BusinessMagazin

Tag: europa

  • Grecia ar putea plăti scump votul antiausteritate

    Europa are nevoie de Grecia şi Grecia are nevoie de Europa, indiferent de rezultatul referendumului. Această realitate ar trebui să fie principiul călăuzitor în negocierile dintre guvernul premierului elen Alexis Tsipras şi Uniunea Europeană. Între timp însă, premierul elen nu s-a sfiit să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin despre rezultatul referendumului din Grecia şi despre “o serie de probleme privind continuarea dezvoltării cooperării ruso-greceşti”, a anunţat Kremlinul.

    Premierul Tsipras ar putea să fi câştigat o victorie, prin respingerea de către greci, cu o mare majoritate, a politicilor europene de austeritate. Grecia riscă însă să plătească un preţ ridicat pentru această decizie. În timp ce votul a consolidat brusc popularitatea lui Tsipras, aceasta s-ar putea evapora rapid dacă va conduce ţara mai adânc în faliment şi haos financiar, creând o nouă rundă de instabilitate cu consecinţe pentru Grecia şi proiectul european, notează New York Times.

    Mai mult decât orice, Tsipras ar putea să constate că e mai greu, nu mai uşor să încheie rapid un acord cu creditorii europeni, sporind riscul ca Grecia să iasă din zona euro dacă Europa nu va decide să dea premierului de la Atena şi naţiunii sale sfidătoare o nouă şansă.

    „Tsipras s-a pus într-o situaţie imposibilă. Trebuie să aleagă între un drum care ar apropia ţara de Grexit şi reluarea negocierilor prin prezentarea unei oferte de măsuri care să respecte mai mult condiţiile creditorilor, în pofida votului negativ dat de populaţie austerităţii”, explică Wolfango Piccoli, director general al institutului Teneo Intelligence din Londra.

    Analiştii spun în acelaşi timp că liderii europeni poartă o parte din vină pentru acutizarea confruntării cu autorităţile de la Atena, prin insistenţa pentru respectarea strictă a regulilor europene de către Grecia, după ce au dovedit flexibilitate în cazul unor state mari cum este Franţa.

    „Avem nevoie de mai multă înţelepciune de ambele părţi. Grecia nu mai poate continua, se află pe marginea prăpastiei. După toate acestea, întrebarea este dacă partenerii noştri vor fi atât de lipsiţi de inteligenţă încât să împingă Grecia în prăpastie, ar fi dăunător pentru toată lumea”, a spus Loukas Tsoukalis, preşedintele Fundaţiei Elene pentru Politică Europeană şi Externă.

    Rezultatul referendumului a consolidat în aşa măsură puterea lui Tsipras în Grecia încât ceilalţi lideri europeni nu au altă alternativă decât să continue să colaboreze cu el.

    Situaţia economiei elene, care a reintrat în recesiune, s-a înrăutăţit drastic pe fondul haosului politic şi financiar, iar impunerea controlului capitalului şi blocarea activităţii băncilor şi a bursei ar putea să fi dublat sau triplat costul oricărui nou program de salvare, avertizează Mujtaba Rahman, analist-şef pentru zona euro la firma de analiză Eurasia Group din Londra.

    Noul program de susţinere financiară ar putea fi cu 20-30 de miliarde de dolari mai mare decât ar fi fost în lipsa controlului capitalului, potrivit estimărilor Eurasia Group.

    „Ce s-a întâmplat în ultimele şase luni a tras economia în urmă cu un an. Chiar şi în cel mai bun scenariu Grecia va plăti un preţ greu”, potrivit analiştilor unui institut de cercetări din Atena. În sectorul bancar, specialiştii au avertizat că băncile vor rămâne în curând fără bani, dacă Banca Centrală Europeană (BCE) nu va suplimenta finanţarea prin programul de urgenţă ELA.

    Prima problemă este menţinerea economiei pe linia de plutire. Sistemul bancar şi activităţile economice se prăbuşesc, veniturile scad, sărăcia creşte dramatic. A doua problemă este stabilirea şi implementarea unui program pe termen lung. Aceste eforturi trebuie să înceapă imediat, prin negocierile cu creditorii. Fără confirmare din partea zonei euro şi a Comisiei Europene, BCE va fi obligată să retragă sprijinul băncilor elene şi va avea loc o criză bancară devastatoare. Pe termen lung, BCE trebuie să continue să furnizeze lichidităţi băncilor din Grecia. În caz contrar, turismul se va prăbuşi, vor lipsi produse de consum de bază şi medicamentele, iar tensiunile sociale se vor amplifica.

    Noul program pentru Grecia trebuie reproiectat de la zero, în baza unui nou set de principii, concentrat pe deficienţele structurale ale economiei elene, potrivit unei analize realizată de Reuters.

    Ar trebui creat un mediu în care afacerile să funcţioneze, antreprenoriatul să fie eliberat, iar investiţiile să fie profitabile. Statul ar trebui să fie un susţinător şi nu un impediment pentru activităţile antreprenoriale.

    În domeniul social, programul ar trebui să facă tot posibilul, inclusiv financiar, prin împrumuturi sau granturi, pentru a împiedica Grecia să intre în haos şi să devină un stat eşuat. Noul program ar trebui în mod explicit să fie pe termen lung, nu pe termen scurt, legat de ţintele fiscale, şi să beneficieze de susţinerea populaţiei şi a partenerilor externi. Numai astfel ar putea fi reduse incertitudinile care sunt cel mai mare obstacol pentru redresarea socială şi economică.

  • ACEA a îmbunătăţit estimarea de creştere a vânzărilor auto în Europa la 5%, în 2015

    Anul trecut au fost înmatriculate în Europa 12,6 milioane de vehicule de pasageri, 2014 fiind primul an în care a avut loc o creştere a vânzărilor de la declanşarea crizei financiare mondiale în 2007.

    “Această creştere s-a menţinut pe parcursul primului semestru din 2015. ACEA a îmbunătăţit estimarea pentru întregul an la 5%”, se arată într-un comunicat al ACEA.

    Cererea este totuşi sub nivelul record de aproape 16 milioane de automobile înregistrat în 2007, precizează asociaţia.

    Potrivit celor mai recente date ale ACEA, piaţa auto europeană a avansat cu 6,8% în intervalul ianuarie-mai, la 5.805.367 de autoturisme. Toate marile pieţe au înregistrat creşteri, contribuind la evoluţia pozitivă a pieţei. Astfel, Spania a consemnat un avans de 21,7% al înmatriculărilor, Italia de 15,2%, Marea Britanie de 5,7% şi Germania de 3,6%, iar Franţa de 3,8%. Cel mai mare declin al înmatriculărilor, între pieţele mari, a avut loc în Austria, de 4,6%.

  • Maşina de cusut a Europei a devenit a doua industrie exportatoare a României

    Producători români sau străini, cu zeci, sute sau chiar mii de salariaţi fiecare, şi‑au împărţit strategic harta României. „Pantofarii” s-au înghesuit în vestul ţării, în judeţe precum Bihor, pariind pe apropierea de Occident şi pe salariile mici din zonă. La polul opus, producătorii de îmbrăcăminte s-au concentrat pe estul ţării şi pe zona de sud, atraşi de forţa de muncă experimentată, de salariile mici şi de lipsa de investiţii din zonă.

    Regiunea istorică a Moldovei este „cenuşăreasă“ în materie de investiţii străine atrase în ultimele două decenii şi jumătate, având în vedere că sumele totale aduse de investitorii străini la capitalul companiilor pe care le-au înfiinţat în România au fost de două-trei ori mai mici decât cele din Transilvania şi Muntenia şi de zece ori mai mici faţă de cele din regiunea Bucureşti-Ilfov.

    În acest context, în oraşe precum Focşani sau Botoşani producţia de îmbrăcăminte este cea mai importantă industrie, fabricile de aici fiind cele care au ţinut în viaţă atât centrele urbane, cât şi satele aflate pe o rază de până la 60-100 de kilomentri. Aici, angajaţii din industria textilă aleg fie să plece în străinătate să muncească, fie să croiască şi să coasă haine pe un salariu care de multe ori nu depăşeşte pragul de 1.000 de lei net.

    „În Focşani, industria textilă este cea mai importantă. Sunt producători mici care lucrează cu clienţi mass market (şi nu pot plăti salarii mai mari – n.red.), de aceea noi trebuie să fim atenţi cu politica salarială pentru a păstra în Focşani industria aceasta”, spunea recent Bernard Cheere, CEO al Artifex, unul dintre cei mai mari producători locali de textile. Producătorul de textile Artifex realizează în Focşani haine pentru unele dintre cele mai importante branduri de modă din lume precum Hugo Boss, Massimo Dutti, Lacoste Premium sau COS.

    Artifex are peste 1.300 de salariaţi, iar peste 50% dintre aceştia locuiesc în afara Focşaniului, unii venind de la 60 de kilometri distanţă. Oficialii companiei nu dau detalii despre salariile pe care le plătesc, afirmând doar că sunt în linie cu piaţa. Salariul mediu brut în industriile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte a ajuns anul trecut la 1.610 lei, fiind în continuare cu circa 30% sub media pe economie. Joburile de croitor şi cusător sunt printre cele mai prost plătite în România, alături de cele de casier în magazine şi de menajeră în HoReCa.

    Dacă fabricile mari plătesc salarii ce pot ajunge la 2.000 de lei brut, există şi companii care plătesc salariaţii cu minimul pe economie. „Salariile din industria locală de textile şi încălţăminte vor creşte, ne aliniem treptat standardelor din Europa. Nu cred că această situaţie va afecta piaţa locală, România beneficiind de două avantaje majore – poziţia geografică şi experienţa forţei de muncă”, spune Raul Poruţiu, managing director al companiei YKK România, filială a grupului japonez cu acelaşi nume. Japonezii au vân-dut anul trecut 26 de milioane de fermoare către mai mult de 400 de producători locali de textile, pantofi şi accesorii auto. România este aşezată aproape de Occident, unde îşi au sediile şi centrele de distribuţie cele mai mari companii de modă din lume. Astfel, costurile de transport sunt reduse, la fel şi timpul necesar livrării. Contextul este favorabil dat fiind şi că Asia pierde teren. „Din Asia se întorc o serie de comenzi în România. Nici nordul Africii nu mai este mirajul de acum câţiva ani. Cred astfel că majorarea salariilor nu se va reflecta în numărul de comenzi, care nu vor scădea, dar nici nu vor creşte. Va avea loc o stabilizare a pieţei”, explică Poruţiu.

    De aceeaşi părere este şi şeful Artifex, al 12-lea cel mai mare producător local de haine şi încălţăminte. El afirmă că salariile din România vor creşte, însă Artifex va rămâne aici pentru că are planuri de investiţii pe termen lung în România. Economiile vestice îşi mută fabricile, iar nordul Africii este o destinaţie pentru producţia de haine pentru zi. Europa de Est, unde România şi Bulgaria sunt cele mai mari pieţe, primeşte comenzile mai complicate, potrivit lui. El explică faptul că Ungaria şi Cehia nu mai sunt competitive în ceea ce priveşte salariile, de aceea fabricile subcontractează producători din România şi din alte ţări. Pe termen lung însă, aceasta nu este o soluţie.

  • Mai multe ţări europene s-au confruntat în weekend cu temperaturi record, urmate de furtuni

    Serviciul german de meteorologie DWD a înregistrat duminică 40,3 grade Celsius în oraşul bavarez Kitzingen, cea mai mare temperatură din ţară de la începutul măsurătorilor în 1881, relatează Deutsche Welle.

    Într-o ţară obişnuită cu vreme răcoroasă şi ploi în lunile de vară, multe persoane au suportat cu greu canicula şi unele au încercat să se răcorească mergând la înot. Prin urmare, autorităţile germane au anunţat că cel puţin 12 persoane s-au înecat pe parcursul weekendului.

    Temperaturile ridicate au condus de asemenea duminică la furtuni violente în multe părţi din Germania, care au smuls copaci din rădăcini şi au blocat linii feroviare şi autostrăzi. Mai multe locuinţe au fost inundate şi cel puţin două persoane au fost rănite de trăsnete.

    Şi Elveţia s-a confruntat cu o vreme caniculară la sfârşitul săptămânii trecute, iar doi cetăţeni străini au fost găsiţi morţi în râul Limmat din Zurich duminică, relatează site-ul TheLocal.ch.

    Duminică s-au înregistrat aproape 38 de grade Celsius la Geneva şi aproximativ 35 de grade în restul ţării, iar serviciul naţional MeteoSwiss a prelungit alerta de caniculă pentru luni şi marţi în majoritatea oraşelor.

    Poliţiştii au descoperit cadavrul unui cetăţean spaniol în vârstă de 25 de ani în râul din Zurich în care înotase, după care au găsit şi trupul unui turc de 25 de ani. Alte două persoane s-au înecat în Elveţia joi şi vineri.

    După căldura din weekend, mai multe regiuni din Neuchatel până în Saint Gallen au fost vizate duminică noaptea de furtuni, ploi abundente şi rafale de vânt de până la 111 kilometri pe oră.

    Duminică a fost de asemenea cea mai călduroasă zi din acest an în Danemarca, cu temperaturi de aproximativ 31 de grade Celsius, dar şi în această ţară vremea s-a răcorit, canicula fiind înlocuită duminică noaptea de furtuni şi ploi abundente, relatează site-ul TheLocal.dk.

    După unul dintre cele mai călduroase weekenduri din acest an, Suedia a înregistrat la rândul său, luni dimineaţă, temperaturi mai reduse şi furtuni, însoţite de tunete şi fulgere, relatează site-ul TheLocal.se.

    Vremea rea intervine în condiţiile în care numeroşi suedezi pleacă în concediu săptămâna aceasta. Majoritatea companiilor din Suedia le oferă angajaţilor posibilitatea de a-şi lua patru săptămâni consecutive de concediu vara, de obicei la începutul lunii iulie.

    Valul de caniculă din Spania a declanşat un incendiu de vegetaţie în nordul ţării, în regiunea Aragon, care a distrus aproximativ 8.000 de hectare de teren, determinând evacuarea a 1.500 de persoane, potrivit autorităţilor, citate de site-ul TheLocal.es.

    Aproximativ 500 de pompieri şi 26 de avioane şi elicoptere luptă împotriva flăcărilor, care au izbucnit pe fondul temperaturilor de 40 de grade Celsius.

    Şi Polonia s-a confruntat în ultimele zile cu un val de caniculă, iar 41 de persoane au murit înecate de vineri până duminică, relatează Radio Polonia. Poliţia a avertizat cetăţenii cu privire la riscul de a intra în apă prea repede, dar şi privind consumul de alcool.

    În Marea Britanie, două persoane au murit şi alte două au fost rănite duminică, după ce au fost lovite de trăsnet în munţii Brecon Beacons din Ţara Galilor, relatează BBC News Online. Furtunile însoţite de tunete şi fulgere s-au produs după câteva zile de temperaturi ridicate.

  • Ţara din Europa unde salariul MINIM este de 1.500 de euro pe lună. Cele mai bune ţări din Europa unde să munceşti. Pe ce loc se află România

    Salariul minim a crescut, în euro, de mai bine de trei ori în ultimii 15 ani, beneficiind de cea mai accelerată creş­tere din rândul statelor euro­pene în perioada menţionată, însă în continuare este la nivelul de 40% din valoarea salariului mediu la nivel naţional. 

     

    Salariul minim a crescut, în euro, de mai bine de trei ori în ultimii 15 ani, beneficiind de cea mai accelerată creş­tere din rândul statelor euro­pene în perioada menţionată, însă în continuare este la nivelul de 40% din valoarea salariului mediu la nivel naţional.

    În Germania, ţară care a introdus salariul minim de anul acesta, salariul minim este de circa 68% din salariul mediu la nivel naţional.

  • Val de caniculă în Europa de Vest, cu temperaturi-record în mai multe oraşe

    Autorităţile din Franţa şi din alte ţări au avertizat bătrânii, familiile şi persoanele vulnerabile să fie atente la riscurile pentru sănătate. Oficialii din Paris au deschis camere cu aer condiţionat pentru public.

    O masă de aer cald care circulă către nord dinspre Africa a ridicat considerabil temperaturile din Spania, Portugalia, Marea Britanie şi Franţa în ultimele zile. Sud-vestul Franţei a înregistrat marţi temperaturi de 42 de grade Celsius, iar Cordoba (sudul Spaniei) aproape 44 de grade Celsius.

    Ultima oară când s-au înregistrat 40 de grade Celsius la Paris în iulie a fost în 1947, potrivit meteorologului Francois Gourand de la Meteo France. Luna august este în general mai fierbinte, dar ultima dată când Parisul a avut 40 de grade Celsius în această lună a fost în 2003.

    La gara Lyon din Paris, au fost difuzate în mod repetat anunţuri prin care călătorii erau sfătuiţi să bea multă apă şi să nu se suprasolicite. Medicii au fost în stare de alertă, pentru a răspunde prompt în cazul unor situaţii de urgenţă.

    “Avem multe zile de caniculă înainte”, a afirmat Gourand, adăugând că o mare parte din sudul Franţei, de la Toulouse până la Lyon, va înregistra temperaturi de până la 41 de garde Celsius până la mijlocul săptămânii viitoare.

    În Marea Britanie, care este mai puţin obişnuită cu astfel de temperaturi decât vecinii săi, miercuri s-au înregistrat 34 de grade Celsius la Londra.

    Numeroşi călători de la metroul din Londra au declarat însă că nu îi deranjează căldura. “Îmi place. Nu pot să mă plâng”, a afirmat Maggie Cloud, o studentă care plănuia să se relaxeze în parc. “Plătim mulţi bani ca să mergem în vacanţe în străinătate, iar acum avem vremea bună aici. Este mai ieftin”, a adăugat ea.

    În Spania, turiştii veniţi pentru a se bucura de soare şi plajă erau de asemenea încântaţi de căldură. “Superb. Rezistăm foarte bine”, a declarat Petroneo Zaldumbide, un ecuadorian în vârstă de 65 de ani aflat în vacanţă.

    Autorităţile spaniole au afirmat că ultima săptămână a adus temperaturi-record pentru luna iunie, Madridul înregistrând aproape 40 de grade Celsius, cea mai ridicată temperatură din ultimii 95 de ani.

    Portugalia, care se pregăteşte pentru un sezon dificil de incendii de vegetaţie, după o iarnă şi o primăvară foarte uscate, a avut cea mai fierbinte şi mai secetoasă lună iunie din ultimii 12 ani.

    Serviciul de Protecţie Civilă a afirmat că mai mult de 9.700 de pompieri, 2.000 de vehicule şi 45 de aeronave vor fi pregătite în orice clipă să intervină. De asemenea, vor fi angajaţi şomeri în aproximativ 230 de turnuri de monitorizare antiincendiu din ţară.

  • Anunţul care produce un cutremur în toată Europa, plus o demisie pusă pe masă. „De ce românii au putut să îndure şi grecii nu?!”

    „De ce românii au putut să îndure şi grecii nu?!” Grecii resping austeritatea şi reclamă că măsurile care li se cer sunt „umilitoare”.

    Europa e în pragul unui cutremur de proporţii, întreaga construcţie europenă riscând să se prăbuşească. România este direct afectată.

    CÂT DE „UMILITOARE” SUNT REFORMELE CERUTE GRECIEI: IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ROMÂNIA

  • Robotizarea uzinei Dacia Mioveni, la 15 ani de la preluarea de către Renault

    Pe platforma uzinei Dacia lucrează peste 17.000 de angajaţi, dintre care 14.000 ţin direct de activitatea Automobile Dacia şi de producţia de maşini, iar orice zi de muncă şi orice schimb de tură încep cu o avalanşă de angajaţi care vin la muncă.

    Din 2013, odată cu lansarea noii generaţii de Logan şi Sandero, pe lângă toţi aceşti angajaţi îşi fac loc tot mai mulţi roboţi. Faţă de anul 2004, când a intrat în producţie prima generaţie a Logan şi când era un singur robot în uzină, cel care aplica masticul pentru lunetă şi parbriz, acum aceştia se regăsesc în toate secţiile uzinei.

    Cea mai avansată secţie a uzinei este uzina de motoare, acolo unde, pe lângă clasicele propulsoarepe benzină de 1,4 şi 1,6 litri cu opt valve produse acum numai pentru export (deoarece nu mai echipează modelele Dacia livrate în UE), se produce şi motorul TCe 0,9 litri pe benzină de 90 CP, acesta fiind produs exclusiv în România.

    Hala de producţie arată acum „de înaltă tehnologie“, dar este acelaşi loc unde înainte erau produse transmisiile pentru vechile Dacii 1310, celebrele Berline, îşi aminteşte Emil Corbu, şeful departamentului motoare, care are o vechime de mai bine de două decenii în cadrul uzinei Dacia. Acum, în hală se produc anual 450.000 de motoare 0,9 TCe, faţă de 350.000 de unităţi la început, în 2012.

    Adevărata transformare este vizibilă însă la presaj, unde angajaţii stau aproape de prese de zeci şi sute de tone şi unde tabla adusă de la Kosice din Slovacia, de la US Steel, este transformată în elemente de caroserie. Tablă mai vine şi de la Galaţi, însă doar cea utilizată la interior, precizează Florin Şerbănescu, şeful adjunct al departamentui de presaj. În total, secţia ocupă 50.500 mp, din care 30.500 mp (mai bine de trei hectare) sunt destinaţi producţiei, iar 13.500 mp depozitării. În hala de presaj a fost instalată, din 2013, o linie TGSE complet automatizată în urma unei investiţii de 24 milioane de euro, care produce elemente de caroserie alături de cei 1.330 de angajaţi, din care 93% sunt operatori.

    Renault a demarat procesul de modernizare şi de robotizare a liniei de producţie pentru a reduce costurile şi a început cu secţia de presaj, unde sunt create din tablă elementele de caroserie şi unde gradul de automatizare este programat a creşte de la 10% anul trecut, când a fost instalată prima presă automată, la 30% anul viitor când va fi finalizat procesul actual.

    „Secţia presaj este una care trebuie modernizată. Noi am început să automatizăm părţi din linia de presaj,  pe posturi grele din punct de vedere ergonomic şi care generau accidente, unde se lucra cu piese mari“, a explicat Cornel Olendraru, directorul uzinei Vehicule din cadrul Automobile Dacia, care are în subordine peste 7.000 de angajaţi împărţiţi între presaj, caroserie, vopsitorie şi asamblare vehicule. Faptul că angajaţii lucrează cu componente mari de tablă poate genera accidente de muncă şi implicit costuri mai mari pentru companie. De asemenea, şi secţia caroserie va fi modernizată atât prin instalarea de roboţi, cât şi prin optimizarea fluxurilor de producţie.

  • La plajă în Europa

    Unii nu se simt bine dacă nu au în jurul lor o mulţime de oameni, chiar şi la plajă, alţii preferă locurile mai retrase unde să stea liniştiţi la soare, iar prin Europa se găsesc destule locuri care să le ofere ce doresc, consideră The Telegraph.

    La Plage Casadelmar de pe Peninsula Benedettu din Corsica este situată într-unul din cele mai liniştite puncte din zona Mediteranei, aproape de Porto Vecchio, locul unde trag iahturile bogaţilor şi unde sunt magazinele cu articole de lux pentru ei. Complexul La Plage Casadelmar cuprinde mici case de piatră simplu decorate, iar cei care-i trec pragul pot alege să lenevească sau să practice sporturi nautice, dar şi să meargă la o partidă de călărie sau în excursii gastronomice.

    Pe Coasta Lisabonei, în Portugalia, se află Areias do Seixo, cam la jumătate de oră de mers cu maşina de capitala ţării. Micul hotel cu vedere la Atlantic are 14 dormitoare cu sobiţe cu lemne şi pereţii decoraţi cu fragmente de poezii scrise cu creta.

    Oaspeţii pot aduna scoici sau căuta alte ”comori“ pe plajă sau se pot aduna seara la un foc de tabără să asculte cântece de chitară ori relaxa la un spa cu tratamente ayurvedice. Între Corsica şi Sardinia se află o insulă numită Cavallo, destinaţie preferată a vedetelor în anii ‘70, dar care în prezent este un loc mult mai liniştit, în care se află doar un hotel (Hotel & Spa des Pecheurs), soare, nisip şi se pot practica sporturi nautice.

    În apropiere de Bordeaux, în Franţa, se află Dune du Pilat (Duna lui Pilat), o zonă cu dune de nisip ca în Sahara, la marginea căreia se găseşte La Corniche, în Pyla Sur Mer, un hotel în care se adună cei bogaţi începând din anii ‘30. Oaspeţii se pot plimba pe plaja de lângă hotel sau pot închiria biciclete să exploreze împrejurimile, fără a fi deranjaţi de hoarde de turişti.
     

  • Discovery Communications a achiziţionat drepturile de difuzare în Europa ale Jocurilor Olimpice cu 1,3 miliarde de euro

    Comitetul Olimpic Internaţional a anunţat astăzi acordarea drepturilor de difuzare TV şi pe toate platformele, în toate teritoriile din Europa, mai puţin în Rusia pentru cele patru ediţii ale Jocurilor Olimpice din perioada 2018 – 2024 companiei Discovery Communications, care deţine Eurosport.  

    Discovery a achiziţionat drepturile exclusive în valoare de 1,3 miliarde de euro, pentru toate platformele, inclusiv pentru canale TV libere la retransmisie, canale TV cu plată, online şi pe mobil, disponibile în toate cele 50 de ţări şi teritorii din Europa. În linie cu cererile Comitetului Olimpic Internaţional şi ale fiecărei pieţe în parte, Discovery şi-a luat angajamentul ca, pe durata competiţiei, să transmită un minim de 200 de ore din cadrul Jocurilor Olimpice şi 100 de ore din cadrul Jocurilor Olimpice de Iarnă pe canale TV libere la retransmisie. Discovery va sublicenţia o parte din drepturi în mai multe pieţe din Europa.

    Discovery şi Eurosport aduc astfel pentru Jocurile Olimpice o acoperire de peste 700 de milioane de telespectatori din Europa. Acoperirea asigurată de Discovery şi Eurosport va fi extinsă prin  acces la canale libere la retransmisie şi prin intermediul unor parteneriate cu furnizori de conţinut şi distribuitori.  

     “Marcăm astăzi un moment istoric, prin adăugarea inelelor Olimpice la portofoliul Discovery Communications. Angajamentul pe termen lung încheiat cu domnul Preşedinte Thomas Bach şi cu Comitetul Olimpic Internaţional consolidează poziţia Eurosport drept cel mai important grup media de sport din Europa, extinzând prezenţa Eurosport pe toate platformele. Eurosport are deja experienţa difuzării sporturilor de vară sau de iarnă prezente în cadrul Jocurilor, însă difuzarea Jocurilor Olimpice, cel mai important eveniment din lume transmis în direct, este o oportunitate editorială şi strategică unică. Mai mult, acest nou parteneriat este un câştig imens pentru fanii sportului din Europa, care vor avea la dispoziţie multiple programe disponibile pe orice platformă, ceea ce ne va asigura că flacăra olimpică va arde pe tot parcursul anului”, a declarat David Zaslav, Preşedinte şi CEO Discovery Communications. 

    “Am preluat Eurosport în urmă cu un an, asumându-ne pe termen lung misiunea de a revigora şi de a consolida reţeaua şi brandul. Anunţul de astăzi este un pas înainte în atingerea acestui obiectiv. Expertiza unică a Eurosport şi posibilitatea de a difuza Jocurile Olimpice în 50 de pieţe în 20 de versiuni lingvistice, prin intermediul unor platforme multiple, reprezintă un câştig imens pentru iubitorii sportului. Suntem încântaţi şi onoraţi să semnăm acest parteneriat cu unul dintre cele mai cunoscute şi cele mai puternice branduri la nivel global, care nu doar că aduce cel mai important eveniment mondial, ci şi împărtăşeşte valorile noastre fundamentale, legate de a implica şi inspira oamenii, pe lângă a le oferi divertisment”, a declarat şi JB Perrette, Preşedinte Discovery Networks International.

    Parteneriatul include ediţia a XXIII-a a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la PyeongChang din 2018 şi ediţia a XXXII-a a Olimpiadei de la Tokyo din 2020, precum şi Jocurile Olimpice din 2022 şi 2024 ale căror oraşe-gazdă încă nu au fost anunţate.