BusinessMagazin

Tag: europa

  • Turiştii europeni care merg în Grecia, avertizaţi să-şi ia suficienţi bani numerar la ei

    Încă dinainte ca Grecia să anunţe că închide băncile de luni, numeroase bancomate erau deja goale, iar la cele care mai funcţionau se formaseră cozi lungi.

    Dar turiştii care plecau de la aeroportul Charles de Gaulle din Paris duminică nu păreau îngrijoraţi. “Nu există niciun motiv să nu mergem în vacanţă. Singura noastră preocupare este dacă va fi însorit”, a declarat Jean-Pierre, care urma să plece spre insula Creta, adăugând că şi-a luat suficienţi bani numerar pentru a-i ajunge tot sejurul de trei săptămâni.

    Ministerul german de Externe a recomandat ca turiştii “să ia suficient cash” când vizitează Grecia, să se informeze cu privire la evoluţia situaţiei şi să verifice recomandările de călătorie.

    După ce negocierile dintre liderii de stânga de la Atena şi ceilalţi membri ai zonei euro s-au încheiat brusc sâmbătă, Grecia părea duminică mai aproape de un default.

    Banca Centrală Europeană a decis duminică să menţină dar să îngheţe finanţarea băncilor din Grecia prin intermediul programului ELA la nivelul stabilit vineri. În numai câteva ore, premierul Alexis Tsipras a confirmat că băncile vor fi închise de luni şi vor fi introduse restricţii asupra retragerilor de numerar.

    Pentru unii turişti, continuarea vacanţelor în Grecia este o modalitate de a-şi arăta sprijinul faţă de o ţară aflată în dificultate economică.

    “Trebuie să dăm dovadă de solidaritate cu Grecia”, a declarat francezul Edouard Phillipe, care urma să plece cu soţia în cea de-a treia călătorie a lor spre Creta. “Chiar ne plac oamenii de acolo, trebuie să-i ajutăm continuând să mergem acolo în vacanţă”, a adăugat el.

    Ministerul britanic de Externe i-a avertizat la rândul său pe turişti cu privire la “posibilitatea ca serviciile bancare – inclusiv procesarea cardurilor de credit şi funcţionarea bancomatelor – în toată Grecia să devină limitate brusc”.

    “Asiguraţi-vă că aveţi suficienţi euro cash pentru situaţii de urgenţă, circumstanţe neprevăzute şi alte întârzieri neaşteptate”, a precizat ministerul de la Londra.

    Irene Sciales, o americancă de origine greacă, a afirmat că a luat numerar pentru călătorie, după ce un prieten care lucrează la o bancă a sfătuit-o să facă acest lucru, dar a recunoscut că se teme să poarte asupra sa sume mari de bani.

    “Cum voi plăti? Cu cardul bancar?”, a întrebat ea la aeroportul Charles de Gaulle, adăugând: “Am luat 2.000 de euro cash. Dar odată ajunsă acolo, mă tem să nu fiu jefuită”. Ea avea de asemenea haine şi medicamente pentru membri ai familiei care se află în Grecia.

    Impunerea controlului capitalului ar putea însemna că firmele au posibilitatea de a refuza să accepte cardurile de credit, pentru că riscă să nu poată accesa conturile bancare, chiar dacă tranzacţiile cu cardul sunt autorizate.

    Ministerul suedez de Externe a precizat că a auzit deja de cazuri în care firmele refuză să accepte carduri. “Există unele informaţii conform cărora unele restaurante şi benzinării nu au mai acceptat plata cu carduri în ultima perioadă şi acceptă doar cash”, a afirmat ministerul.

    Premierul Poloniei, Ewa Kopacz, le-a recomandat încă de săptămâna trecută cetăţenilor polonezi care vizitează Grecia să aibă asupra lor sume mari în numerar. “Nu vă bazaţi doar pe cardurile bancare şi pe bancomate, ci luaţi sume mari în numerar”, a precizat ea.

    Danemarca, Finlanda şi Olanda şi-au avertizat de asemenea cetăţenii să nu se bazeze pe carduri şi să ia numerar când vizitează Grecia.

    Anul trecut, Grecia a fost vizitată de un număr-record de 21,5 milioane de turişti, iar anul acesta se preconizează că vor fi 25 de milioane, potrivit Asociaţiei Elene a Companiilor din Turism (SETE).

  • Raoul Ros este noul Director General al Alcatel-Lucent România

    Raoul Ros este noul Director General al Alcatel-Lucent România şi Director Comercial pentru România, Bosnia-Herţegovina, Moldova, Muntenegru şi Serbia, începând cu 1 iulie 2015. Raoul Ros îşi asumă astfel responsabilitatea administrării şi gestionării operaţiunilor curente ale companiei, precum şi direcţia strategică şi comercială pe care Alcatel-Lucent o are în România şi în celelalte ţări pe care acesta le coordonează.

    Raoul va fi responsabil şi de managementul reţelei de Parteneri Comerciali în Europa Centrală şi de Sud. Raoul Ros a mai fost directorul Alcatel-Lucent România şi responsabil de activitatea companiei în Europa de Sud-Est între iulie 2009 şi iulie 2012.

    Raoul Ros are o experienţă de peste 20 de ani în industria de telecomunicaţii; anterior revenirii în România, a deţinut o poziţie cheie în cadrul Alcatel-Lucent, fiind EMEA Channel Partner Organization Leader;
    Raoul Ros a mai fost directorul Alcatel-Lucent România şi responsabil de activitatea companiei în Europa de Sud-Est între iulie 2009 şi iulie 2012. Managerul ucrează în cadrul Alcatel-Lucent din 1992, timp în care a deţinut mai multe poziţii în vânzări şi management în America de Sud, Asia şi Europa.

  • Un adevărat cutremur zguduie azi Europa: întreaga construcţie europeană s-ar putea prăbuşi, afectând toate statele UE, inclusiv România

    Uniunea Europeană trăieşte una dintre marile crize de la începutul acestei construcţii.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro a refuzat să răspundă ameninţărilor lui Alexis Tsipras, aruncând din nou mingea în curtea Greciei. Consecinţele referendumului din Grecia pot fi dramatice:

    Un adevărat cutremur zguduie azi Europa: întreaga construcţie europeană s-ar putea prăbuşi, afectând toate statele UE, inclusiv România

  • Europa va fi supusă unui test: mutarea focusului şi pe pieţele de capital pentru diversificarea surselor de finanţare

    Europa şi SUA au acum structuri de finanţare diferite. În Europa, băncile comerciale sunt cel mai mare finanţator al economiei, în timp ce în SUA pieţele de capital finanţează în proporţia cea mai mare economia. Gradul mai ridicat de dependenţă de creditarea bancară vulnerabilizează economia europeană, în special IMM-urile, atunci când împrumuturile bancare se contractă, aşa cum s-a întâmplat în timpul crizei financiare.

    În Europa, finanţarea pe baza pieţei de capital este relativ subdezvoltată comparativ cu alte regiuni, cum ar fi SUA, iar pieţele de capital sunt în continuare fragmentate şi sunt organizate după criterii naţionale. Gradul de integrare a pieţelor financiare la nivelul întregii UE a scăzut de la declanşarea crizei, băncile şi investitorii retrăgându‑se pe pieţele naţionale, după cum au constatat experţii de la Comisia Europeană. Acum, Europa doreşte ca pieţele de capital să joace un rol mai important în canalizarea finanţării către economie, ceea ce presupune identificarea şi înlăturarea barierelor în calea liberei circulaţii a capitalurilor între investitori şi cei care au nevoie de finanţare, după cum scrie în „Cartea Verde” privind crearea unei uniuni a pieţelor de capital.

    Libera circulaţie a capitalurilor a fost unul dintre principiile fundamentale care au stat la temelia Uniunii Europene, însă, la peste cincizeci de ani de la Tratatul de la Roma, această viziune nu a devenit pe deplin realitate. Planul de acţiune privind înfiinţarea uniunii pieţelor de capital (CMU) va fi publicat de Comisia Europeană în luna septembrie, iar cel mai mult ar putea să beneficieze în urma implementării acestui proiect companiile şi investitorii din ţările care nu au pieţe de capital dezvoltate, după cum a afirmat recent, la Bruxelles, Jonathan Hill, comisarul european responsabil pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital. Astfel, piaţa unică va crea condiţiile pentru libera circulaţie a capitalului către antreprenorii care au potenţial de creştere, indiferent unde sunt aceştia localizaţi.

    Pieţele de capital s-au extins în UE în ultimele decenii, capitalizarea totală a pieţei de valori din UE fiind de aproximativ 8,4 miliarde de euro (în jur de 65 % din PIB) comparativ cu 1,3 miliarde de euro în 1992 (22% din PIB). Valoarea totală a titlurilor de creanţă în curs depăşeşte 20 miliarde de euro (171% din PIB), în comparaţie cu 4,7 miliarde de euro (74% din PIB) în 1992. Cu toate acestea, faţă de alte ţări, pieţele sunt în continuare slab dezvoltate. Pieţele bursiere din SUA sunt de două ori mai mari decât cele din UE (ca procent din PIB), iar cele din Elveţia sunt de trei ori şi jumătate mai mari decât în UE.

    În prezent, companiile europene depind foarte mult de bănci şi se bazează puţin pe pieţele de capital. Europenii deţin circa 20% din active în instrumente financiare non-bancare (fonduri de investiţii, acţiuni, obligaţiuni), în timp ce americanii deţin astfel 65% din active. Potrivit unei estimări a Comisiei Europene, dacă pieţele de capital de risc din UE ar fi fost la fel de dezvoltate ca cele din SUA, între 2008 şi 2013 companiile ar fi beneficiat de fonduri suplimentare în valoare de 90 miliarde de euro.

    Odată cu izbucnirea crizei financiare mondiale băncile centrale au fost în prima linie şi au aplicat măsuri excepţionale, neconvenţionale şi nerecomandate de manual, dntre care unele nici nu au existat înainte, fiind inventate pe parcursul crizei. Băncile centrale au relaxat rapid şi semnificativ politica monetară reducând dobânzile‑cheie, extinzând gama de garanţii eligibile şi a maturităţii ofertei de lichiditate. Având în vedere structurile financiare diferite, Europa s-a concentrat în criză pe băncile comerciale şi pe capacitatea lor de a finanţa economiile, în timp ce SUA s-a concentrat pe lichiditatea şi pe funcţionarea pieţelor. În pofida dobânzilor reduse, băncile comerciale au restricţionat creditarea şi nu au finanţat economiile.

  • O nouă ţară din Europa, ameninţată de Putin: “Rusia trebuie să aibă un răspuns militar!”

    Viktor Tatarintsev, ambasador rus, a declarat într-un interviu că vor exista consecinţe pentru acţiunile considerate împotriva Rusiei.

    “Orice ţară trebuie să fie conştientă de riscurile la care se supune. Putin a spus că vor fi consecinţe, că Rusia trebuie să aibă un răspuns militar şi să-şi reorienteze amplasarea trupelor militare şi a rachetelor”, a declarat ambasadorul.

    CARE ESTE ŢARA LA CARE SE REFERĂ AMBASADORUL RUS ŞI CARE ESTE ACŢIUNEA CARE L-A DERANJAT PE PUTIN

  • Problema care îl pune pe Iohannis într-o situaţie unică în Europa. Niciun preşedinte nu s-a confruntat cu aşa ceva

    Klaus Iohannis este într-o situaţie unică pentru un preşedinte al Uniunii Europene. Deşi au trecut aproape şapte luni de la instalarea sa la Cotroceni, şeful statului nu a reuşit să rezolve o situaţie, pentru care imediat după alegeri premierul Victor Ponta susţinea că a găsit soluţia.

    Klaus Iohannis este într-o situaţie unică pentru un preşedinte al Uniunii Europene. Deşi au trecut aproape şapte luni de la instalarea sa la Cotroceni, şeful statului nu a reuşit să rezolve o situaţie, pentru care imediat după alegeri premierul Victor Ponta susţinea că a găsit soluţia. După atâtea luni de aşteptare, preşedintele a transmis o scrisoare oficială, însă răspunsul a fost unul tranşant: este imposibil!

    Problema care îl pune pe Iohannis într-o situaţie unică în Europa

     

  • Investitorii sunt gata să „invadeze“ Europa. Ce îi împiedică?

    Managerii fondurilor de hedging specializate pe fuziuni şi achiziţii şi-au înmulţit pariurile pe Europa şi sunt încrezători că problema Greciei va fi rezolvată în cele din urmă, ceea ce ar du­ce la o „explozie“ a deal-urilor pe ca­re le urmăresc, scrie agenţia Thomson Reuters.

    „Singurul lucru care ne ţine pe loc este situaţia din Grecia“, afirmă Reade Griffith, cofondator al Polygon, care administrează unul dintre cele mai mari fonduri de hedging din Europa. Soluţionarea crizei greceşti, indiferent în ce fel, ar elimina unul dintre cele mai mari obstacole din calea creşterii activităţii tranzacţionale în Europa, „eliberând“ miliarde de dolari. Griffith a dublat expunerea fondului la tranzacţiile M&A la aproximativ 40%.

    Investitorii sunt gata să „invadeze“ Europa. Ce îi împiedică?

  • Cum arată cel mai luxos restaurant McDonald’s din Europa – GALERIE FOTO

    O firmă olandeză de arhitectură a reuşit să transforme un sediu McDonald’s din Rotterdam într-unul dintre cele mai luxoase localuri ale francizei americane, după ce locuitorii oraşului au votat clădirea drept “cea mai urâtă din Rotterdam”.

    Amplasată pe una dintre cele mai populare străzi din oraş, construcţia a fost ocupată de McDonald’s în ultimii 45 de ani, având o structură din sticlă construită iniţial în 1960.

    Cum arată cel mai luxos restaurant McDonald’s din Europa – GALERIE FOTO

  • Minunea de la Matca: iată de ce tirurile străinilor fac coadă pe uliţele acestei comune din Galaţi. „Nu e în toată Europa un loc ca acesta”

    Nu e vorba despre vreo minune divină şi nici despre vreun noroc supranatural căzut peste locuitorii din Matca. Uneori norocul şi-l fac şi oamenii, iar comuna gălăţeană este un exemplu în acest sens.

    De la o vreme, străinii dau năvală pe uliţele din Matca: tirurile vin goale şi pleacă încărcate. „Pentru că cererea este atât de mare, la noi nici nu există şomeri”

    Cum au dat lovitura ţăranii din Matca: de ce tirurile străinilor fac coadă pe uliţele acestei comune din Galaţi

  • Cea mai mare bancă din Europa ar putea concedia până la 20.000 de angajaţi

    Cea mai mare bancă din Europa ar putea concedia până la 20.000 de angajaţi, în cadrul măsurilor de reorganizare pregătite de directorul general Stuart Gulliver.

    Planul ar putea include vânzarea operaţiunilor din Brazilia şi Turcia şi restrângerea operaţiunilor băncii de investiţii. Potrivit unor surse citate de Sky News, banca ar putea renunţa la 10.000-20.000 de angajaţi.

    AFLĂ CARE ESTE BANCA DIN EUROPA CARE AR PUTEA CONCEDIA PANĂ LA 20.000 DE ANGAJAŢI