BusinessMagazin

Tag: investitii

  • IMM-urile vor primi până la 200.000 euro pentru investiţii dacă angajează 7 persoane

     Ajutoarele de minimis, totalizând 400 milioane lei (100 milioane euro), se vor acorda IMM-urilor pe o perioadă de trei ani fiscali consecutivi, ca fonduri nerambursabile, în cuantum de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate pentru finanţare. Ajutoarele trebuie să se încadreze într-un plafon maxim de 200.000 euro, echivalent în lei, respectiv 100.000 euro în cazul firmelor care au activitate în domeniul transportului rutier, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern.

    Schema pentru emiterea de acorduri pentru finanţare va fi derulată din acest an până la 30 iunie 2014, cu posibilitatea prelungirii, iar plata ajutorului de minimis se efectuează în perioada 2014-2016, în limita bugetului anual alocat schemei. Autorităţile estimează că vor beneficia de aceste fonduri aproximativ 1.000 de IMM-uri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Terenurile cumpărate scump obligă dezvoltatorii să construiască

    CEI CARE AU ANUNŢAT PROIECTE POT FI NUMĂRAŢI PE DEGETELE DE LA O MÂNĂ, Adama, Tagor, Red Sea Group şi Shikun & Binui RED, dar companiile deţin împreună sute de mii de metri pătraţi de teren pentru dezvoltări rezidenţiale, cumpărate cu câţiva ani în urmă.
    „Momentul actual este unul bun pentru înce-perea unui proiect rezidenţial, iar acest fapt este datorat unui cumul de factori, unii negativi, alţii pozitivi. Cel mai important factor negativ, care se întâlneşte în cazul companiilor care au cumpărat terenuri pe vârf de preţ, este legat de valoarea terenului şi eventual de creditul acordat pentru achiziţia respectivului teren„, spune Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Un astfel de teren nu produce nimic din punct de vedere al veniturilor, dar are costuri de finanţare, dobânzi şi, eventual, se bucură şi de atenţia băncii finanţatoare, care începe să pună presiune pe dezvoltator.

    Cei care au achiziţionat terenuri în perioada de dinaintea crizei economice iau deja în calcul o eventuală pierdere a terenului şi îşi calculează un nou randament. Unii dezvoltatori pot considera chiar că valoarea terenului este zero şi să înceapă să facă ceea ce ştiu ei mai bine, adică să dezvolte.

    „Dacă ai un teren de 40.000 de metri pătraţi cu un credit pentru el, terenul respectiv nu aduce decât costuri. Ţinând cont de condiţiile actuale din piaţă, unii aleg să ia o parcelă mai mică din acest teren, 2.000 de metri pătraţi spre exemplu, şi să facă un bloc. Dacă îşi face calculele bine, poate vinde, există piaţă. Şi din întreaga parcelă a fost ruptă o mică parte care produce ceva„, explică Ilie.
    Astfel, per total, pierderea sau profitul înregistrat se vor calcula la final, dar până atunci este evident că dezvoltarea ar trebui să înceapă. În opinia lui Ilie, contează foarte mult preţul plătit pe teren, existând cazuri în care dezvoltarea poate fi o opţiune şi cazuri în care preţul plătit a fost pur şi simplu nerealist.

    „Poate fi un moment bun să dezvolţi ţinând cont şi de factorii pozitivi existenţi: chiar dacă tendinţa este în continuare de scădere, involuţia preţurilor este evident mult mai redusă decât în perioada 2008-2010, iar pe anumite segmente se pot observa chiar şi semne de stabilizare. Oricum, o scădere de aproximativ 3%-5% pe an, să spunem, poate fi obţinută în cele mai multe cazuri pe loc, prin negociere, fără să aştepţi un an – iar unii cumpărători au sesizat acest aspect, rezultând şi un număr tot mai ridicat de tranzacţii„, a arătat reprezentantul Coldwell Banker.

    PLANURILE DE MII DE LOCUINŢE S-AU TRANSFORMAT ÎN „PROIECTE DE BUZUNAR„. Adama a deschis seria anunţurilor privind începerea de noi proiecte. Compania, unul dintre cei mari mari proprietari de locuinţe din România, aflat sub umbrela grupului austriac Immofinanz, a început, în toamna anului trecut, construcţia celei de-a doua faze din proiectele Edenia şi Optima, ambele în cartierul Titan.

    „În ceea ce priveşte sectorul rezidenţial, e clar că există cerere. Trebuie însă să atacăm piaţa cu produsele potrivite ca preţ şi calitate, iar oferta de astfel de locuinţe este limitată. Noi reuşim să venim cu preţuri bune pe piaţă, pentru că avem costuri de construcţie mai reduse. Din acest motiv, cred că în următoarele 12 luni este cel mai bun moment pentru a cumpăra o locuinţă, pentru cei care au bani„, a declarat recent Adreas Holler, membru al consiliului executiv al Adama.

  • Ponta: Vreau să inaugurăm în 2013 conexiunea de gaze cu Republica Moldova

     Ponta a spus că urmează trei momente extrem de importante în ceea ce priveşte domeniul energetic: finalizarea proiectului Nabucco, investiţiile în explorările off shore şi investiţiile în transportul energiei, el arătând că doreşte ca în 2013 să se inaugureze conexiunea de gaze cu Republica Moldova, urmând să fie îmbunătăţită conexiunea de energie de înaltă tensiune.

    “România are şansa uriaşă în acest moment, în acest an, în aceşti ani de a fi într-adevăr importantă pe harta energetică a regiunii. Şi urmează câteva momente extrem de importante: finalizarea proiectului Nabucco, investiţiile în explorările off shore – am fost nu întâmplător în vinerea mare să văd cu ochii mei ceea ce înseamnă într-u fel viitorul României din punct de vedere energetic – investiţiile în transportul enegiei – anul acesta vreau inaugurăm, şi ca un mesaj special pentru Republica Moldova – conexiunea de gaze, după aceea urmând să îmbunătăţim conexiunea de energie de înaltă tensiune”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Damian: 2013 – anul redresării?

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    Cursul are importanta pentru cei din economia reala si pentru consumator, si este vazut ca un semn bun. Dar de fapt nici nu a inceput bine anul si sunt mai multe semne bune.

    Sezonul de turism tocmai a fost deschis pe litoral de Directorul de Marketing  / Primarul Radu Mazare (pe cand si ceilalti primari vor face “micile lor nebunii” in asa fel incat sa se vorbeasca despre orasele din Romania, care inca nu aduc cati turisti ar putea?). Un sezon de vara de 7-8 luni va face minuni si chiar ca turismul nostru o merita.

    Ne place nu ne place, buna sau rea sau cum o fi, agricultura, contempland acelasi posibil sezon lung, va avea si ea un galop de sanatate in 2013.  Si asta chiar daca prietenii din Europa care ne vor consumatori, nu producatori, au pus cateva booby-trap-uri in drum – si ramane de vazut daca teoria conspiratiei se va confirma, si anume ca Romania este simtita ca un competitor redutabil in agricultura, trebuind de aceea sa fie din cand in cand pusa la colt preventiv.

    Si se pare ca am iesit din zona dezbaterilor contraproductive si ne-am pus pe treaba si in zona energiei si a resurselor, pentru ca sunt semnale ca gazele de sist si aurul din Apuseni intra in linie dreapta. Vorbim de 1-1,5% pe an aport la PIB-ul Romaniei din 2016 incolo si zeci de mii de locuri de munca.

    Nu in ultimul rand si totodata paradoxal, dupa ce i-am zeflemit neindurator pe consumatorii de limuzine Mercedes, se cuvine sa ne dam un pas inapoi, pentru ca in felul lor au contribuit la evenimentele din Sebes care vor propulsa si mai mult varful de lance al economiei noastre, industria auto.

    Pentru restul din 2013, raman cele cateva semne de intrebare de macro sau micro-economie care sunt de domeniul dezbaterii publice – si este bine ca sunt in agora, pentru ca guvernantii vor fi mai responsabili cand vine vorba despre ele. Cum o sa progreseze absorbtia fondurilor europene si in special cele din POS-CEE, despre care se vorbeste parca mai putin, dar sunt cruciale pentru reindustrializare? Cum se vor descurca managerii privati in companiile de stat si cum vor arata in cinci ani companiile de stat care stau acum sa se privatizeze? Care va fi efectul Directivei 7/2011 privind intarzierele la plata, a forfetarului sau a reducerii TVA-ului la paine? Mai facem ceva contra evaziunii fiscale si a muncii la negru sau ne resemnam si le incadram la “miscellanea” asteptand ca prin cresterea consumului banii din subteran sa se ridice la suprafata? Cand vor incepe bancile marea creditare de masa? Vor rezista sectoarele cheie tentatiei de a creste preturile in a doua jumatate a anului? Cand vom renunta la alibiul “nu ne lasa FMI-ul sa facem” si vom lansa curajos parteneriate public-private de anvergura, chiar cu riscul producerii unor deficite sectoriale? Si un in ultimul rand, care va fi impactul inetntiilor de regionalizare asupra economiei?

    Privind cu un optimism educat si prudent la ceea ce s-a intamplat un primele 4 luni, intr-o Europa care da in clocot pe tot flancul sudic, putem afirma ca se vad niste semne bune, care, daca politicienii n-o dau in bara, pot sa se constituie in baza pentru redresare sustenabila.

    Pariem pentru 2013 pe o crestere de 3%?

  • Doar 15.000 de metri pătraţi de spaţii de retail au fost livraţi în acest an

    Deşi nivelul livrărilor din primele trei luni este destul de redus, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut suprafaţa este mai mare cu 10.000 de metri pătraţi.

    Cei 15.000 metri pătraţi din acest an reprezintă centrul comercial Uvertura Botoşani, deschis în martie. “Estimăm că vor fi livraţi în total aproximativ 135.000 mp de centre comerciale anul acesta, cu aproximativ 25% mai puţin decât anul trecut. Cele mai multe dintre proiectele anunţate pentru 2013 sunt centre comerciale ancorate de un operator alimentar, o categorie de retaileri care continuă să fie foarte activi pe piaţă. De asemenea, vedem din ce în ce mai mult dezvoltându-se proiecte de tip retail park ancorate de un operator de food, acest tip de proiect putând fi dezvoltat într-un timp mult mai scurt şi la costuri mult reduse în comparaţie cu centrele comerciale de tip mall”, a declarat Liana Dumitru, associate director în cadrul departamentului de retail al Colliers.

    În opinia sa, în continuare operatorii de food de tip supermarket, hipermarket sau discounter sunt foarte activi pe piaţă şi sunt interesaţi să securizeze noi locaţii. De asemenea, retailerii de fashion care se adresează segmentului populaţiei cu venituri medii şi-au continuat expansiunea deschizând noi magazine în oraşe mai mici care nu erau încă acoperite. Din cei 120.000 mp care vor mai fi livraţi până la sfârşitul anului, trei proiecte sunt anunţate în Bucureşti, iar unul în Constanţa.

    Când vine vorba însă de proiectele care vor fi livrate sigur în acest an, părerile consultanţilor sunt diferite. Astfel, Andrei Văcaru, şeful departamentului de retail al Jones Lang LaSalle, estimează că în 2013 se vor livra aproximativ 117.000 metri pătraţi închiriabili, reprezentând în jur de 70% din ceea ce s-a livrat anul trecut.

    Mai mult, Bogdan Marcu, senior consultant în cadrul departamentului de retail al DTZ Echinox dă ca sigură livrarea în acest an a doar 101.000 metri pătraţi spaţii moderne de retail, respectiv Uvertura Botoşani (deschisă deja), Promenada Mall în Bucureşti, AFI Palace Ploieşti şi Cora Constanţa. Chiar dacă cifrele diferă uşor de la un consultant la altul, cert este însă că dezvoltatorii imobiliari au redus uşor ritmul de construcţie a proiectelor de retail în ultima perioadă.

  • Cum vrea să se îmbogăţească un miliardar rus pe seama Apple

    “Cred în viitorul acestei companii chiar şi după Steve Jobs. Când compania a pierdut 100 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă, a fost un moment bun pentru cumpărarea de acţiuni, pentru că îşi vor reveni”, a spus Usmanov într-un interviu.

    Usmanov, aflat pe locul 35 în topul miliardarilor realizat de Bloomberg, cu o avere de 19,8 miliarde de dolari, a mai câştigat şi din investiţii în compania chineză Alibaba.com şi în Mail.ru Group din Rusia. “Nimic nu este etern. Dar cred că în următorii trei ani Apple este o investiţie foarte promiţătoare, în special datorită dividendelor mari şi a răscumpărărilor de acţiuni”, a spus Usmanov, fără să precizeze când a cumpărat titlurile.

    El a adăugat că este încrezător în viitorul tehnologiei, precum şi în cel al Facebook. Şi pare că are de ce, pentru că vânzările Facebook în primul trimestru au crescut cu 38%, la 1,46 miliarde de dolari, depăşind estimările analiştilor, iar profitul net a avansat cu 58%, la 217 milioane de dolari, semn că publicitatea pe dispozitive mobile generează afaceri în creştere pentru cea mai mare reţea de socializare.

    Usmanov ar trebui totuşi să fie relativ îngrijorat de exodul utilizatorilor: Facebook pierde lunar milioane de utilizatori în Statele Unite, Marea Britanie şi alte pieţe mature, în condiţiile în care reţelele alternative de socializare atrag atenţia celor aflaţi în căutarea unor noi platforme online. Cea mai mare reţea de socializare la nivel mondial a pierdut în luna martie 6 milioane de vizitatori din SUA, reprezentând o scădere de 4% a numărului acestora, potrivit firmei de analiză SocialBakers.

    În Marea Britanie, numărul utilizatorilor s-a redus cu 4,5%, respectiv cu 1,4 milioane de persoane. În ultimele şase luni, Facebook a pierdut aproape 9 milioane de vizitatori în Statele Unite şi 2 milioane în Marea Britanie. O tendinţă similară se înregistrează în Canada, Spania, Franţa, Germania şi Japonia, unde Facebook are printre cei mai mulţi utilizatori.

    Un purtător de cuvânt al Facebook a refuzat să comenteze. Facebook creşte rapid în America de Sud, unde numărul vizitatorilor lunari a urcat în martie cu 6% în Brazilia, la 70 de milioane de persoane, potrivit firmei de analiză SocialBakers, ale cărei informaţii sunt folosite de companiile care se promovează pe reţeaua de socializare.

  • Mazăre a anunţat că a primit aviz de la Ministerul Culturii pentru PUZ-ul staţiunii Mamaia

     “Ieri după-amiază (n.r. – marţi) am primit avizul de la Cultură”, a spus Radu Mazăre.

    Întrebat de jurnalişti, după lansarea oficială a melodiei dedicate staţiunii Mamaia, dacă ştie când a fost schimbat din funcţie secretarul de stat de la Ministerul Culturii care nu acorda avizul pentru PUZ-ul staţiunii, Mazăre a răspuns: “Nu pot să vă spun când l-a demis, nici nu m-a interesat. Pe mine mă interesa să pot să construiesc. Nu vezi că nu mai avem unde să punem turiştii ăştia?”.

    El a menţionat că nu ştie cine a semnat avizul şi a precizat că acesta conţine “câteva atenţionări nesemnificative”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A câştigat de zece ori mai mult investind în Facebook. Acum mizează pe Apple

     “Cred în viitorul acestei companii chiar şi după Steve Jobs. Când compania a pierdut 100 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă, a fost un moment bun pentru cumpărarea de acţiuni, pentru că îşi vor reveni”, a spus Usmanov într-un interviu, informează Bloomberg.

    Acţiunile Apple sunt cotate cu 40% sub un maxim atins în septembrie anul trecut, reflectând parţial îngrijorarea investitorilor legată de încetinirea vânzărilor şi a profitabilităţii şi de intensificarea concurenţei din partea Samsung.

    Usmanov, aflat pe locul 35 în topul miliardarilor realizat de Bloomberg, cu o avere de 19,8 miliarde de dolari, a mai câştigat şi din investiţii în compania chineză Alibaba.com şi în Mail.ru Group din Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum reuşeşte cel mai puternic român din construcţii să deschidă patru noi fabrici când alţii pun lacătul la poartă

    TOATĂ LUMEA SE PLÂNGE CĂ PIAŢA S-A DIMINUAT, DAR NOI CREŞTEM CONTINUU”, spune Marcel Bărbuţ, care a clădit afacerea Adeplast, cu rulaje de peste 40 de milioane de euro anul trecut. Pentru 2013 antreprenorul, care vorbeşte aproape jumătate din timp la telefon în perioadele în care nu are întâlniri, spune că îşi propune să crească vânzările cu 25%, dar că „visez şi mai mult„. Prin urmare, vânzările Adeplast ar urma să depăşească anul acesta 50 de milioane de euro, iar planurile pe termen mediu vizează atingerea pragului de 100 de milioane de euro.

    Pentru a ajunge însă la acest nivel în trei ani, „trebuie să mai cumpărăm ceva şi să mai investim în ceva„, spune Bărbuţ, fără a da detalii. Şi profitul „trebuie să crească, chiar dacă nu proporţional cu creşterea cifrei de afaceri, pentru că amortizările vor diminua profitul net”, punctează antreprenorul. El spune că în ţările dezvoltate productivitatea angajaţilor este de 100.000 de euro pe an, în timp ce în 2012 la Adeplast fiecare om a produs de 230.000 de euro.

    Plin de energie, subliniază cu pixul pe hârtie raportările la zi ale avansului pe care l-au înregistrat afacerile în prima parte a anului, admonestează muncitorii din fabrica de adezivi pentru că e prea mult praf („s-a stricat un filtru, dar nu e normal„) şi întreabă încruntat de ce nu a fost livrată marfa din depozit în magazine („…azi e termenul, acum trebuie să trimiţi camionul!„). La finalul interviului s-a lansat într-o discuţie telefonică în germană, iar apoi, aproape imediat, a început să vorbească cu firma de publicitate. Spune direct că n-are pace nici noaptea, se gândeşte mereu ce poate să mai facă.

    S-a bazat pe fler când a hotărât să facă patru noi fabrici, într-o vreme în care domeniul construcţiilor suferă. „Trebuie să baţi fierul cât e cald„, justifică el o decizie ce pare riscantă. 22,5 milioane de euro pompaţi în 2012 şi 2013 în unităţi de producţie, din care un sfert din sumă din surse proprii, iar diferenţa din credite bancare, este o sumă cu care Marcel Bărbuţ cel mai probabil se plasează în vârful listei celor mai activi investitori ai perioadei.

    Cum piaţa n-a crescut, explicaţia creşterii vânzărilor e simplă: Adeplast a atras clienţi de la concurenţi. Iar fenomenul nu poate decât să continue, de vreme ce antreprenorul calculează pragmatic orice economie de cost pe care o face în orice investiţie. Un exemplu este linia de producţie din fabrica de vopseluri de la Ploieşti, care va începe să producă în vară: „Utilajul este foarte performant„, spune Bărbuţ care înşiruie la tot pasul sumedenie de cifre care să argumenteze cât se poate de tehnic acest lucru.

    ADEPLAST SE POATE LĂUDA CU O PRODUCŢIE PE CAP DE ANGAJAT MAI MARE DECÂT ORICE COMPETITOR LOCAL ŞI CHIAR FAŢĂ DE PRODUCĂTORI DIN ŢĂRI VESTICE. Şi asta chiar dacă vreme de patru luni, exemplifică omul de afaceri, unii angajaţi n-au produs nimic, ci s-au aflat în şcolarizare pentru fabricile noi. Iar creşterea eficienţei şi a productivităţii este dusă până în cele mai mici amănunte: la fabrica de adezivi de la Ploieşti foloseşte 12 cântare pentru a nu înregistra timpi morţi în timpul producţiei, iar camioanele sunt
    încărcate până la jumărate cu saci de adezivi şi mortare uscate din cauza limitei de greutate pe care trebuie s-o respecte încărcătura, iar deasupra sunt aşezate pachetele cu polistiren tocmai pentru a nu plăti transportul de „aer„, de vreme ce polistirenul este foarte uşor, dar ocupă mult spaţiu. Iar alegerea spaţiului de la Roman, unde fabrica de „prafuri„ intră în producţie chiar săptămâna aceasta, a fost calculată pentru a fi în cel mai avantajos loc din punct de vedere al căilor rutiere, dar şi pentru acces la materia primă, nisipul.

    Oraşul este practic aşezat în mijlocul Moldovei, iar de-acolo Adeplast va livra nu numai în provincie, ci şi în Ucraina, ţară în care speră să intre curând, dar şi în Republica Moldova, pe care plănuieşte să o „inunde„ cu produsele sale, mai cu seamă că „moldovenilor le plac românii„.

    Exportul n-a avut până acum o mare pondere în afacerile grupului, dar pieţele externe sunt acum tot mai interesante pentru antreprenorul român. Ungaria, Bulgaria, Austria şi chiar Germania sunt ţări în care Marcel Bărbuţ crede că-şi va vinde produsele. În primele zece luni ale anului trecut compania a exportat produse în valoare de 4,5 milioane de lei, mai cu seamă către vestul Europei şi ţări arabe.

  • O porţiune de 7 kilometri de plajă între Mamaia şi Eforie Nord va fi reabilitată cu fonduri de peste 170 milioane de euro

     Rovana Plumb a semnat contractul de finanţare a proiectului “Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa şi Eforie Nord”, la sediul Administraţiei Bazinale Dobrogea – Litoral din Constanţa, spunând că după finalizarea acestui proiect suprafaţa plajei va creşte cu peste 33 de hectare între Mamaia şi Eforie.

    “Semnăm prima fază a proiectului, care cuprinde zona litoralului de la Mamaia şi până la Eforie Nord, pe o lungime de 7,5 kilometri de plajă. Prin implementarea acestui proiect va creşte suprafaţa plajei cu 33,3 de hectare şi avem un impact de creştere a potenţialului de turişti în această zonă cu cel puţin 32.000 de turişti. (…) Încercăm ca prin investiţiile pe care le facem să redăm litoralului nu numai ecosistemul şi echilibrul acestuia, dar şi importanţa turistică necesară pentru a aduce cât mai mulţi turişti şi pentru a fi o zonă profitabilă”, a declarat Rovana Plumb, la Constanţa, după semnarea acestui contract.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro