat acum trei ani, in urma unei investitii de aproape 100.000 de euro. Prin intermediul site-ului, care in sine este o baza de date cu companii din diferite domenii, clientii companii pot sa cumpere echipamente de la furnizori si sa vanda, la randul lor, produsele finite, spune Dan Cheia (32 ani), project manager la RDS Link si unul din fondatorii Bizoo.ro.
     
    In prezent, in portofoliul site-ului sunt incluse peste 100.000 de companii. La mare cautare printre clienti sunt companiile care ofera bunuri de larg consum, precum Decibel SRL, Ink Shop International sau SC Megashop International SRL, dupa spusele lui Cheia. “Unii clienti au in jur de trei comenzi pe luna, insa altii au in jur de 15 comenzi pe zi. In fiecare luna se trimit aproximativ 300.000 de mesaje intre membri in ce priveste aceste tranzactii”, afirma fondatorul Bizoo.ro, care a incheiat in septembrie anul trecut un contract cu firma de curierat Fan Courier, asa incat bunurile vandute in urma comenzilor de pe site sa fie livrate cu plata ramburs in maxim 48 de ore de la data expedierii lor. Astfel, firmele au garantia ca isi primesc banii pe marfurile vandute, iar clientii au garantia ca platesc numai dupa ce primesc marfa.
     
    “In viitor, publicitatea online prin bannere pe site va deveni irelevanta ca pondere in venituri, principalul nostru scop fiind lansarea de noi servicii de promovare”, sustine Dan Cheia, explicand ca site-ul va genera venituri din taxele pe care le percepe clientilor pentru respectivele servicii. Pana acum, pe platforma Bizoo.ro au fost lansate Bizoojobs, unde sunt afisate locurile de munca disponibile in companiile inscrise pe site, lunar fiind procesate aproximativ 200.000 de CV-uri; Bizoo MegaAjutor, serviciul de consultanta online prin intermediul caruia membrii site-ului isi pot oferi reciproc sfaturi; Bizoo Video, serviciul de prezentari video ale companiilor aflate pe site si MaxShop, magazin virtual. In ce priveste numarul de vizitatori pe site, masuratorile difera: Bizoo.ro are un milion de vizitatori unici lunar, potrivit SATI, insa, conform Google Analytics, este accesat de un numar dublu de vizitatori unici. 

  • Cum se vand casele pe internet

    In timp ce unii brokeri de vanzari rezidentiale recunosc ca in ultima perioada au vandut apartamente intr-o luna cat vindeau in trecut intr-o singura zi, principalele site-uri de oferte imobiliare din Romania nu sunt deocamdata la fel de afectate de situatia de pe piata de profil. Imobiliare.ro si MagazinuldeCase. ro, primele doua site-uri de specialitate, potrivit datelor oferite de serviciul de contorizare Trafic.ro, au inregistrat in ultimele trei luni o crestere de peste 20% a numarului de vizitatori zilnici.

    Aceasta majorare este explicata de reprezentantii celor doua site-uri printr-un interes mai mare fata de ofertele de locuinte, ca efect al scaderii preturilor de vanzare. Ei sustin ca scaderea numarului de tranzactii nu are impact asupra afacerilor proprii, pe motiv ca site-urile de profil nu intermediaza tranzactionarea unei locuinte, fiind doar un mediu in care sunt publicate anunturile de vanzare, cumparare sau inchiriere a proprietatilor imobiliare.

    Cu toate acestea, primele efecte ale crizei au inceput sa se simta in afacerile acestor companii. “Am observat in luna noiembrie o scadere a numarului de anunturi noi postate de 17% fata de luna precedenta”, spune Matei Malos, unul dintre actionarii companiei care detine MagazinuldeCase.ro, lansat in 2006, site care publica doar oferte ale persoanelor particulare.

    Scaderi au consemnat si cele lalte site-uri de profil, cu impact direct asupra veniturilor, avand in vedere ca pentru introducerea unui anunt se percepe un tarif. Efectele sunt insa diferite in functie de modelul de business al fiecarui site. AnunturiParticulari.ro, spre exemplu, reprezinta un serviciu de monitorizare a ofertelor publicate de persoanele fizice in presa scrisa si pe internet, unde veniturile provin in proportie de 70% de la agentiile imobiliare carora li se ofera diferite servicii, precum un newsletter cu toate ofertele noi sau un soft de gestiune a locuintelor aflate in portofoliul propriu de intermediere.

    “Este o perioada slaba – oricum era asa in preajma sarbatorilor de iarna, insa acum e mai rau. Sunt foarte multe agentii care au renuntat pentru ca nu mai fac fata; sunt prea putini clienti la cate agentii si oferte exista”, spune Silvia Vilceanu, manager general al proiectului. Inchiderea unor agentii imobiliare afecteaza si site-urile care obtin venituri din postarea anunturilor de mica publicitate imobiliara.

    Segmentul locuintelor vechi reprezinta principala sursa de anunturi, atata vreme cat ansamblurile rezidentiale noi sunt promovate mai putin prin intermediul acestui gen de site-uri. “Multe agentii vor disparea de pe piata.

    Suntem pregatiti sa facem fata unei scaderi drastice de 40-50% a numarului de clienti agentii imobiliare”, spune Daniel Crainic, marketing manager al Imobiliare.ro, cel mai mare site de profil din Romania, atat ca numar de vizitatori (aproximativ 8.000 pe zi), cat si ca numar al ofertelor (550.000, din care 148.000 actualizate).

    Imobiliare. ro, in actionariatul caruia a intrat din 2005 si fondul american de investitii New Century Holdings, publica doar anunturi ale agentiilor imobiliare, in timp ce Anunturi-Imobiliare.ro, site din aceeasi retea, publica doar anunturi ale persoanelor fizice.

    Aceste venituri nu sunt insa singurele surse de finantare pentru site-urile de specia litate, care obtin venituri si din publici tatea clasica (bannere), din cea contextuala (texte publicitare care contin, spre exemplu, linkuri catre oferte de creditare ale bancilor), sau din servicii conexe pentru persoanele fizice, ca in cazul Magazinului de Case, care ofera in pachetul de baza si serviciile unui fotograf pentru realizarea unor poze de prezentare.

    In ciuda scaderii din ultima perioada, reprezentantii site-urilor de specialitate spun ca perspectivele pentru 2009 sunt bune in ciuda unor incertitudini legate de prima parte a anului. “Ne-am facut bugetul pe 2008 deja din prima parte a anului.

    Ne facem insa griji pentru inceputul lui 2009”, spune managerul AnunturiParticulari.ro, site care percepe 60 de euro pe luna pentru toate cele trei servicii ale sale – monitorizarea si publicarea anunturilor si folosirea softului de gestiune a propriei baze de date. Imobiliare.ro percepe 40 de euro pe luna pentru o agentie care poate publica un numar nelimitat de oferte, evidentierea a 15 dintre acestea fiind taxata cu 225 de euro lunar, printr-un nou pachet de servicii, in timp ce utilizarea softului de gestiune se face dupa plata unui tarif de 240 de euro pentru un calculator.

    Numarul mare de site-uri de specialitate existente in Romania si detasarea catorva dintre ele in ceea ce priveste numarul vizitatorilor nu pare sa opreasca insa alte companii sa isi inceapa activitatea pe acelasi segment. Ultimul venit, in urma cu o luna, este Homedirect, o companie olandeza care tinteste extinderea in regiune cu o retea de site-uri de oferte.

    “Oricat de amuzant ar putea sa sune, consideram ca momentul ales este perfect. Speram sa atingem punctul de break even in urmatorii doi ani, dar in vremuri ca acestea este dificil sa faci o estimare, avand in vedere situatia bugetelor de publicitate”, declara Auke Douwe Veenstra, directorul Homedirect International Group.

    Publicitatea va reprezenta pentru moment singura sursa de venit pentru noul venit. Homedirect.ro seamana intr-o oarecare masura cu un motor de cautare in site-urile imobiliare: compania a dezvoltat un soft care parcurge site-urile de profil, la fel cum o face crawl-ul Google, iar ofertele sunt adunate si postate pe propriul site.

    Reprezentantii Homedirect. ro sustin ca aceasta metoda este aplicata in conformitate cu legile europene de protectie a drepturilor de autor, insa Daniel Crainic precizeaza ca indexarea unui site cu ajutorul unui astfel de soft poate fi oprita, Imobiliare.ro functionand cu un program software care nu permite copierea automata a anunturilor publicate pe site.

    Pentru a incepe o afacere de acest gen, Matei Malos de la MagazinuldeCase. ro estimeaza ca necesara o investitie minima initiala de 50.000 de euro. Cele mai mari costuri sunt cele tehnice si de mar keting, costurile tehnice crescand direct proportional cu traficul zilnic si cu numarul de oferte.

    Daniel Crainic precizeaza ca investitiile totale in Imobiliare.ro au ajuns la cateva milioane de euro, socotind din 1998, cand a fost lansat site-ul. Cifra de afaceri a Imobiliare. ro in acest an este estimata la 0,6 milioane de euro, aproape dublu fata de anul trecut. Cat despre profit, marjele de profit pentru un site de specialitate pot sa ajunga la un maxim de 30-40%, potrivit estimarilor lui Matei Malos. Adica net mai bune decat in offline.

  • Pariuri gresite pe imobiliare

    Acum doi ani, imediat dupa ce a incasat banii pe cele 75% din actiunile Domo vandute catre fondul de investitii Equest, Lorand Szarvadi a cheltuit o buna parte din bani pe un teren de 100 de hectare in nord-vestul Capitalei.

    Planurile pentru acel teren au fost de la bun inceput foarte ambitioase. Lorand Szarvadi, CEO al retailerului de electronice, cumparase terenul impreuna cu partenerul sau de afaceri Ferenc Hegedus, pentru 25 de milioane de euro, din care Szarvadi a avut o contributie de peste 95%, potrivit estimarilor din piata. Familiile Szarvadi si Hegedus, care detinusera circa trei sferturi din companie, aveau in cont atunci aproximativ 42 de milioane de euro, aferente celor 50% vandute – restul de 25% din actiuni apartineau fondurilor de investitii Westerham si RAEF, o a doua transa a tranzactiei, de 12,5 milioane de euro, fiind platita de Equest dupa cateva luni.
     
     Suma platita pe terenul de 100 de hectare era impresionanta, dar planul lui Szarvadi o justifica: seful Domo voia sa con­struiasca un mini-orasel, cu 1.000 de apar­tamente si 1.000 de vile. “Cand iei decizia sa bagi aproape toti banii intr-un teren, o faci cu o oarecare teama, pentru ca este un risc enorm. Pe noi ne-a furat cresterea exploziva a pietei imobiliare, care nu prea lasa loc de esecuri pe atunci”, declara acum Szarvadi, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin.
     
    Omul de afaceri explica in urma cu aproape un an decizia de a paria aproape totul pe o singura investitie prin faptul ca nu avea timp sa se ocupe de proiecte mici si ca trebuia sa profite de sansa momentului. “Eram constient ca este un proiect pe termen lung, dar la cum se aratau perspectivele atunci, proiectul merita tot efortul”, spune Szarvadi, care planuia sa ia un credit de 350-400 de milioane de euro pentru constructii si sa atraga in parteneriat un dezvoltator rezidential, in schimbul unui pachet minoritar in aceasta afacere.
     
    Planurile sale au ramas insa doar pe hartie. Piata imobiliara incepuse sa dea semne de regres inca din al doilea trimestru al anului trecut, cu stagnari ale preturilor la apartamentele vechi si un volum de tranzactii de investitii mai mic decat in 2007, iar a doua jumatate a lui 2008 a adus tot ce putea fi mai rau: s-a inchis robinetul creditarii, atat pentru majoritatea dezvoltatorilor, cat si pentru doritorii de locuinte. Iar seful Domo nu a putut face altceva decat sa priveasca neputincios cum valoarea terenului sau scade, iar perspectivele de a incepe proiectul rezidential se diminueaza pe zi ce trece.
     
    Szarvadi n-a renuntat insa prea usor la proiect, a dus discutii cu arhitecti si dezvoltatori ca sa puna la punct un plan de actiune, insa in decembrie a fost nevoit sa suspende intregul proiect – cel putin deocamdata -, iar banii lui au ramas blocati. “Nici nu vreau sa ma mai gandesc vreodata la investitii imobiliare”, spune acum omul de afaceri, care nu vede pentru moment o solutie de a-si valorifica investitia in teren.
     
    Experienta lui Lorand Szarvadi nu este nici pe departe singulara, tinzand sa devina reprezentativa pentru o intreaga categorie de oameni de afaceri care si-au investit in sectorul imobiliar sumele obtinute din dezvoltarea unor afaceri din varii domenii, de la IT&C, finante-banci si comert pana la sectorul adiacent al constructiilor. Manati de randamentele exceptionale ale pietei imobiliare si de usurinta cu care acestea se puteau obtine, oamenii de afaceri au inceput sa-si plaseze fondurile si in piata imobiliara, devenita o alternativa mai atractiva decat multe altele, inclusiv fata de piata de capital.
     
    Segmentul terenurilor a reprezentat cea mai la indemana alegere datorita cresterilor sustinute de pret, care i-au impins pe multi sa aleaga calea dezvoltarilor de proiecte imo­­biliare. Preturile ajunsera deja prea mari pentru a putea permite revanzarea cu profit a terenurilor, iar dezvoltarea unui proiect, desi mult mai dificila, ar fi urmat sa aduca un profit mult mai consistent. “Este clar ca aceia care au intrat pe piata imobiliara la finalul anului 2007 – inceputul anului 2008 au facut-o in punctul maxim al preturilor platite”, spune Gabriel Biris, partener al casei de avocatura Biris Goran, care a reprezentat o serie intreaga de investitori imobiliari.
     
    Prea tarziu este formula pe care o foloseste si omul de afaceri iesean Gabriel Mardarasevici cand vine vorba de investitiile sale in real estate. Cunoscut in special pentru vanzarea in 2005 a companiei de solutii si servicii IT Radix catre americanii de la Ness Technologies, pentru o suma estimata la sapte milioane de euro, Mardarasevici poate fi considerat unul dintre antreprenorii romani care nu au iesit prea castigati din pariul imobiliar. “Am pornit investitiile in imobiliare pentru ca era la moda si pentru ca toata lumea se indrepta catre acest domeniu, avand castiguri frumoase”, spune omul de afaceri, actualmente acting chairman al Ness Technologies.

  • Cati bani inghite vantul?

    Asa s-a intamplat in cazul Enel, care a cumparat un proiect de 200 MW de la Blue Line, si intr-o maniera asemanatoare s-a intamplat la tranzactia CEZ cu Continental Wind Partners. Companiile au anuntat o valoare, de 1,1 miliarde de euro, care cuprinde insa atat pretul achizitiei, dar si investitiile care vor fi facute pentru dezvoltarea parcului eolian. Tranzactia dintre Iberdrola si romano-elvetienii de la Rokura a dezvaluit de asemenea un pret, dar spaniolii au refuzat sa spuna ce anume include acesta si daca toti acesti bani au ajuns sau nu la dezvoltatorul local.

    In tranzactia de saptamana trecuta, companiile au anuntat ca pretul de achizitie platit de Energias de Portugal pentru proiectul de 228 MW din Dobrogea dezvoltat de Renovatio Power (o companie inregistrata in Cipru) a fost de 8,4 milioane de euro. De fapt, dupa cum arata un comunicat al companiei de consultanta Wind Expert, acesta a fost doar pretul consultantei pentru proiectul respectiv. “Serviciile de consultanta furnizate de Wind Expert pentru cele doua proiecte au constat in identificarea de locatii, realizarea studiilor de vant, a studiilor de fezabilitate, obtinerea autorizatiilor necesare si realizarea designului de parc eolian”, explica Alexandru Teodorescu, director general al Wind Expert si actionar minoritar, cu 5%, al unuia dintre cele doua proiecte achizitionate de EDP.

    Practic, Alexandru Teodorescu spune ca a facturat clientului Renovatio Power 8,4 milioane de euro – contravaloarea livrarii la cheie a celor doua proiecte, pretul consultantei per MW fiind in jur de 30.000 de euro. Daca din banii luati de la EDP, Renovatio si-a platit doar consultantul, intrebarea automata este cu ce bani se alege fostul proprietar. Aici intra in scena metoda clasica prin care EDP achizitioneaza proiecte. In comunicatul dat de EDP, compania portugheza spune ca pretului de 8,4 milioane de euro i se va adauga o taxa de succes.

    Aceasta ar putea dubla valoarea tranzactiei, daca ar fi echivalenta cu cea din cazul proiectului achizitionat de EDP in Polonia (portughezii au cumparat anul trecut in Polonia un proiect de 1.022 MW pentru care au platit 54 de milioane de euro, dar care prevede si o taxa de succes de 40.000 euro per MW, care va fi platita cand proiectul va fi in faza de maturitate). Daca taxa ar fi la fel si in Romania, proprietarii care au vandut ar mai putea incasa aproximativ inca aproximativ 9,3 milioane de euro. Sau, daca proiectul va permite dezvoltarea maxima a capacitatii proiectului (mai precis, daca se va reusi dezvoltarea a 750 de MW – totalul celor patru etape de constructie, respectiv punerea in practica a celor 400 MW aflati in faza de prospect), ar putea fi vorba de o taxa de succes de 30 de milioane de euro.

    “Mi se pare o metoda foarte corecta de achizitie; in felul acesta se evita ca fostul proprietar sa lase balta dezvoltarea afacerii sau sa vanda un proiect cu lipsuri mari”, spune Alexandru Teodorescu. El se declara multumit si de faptul ca EDP a comunicat acest pret, facand astfel putina lumina asupra pretului real de dezvoltare a unui proiect de energie eoliana. “Intotdeauna lucram cu taxa de succes”, a declarat pentru BUSINESS Magazin un oficial al companiei portugheze.

    Principala motivatie pentru existenta acestei taxe de succes este faptul ca pe piata energiei eoliene, o piata destul de tanara, se avanseaza zeci de proiecte cu capacitati foarte mari, care par deseori dificile sau chiar imposibil de pus in practica: “In acest fel evitam sa platim ceva ce ar putea sa nu iasa cum trebuie: pe de o parte ne punem la adapost, iar pe de alta parte dezvoltatorul care ne-a convins si ne-a vandut proiectul lucreaza cu noi pana in faza finala de implementare si atunci isi poate lua acest comision, daca lucrurile merg bine”. Oficialul companiei portugheze nu vrea sa ii apara numele deocamdata. Prefera sa mai treaca putin timp si sa poata inainta cu proiectul, pentru a putea avea ceva mai concret de spus.

    O parte din cauze sunt legate tot de faptul ca in aceasta piata a energiei eoliene se vorbeste mult si de multe ori nefondat. Deocamdata, deabia au facut achizitia, pe care o vad ca pe o amprenta importanta in extinderea lor in Europa. Anul trecut, EDP Renovaveis, compania de productie verde controlata in proportie de 77% de EDP si listata separat la bursa de la Lisabona, a facut primii pasi in Europa de Est achizitionand anul trecut Relax Wind Parks, un proiect de 1.022 MW in Polonia, cu 54 de milioane de euro. Proiectul include insa si o ferma de 120 MW capacitate deja instalata, restul de proiecte urmand a fi puse in functiune pana in 2010, cand fostul proprietar ar mai putea castiga inca aproape 40 de milioane de euro.

    Intrarea in estul Europei face parte dintr-un plan de extindere atent gandit de strategii portughezi, care au dezvoltat intai proiecte de energie eoliana la ei acasa (unde detin 20% din productia de energie eoliana, cifrata in total la 3.000 MW, care la randul ei reprezinta 10% din totalul productiei la nivel national). Extinderea Renovaveis a urmat in Europa de Vest, unde a instalat turbine eoliene in Franta si Belgia, apoi s-a mutat peste ocean, facand una dintre cele mai mari achizitii in acest domeniu anul trecut, cand a cumparat Horizon Wind Energy. In iulie 2007, Horizon Wind Energy era evaluata la 2,7 miliarde de dolari (2,1 de miliarde de euro) de catre proprietarii ei, compania de investitii Goldman Sachs.

    Proiectul este deocamdata, conform companiei portugheze, cel mai mare proiect de energie eoliana din Statele Unite, cu 2.000 MW capacitate instalata (la inceputul lui octombrie a fost lansata cea de-a 13-a ferma in Oregon, de 104 MW) si care ar trebui sa atinga 9.000 MW in urmatorii cinci ani in cele 15 state americane unde opereaza EDP Renovaveis. Horizon a fost de fapt si singura achizitie la care EDP nu a platit taxa de succes – pentru ca “proiectul este mare, piata este flexibila si mai experimentata decat cea europeana”, dupa cum spune oficialul portughez. Este de asemenea vorba de faptul ca proiectul din Statele Unite a venit perfect in completarea strategiei EDP, care a lucrat intensiv in ultimii ani si si-a stabilit ca obiectiv constructia a 1.400 MW in fiecare an, in oricare dintre cele trei piete in care actioneaza (Portugalia, Europa sau Statele Unite). Iar achizitia din Romania a fost conforma cu acest plan, dat fiind ca EDP estimeaza ca va incepe constructia proiectelor de aici in aproximativ trei ani.

    “In trei ani vom termina cea mai mare parte din proiectele din Statele Unite si vom construi in Europa”, spune reprezentantul EDP. Cand spun “in Europa”, oficialii EDP se gandesc in special la noi piete pentru energia eoliana, precum Romania sau Polonia, dar si la Portugalia si Spania, care au acum un potential de crestere important. Conform unor studii dezvoltate de Emerging Energy Research (EER), Spania este acum cea mai atractiva piata pentru dezvoltarea de proiecte de energie eoliana, depasind Germania in 2008 ca rapiditate a cresterii acestui domeniu. Estimarile EER arata ca Spania ar trebui sa instaleze capacitati de 20 GW de energie eoliana pana in 2015, ceea ce ar reprezenta un sfert din totalul capacitatii de energie eoliana care s-ar construi in Europa pana atunci.

    In acest tablou, Romania, care ar putea suporta in urmatorii ani maxim 2.000 MW din energie eoliana, ramane doar o speranta din punctul de vedere al sanselor ca sistemul de transport sa se dezvolte si sa accepte mai mult. Deocamdata, piata asteapta ca proiectele intrate in portofoliul unor companii precum CEZ, ENEL, EDP sau Iberdrola sa inceapa sa se dezvolte. Cele mai avansate dintre ele, cum ar fi proiectul CEZ, ar trebui sa intre in faza de constructie incepand cu 2009. Altele, precum proiectele EDP, ar ajunge in aceasta etapa in trei ani, cand se estimeaza ca cei mai multi dintre megawatii acceptati de Transelectrica ar ajunge la aceasta etapa de constructie. Abia de aici EER va incepe sa contabilizeze si Romania, mai ales daca Transelectrica va mari procentul energiei electrice care poate proveni de la centrale eoliene.

  • Basescu: Nu as spune ca avem o crestere economica sanatoasa, dar e buna

    Basescu a tinut sa le spuna reprezentantilor comunitatii romanesti cateva cuvinte despre "situatia de acasa", aratand ca acest cutremur financiar de pe pietele SUA, UE sau Asia nu a afectat si Romania in sistemul bancar.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Mai usor cu calculatoarele noi

    Criza financiara loveste companiile in punctele cele mai slabe, iar unul din ele e departamentul de IT. Marile companii, in special cele americane, au inceput sa fie mai atente cu cheltuielile pentru achizitia de echipamente hardware sau aplicatii software, pentru plata specialistilor din departamentul IT si pentru proiectele de IT in care investesc. Presa internationala scrie ca unele firme au decis sa reduca bugetele alocate pentru acest departament, in unele cazuri chiar la jumatate, din cauza temerii de o recesiune economica in SUA. Iar in ce priveste proiectele, managerii se orienteaza spre cele care asigura o recuperare rapida si substantiala a investitiei.
     
    Concluzia apartine analistilor companiei americane de cercetare a pietei Forrester Research care, in urma unui sondaj de opinie realizat recent in randul a aproximativ 950 de manageri de top din departamentele IT ale unor intreprinderi mari din Europa si America de Nord, au constatat ca 43% dintre companiile respon­dente si-au revizuit in scadere cheltuielile pentru produsele si serviciile IT. Dintre companiile americane, 49% au redus buge­tele alocate pentru IT, in Canada e vorba de 38%, iar in ce priveste Europa, 33% dintre companiile britanice, 32% dintre cele fran­ceze si 28% dintre firmele nemtesti si-au ajustat cheltuielile IT pentru anul acesta.
     
    “Diminuarea cheltuielilor de IT e legata direct de aria unde opereaza companiile”, constata John McCarthy, vicepresedinte si analist in cadrul Forrester Research, referindu-se la faptul ca firmele americane au redus bugetele de investitii pentru domeniul IT mai mult decat cele din Europa. Previzibil, industria financiara a fost cea mai prompta in reorganizarea activitatiilor de IT, scaderea bugetelor de profil fiind estimata de specialistii din domeniu la 20% in acest sector. In unele cazuri, determinanta n-a fost aici temerea de criza, ci un faliment ori o fuziune. Falimentul bancii de investitii Lehman Brothers, spre exemplu, va insemna o reducere a cheltuielilor cu tehnologia informatica, pe ansamblul sectorului, de 1,5 miliarde de dolari (aproximativ un miliard de euro), in timp ce fuziunea dintre Merrill Lynch si Bank of America se va traduce intr-o scadere de inca 2 miliarde de dolari (1,36 mld. euro) a investitiilor in IT. Pentru producatorii si distribuitorii de echipamente informatice, vestile nu sunt deloc bune. In cazul Microsoft, spre exemplu, industria financiara americana a realizat anul trecut 22% din vanzarile de software ale companiei. Dintr-un calcul realizat de analistii firmei de cercetare Gartner rezulta ca producatorii de computere, dar si cei de echipamente de retea sau de software ar putea inregistra anul viitor pierderi ce insumeaza 4,3 miliarde de dolari (2,9 miliarde de euro).
     
    Totusi, nu toti furnizorii de soft sau de echipamente hardware vor fi afectati. Unele dintre cele mai mari companii din industria IT, precum Hewlett-Packard sau IBM, au publicat recent rezultate financiare bune, o parte a castigurilor anuntate fiind atribuite afacerilor substantiale pe care cele doua companii le desfasoara in afara SUA. “Aceste companii sunt atat de mari si atat de diversificate din punctul de vedere al liniilor de productie si al amplasarii geografice, incat par sa reziste la aceasta criza”, puncteaza analistul McCarthy.
     
    Perspective pozitive exista in anumite sectoare si din punctul de vedere al bugetelor alocate tehnologiei informatice. In timp ce companiile din domeniul financiar, cel al utilitatilor si operatorii de telecomunicatii au avut cea mai mare nevoie de o ajustare a investitiilor in IT, cele din mass-media si divertisment cheltuiesc tot mai mult. Analistul John McCarthy a remarcat ca aceste din urma companii au nevoie stringenta de investitii mai mari pentru IT, atat timp cat informatia si divertismentul migreaza spre internet si spre mediile mobile. Asa se explica si cresterea de ansamblu cu 8% a cheltuielilor IT estimate pentru anul acesta, estimate de analistii companiei de cercetare Gartner la peste 3.400 de miliarde de dolari (2.305 miliarde de euro), intrucat companiile de media sunt asteptate sa echilibreze scaderile din zona financiara sau a furnizorilor de utilitati.
     
    “In mod cert, companiile mari din lume vor incepe sa calculeze mult mai atent cheltuielile IT pe care le au de facut”, a spus McCarthy. Aceasta prudenta nu va aduce insa neaparat o reducere substantiala a bugetelor pentru IT. Forrester Research, spre exemplu, considera ca pe ansamblu, situatia din acest an nu va fi chiar atat de grava in SUA, unde compania de cercetare estimeaza o crestere de 5,4% comparativ cu 2007, pana la 572 de miliarde de dolari (392,2 miliarde de euro). In schimb, pentru 2009 Forrester a coborat estimarile de crestere de la 9,4% la 6,1%, cifra oricum mai mare decat cea de anul acesta.
     
    Aproape paradoxal, unele dintre cele mai sigure locuri de munca intr-o astfel de perioada continua sa fie cele din domeniul tehnologiei. O serie de analisti si specialisti in resurse umane sunt de parere ca sectorul IT este mult mai in siguranta din acest punct de vedere decat multe alte domenii. Potrivit unui clasament facut de catre compania Jobfox, intr-un top al celor mai sigure si de succes 20 de meserii, cea de dezvoltator de software este considerata a doua cea mai sigura, iar cea de administrator de retele se claseaza pe locul al saselea.