De exemplu, pentru modelul iPhone 3GS, vandut cu 500 de dolari,
profitul Apple ajunge la 64% (321 dolari), potrivit unui studiu al
ABDBI Institute.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Tag: produse
-
Cat costa si care e profitul Apple din vanzarea unui iPhone!
-
Shopping de criza. Unde s-au inghesuit 250.000 de romani la cumparaturi
In mallurile Iulius din Timisoara, Cluj si Iasi “250.000 de
clienti au profitat din plin de cele mai mici preturi ale toamnei,
reduse cu pana la 80% si de variata oferta de entertainment”, spun
reprezentantii Iulius Group. Amatorii de cumparatori din cele trei
orase din provincie si din localitatile din imprejurimi au
cheltuit, intr-o singura noapte, peste trei milioane de euro,
conform aceleiasi surse.Un calcul simplu arata insa ca cei mai multi dintre ei doar au
admirat vitrinele si s-au bucurat de evenimentele special gandite
de organizatori. In medie, fiecare din cei 250.000 de romani a
cheltuit numai 12 euro in magazinele din cele trei centre
comerciale.
Cititi mai multe pe www.gandul.info -
Sunt romanii prea saraci sa-si cumpere ieftin?
Daca ne uitam care sunt cele mai vandute produse electronice si
electrocasnice in magazinele online, vom avea o surpriza. Printre
cele mai bine vandute zece telefoane mobile, spre exemplu, pe eMAG
gasim patru modele cu preturi care depasesc 250 de euro, printre
care un iPhone 4 cu capacitate de 16 GB pe locul al treilea si
acelasi model, dar cu capacitate de 32 GB, pe locul al cincelea, la
preturi de 850 de euro, respectiv 900 de euro. Destul de piperate,
dat fiind ca un mobil costa in medie cateva zeci de euro,
beneficiind de subventiile acordate de operatorii de telefonie
mobila in magazinele GSM. Acelasi clasament in magazinul online
PCFun.ro contine tot patru telefoane mai scumpe de 250 de euro,
dintre care pe locul al treilea un model HTC care costa 500 de
euro. Pe pagina online a lantului de retail Domo, in top 5 al
vanzarilor se afla trei modele Nokia, intre care un N97 la pretul
de 600 de euro.
Rezultatul este acelasi si in cazul laptopurilor sau al
televizoarelor si al monitoarelor cu ecran plat, iar o cautare mai
amanuntita va dezvalui probabil prezenta unor produse scumpe in
topul dupa vanzari si in cazul altor categorii de produse. Oare a
trecut criza?Din zeci sau poate chiar sute de produse dintr-o
anumita categorie, de asteptat ar fi ca intre cele mai bine vandute
sa se gaseasca modelele din gama inferioara de pret, mai ales pe o
piata sensibila la pret, care s-a diminuat chiar si la jumatate la
anumite categorii de produse.“In medie, bonul de cumparaturi al unui roman este de
aproximativ 45 de euro, in timp ce in alte tari din Europa Centrala
si de Est vorbim de aproape 200 de euro”, apreciaza Iulian Stanciu,
omul de afaceri de la carma eMAG, care mai detine actiuni in
Asesoft si care a devenit recent actionarul majoritar, alaturi de
Sebastian Ghita, al lantului de electroretail Flanco. Stanciu se
refera la media cheltuielilor pe cap de locuitor intr-un an pentru
produse electronice, electrocasnice si IT, indicator care a scazut
in ultimii doi ani.
In cazul particular al telefoanelor mobile, pozitionarea unor
modele scumpe in topul vanzarilor poate fi explicat prin faptul ca
“domeniul a ramas chiar si in criza unul cu tendinte bizare”,
comenteaza Marius Ghenea, presedintele Fit Distribution, companie
care opereaza o serie de magazine online, inclusiv PCFun.ro.
Inainte de toate, produsele telecom au fost intre cele mai afectate
de criza de-a lungul ultimului an, vanzarile ajungand in al doilea
trimestru la 39 de milioane de euro, fata de 55 de milioane de euro
in perioada similara din 2009 si 73 de milioane in acelasi interval
din 2008, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de
piata Gfk.Totusi, mobilul este privit in continuare ca simbol al
statutului social pentru mare parte a populatiei active, continua
omul de afaceri explicatia, fiind nu doar cel mai vizibil, dar si
cel mai ieftin obiect care poate fi afisat in societate, prin
comparatie cu o masina sau locuinta. Iar dincolo de categoria
clientilor avizi de noile aparitii si dispusi sa sacrifice sume mai
mari pentru a avea ultimele modele de telefoane, pentru multi
dintre consumatorii care nu si-au mai permis extravagante in ultima
perioada, celularul a fost printre putinele achizitii mai la
indemana.In ce priveste celelalte categorii de produse unde, cel putin in
magazinele online, topul vanzarilor este presarat cu modele scumpe,
o posibila explicatie ar fi data de sintagma binecunoscuta ca
“suntem prea saraci ca sa cumparam lucruri ieftine”. Intregul
context economic din ultimii doi ani a impins consumatorii sa
devina mai cumpatati si sa se gandeasca de doua ori inainte sa faca
o achizitie. Oamenii au ajuns sa cumpere mai putin si chiar sa
amane anumite cumparaturi, mai ales din IT, piata care a coborat de
la vanzari trimestriale de peste 200 de milioane de euro la numai
69 de milioane de euro in al doilea trimestru din 2010, potrivit
Gfk. Cei ce totusi au facut achizitii au fost dispusi sa
cheltuiasca poate mai mult in virtutea lucrului care atunci cand
are un pret mai ridicat este in multe cazuri si mai bun ori mai
durabil.
-
De ce trebuie sa descopere producatorii ambalajele verzi
“De fiecare data cand merg la cumparaturi si vad pe rafturile
din supermarket 1.500-2.000 de produse, ma intreb de ce nu vede
nimeni, dincolo de bunuri, si acelasi numar de deseuri de
ambalaje.” Profesorul Michael Braungart anticipa la inceput de
octombrie la Bruxelles spusele specialistilor de mediu din Comisia
Europeana si liniile de responsabilitate pe care le traseaza pentru
anii ce urmeaza. Practic, dincolo de obiectivele de reciclare pe
care fiecare stat membru trebuie sa le indeplineasca pana la
termenul agreat, preventia aparitiei gunoiului, sarcina care cade
exclusiv in sarcina producatorilor, a ajuns in centrul
atentiei.
“Producatorul are anumite responsabilitati, iar o parte dintre
ele trebuie sa si le asume singur. Noua directiva-cadru stipuleaza
ca pana in 2013 fiecare stat membru trebuie sa aiba o strategie
privind preventia”, spune Ionut Georgescu, directorul Directiei
Deseuri din Ministerul Mediului si Padurilor. De fapt, lucrurile
nici nu pot sta altfel, dat fiind ca la consumator e imposibil sa
vorbim de preventia aparitiei gunoiului, ci mai degraba de
colectare selectiva si eficienta.Tendintele in materie, la nivel
european si mondial, sunt clare in privinta a ceea ce se numeste
“economia verde”. Producatorii devin constienti de faptul ca
responsabilitatea pe care o au se transpune atat in indeplinirea
obligatiilor si a tintelor de reciclare a ambalajelor puse pe
piata, pe principiul “poluatorul plateste”, cat si in dezvoltarea
unor tehnologii care sa le permita eficientizarea productiei de
ambalaje din punct de vedere ecologic.Unii dintre producatori au preocupari in acest domeniu, nu ca
scop in sine si in mod constient, ci pur si simplu ca o reactie de
adaptare la piata. De fapt, se cauta solutii eficiente de ambalare
de catre producatori ca raspuns la necesitatea de a diminua
costurile de productie, manipulare si transport. Nu trebuie sa
uitam nicio clipa faptul ca de regula ceea ce a miscat cu adevarat
lucrurile a fost forta pietei sau anumite actiuni proactive la
nivel european, cu repercusiuni si pe piata romaneasca. In cazul
detergentilor concentrati, de exemplu, a scazut cantitatea de
ambalaj, raportat la unitatea de produs – deci cu toate ca scopul
principal nu a fost neaparat legat de protectia mediului, ci
aspecte legate de eficientizarea costurilor, s-a inregistrat si un
impact pozitiv asupra naturii.
“In acest moment, nu cred ca reciclabilitatea conteaza pe piata
romaneasca pentru un producator de ambalaj pentru simplul motiv ca
nu exista niciun instrument legal, economic sau de alta natura care
sa-l determine sa faca acest lucru”, incepe o discutie cu BUSINESS
Magazin Sorin Popescu, directorul general al Eco-Rom Ambalaje. In
acest caz, putem sa ne amintim reactia pietei la eco-taxa pentru
sacose, cand solutia a fost de a gasi cai prin care sa se
demonstreze ca materialul utilizat este biodegradabil, evident
numai ca reactie la o cerinta legala.Popescu sustine ca ar conta mai mult in acest moment
diferentierea produselor si costul ambalajului: “Pentru cost, in
masura in care raportul ambalaje din materie prima virgina versus
cele din materie prima secundara, adica din deseuri, inclina spre
cele din urma, atunci acestea devin mai competitive”.Iar primii
pasi par sa vina de la multinationale, producatori cu activitate si
in tari in care managementul deseurilor e o reala preocupare pentru
cetateni.“Majoritatea marilor producatori europeni prezenti in Romania
stiu de multa vreme ca ambalajele sunt surse importante de avantaj
concurential pentru produsele lor”, remarca Stefan Liute,
directorul de strategie al Grapefruit, agentie specializata in
strategii de branding, adaugand ca, la noi, doar o parte dintre
producatori au invatat acest lucru, dar e “imbucurator” ca numarul
celor care investesc in ambalaje bune din toate punctele de vedere
creste. Lucrurile se misca insa lent, iar cert e ca raportul dintre
imaginea produsului, ca aspect vizual, si apropierea sa de natura
nu se va echilibra decat atunci cand caracterul ecologic sau
reciclabil va fi combinat cu eficienta economica. Altfel spus, cand
ambalajele ecologice vor fi si cele mai atractive din punctul de
vedere al costurilor pentru producatori, atunci ele vor avea o
pondere semnificativa din piata. Intre timp, caracterul ecologic
este cu adevarat important pentru un numar mic de branduri, in
general de nisa. -
Care sunt cele mai ieftine produse din hipermarketuri
Din cele 2.000 de tone de mustar pe an, plus alte cateva sute de
tone de ketchup si maioneza produse de o fabrica din Sibiu, doar 40
% din productie este vanduta pe cont propriu, iar restul ajunge in
hipermarketuri.Toate lanturile Carrefour, Cora, Real, Metro, Mega Image, Penny
sau Profi vand alimente, cosmetice, produse de igiena sau scutece,
pe care pun marca proprie. Preturile sunt cu 20 pana la 40% mai
mici fata de marcile cunoscute la nivel national. Dar marii
producatori sustin ca pretul mic poate ascunde o calitate mai
slaba.“Daca intr-un tip de salam avem un procent de carne, de slanina
si de alte componente, atunci, ca sa scoti un pret mai mic, reduci
procentul de carne”, explica Dragos Frumosu, presedintele
Federatiilor Sindicale din Industria Alimentara.Cititi mai multe pe www.incont.ro
-
Asesoft Distribution vinde produse HP de 15 mil. euro in 2011
Incepand cu acest an, compania Asesoft Distribution va distribui
pe piata locala produse din gama computerelor si echipamentelor
all-in-one (imprimante, multifunctionale) ale HP, ca parte a unui
nou contract semnat cu producatorul de echipamente electronice si
IT. Astfel, pana la finalul anului Asesoft si-a propus sa devina
cel mai mare distribuitor HP in acest segment de produse si
estimeaza pentru 2011 venituri de 15 milioane de euro din acest
contract, potrivit lui Razvan Ziemba, directorul general al
companiei.“Semnarea parteneriatului HP vine in continuarea strategiei de
extindere a gamei de produse si de consolidare a pozitiei noastre
pe piata de profil din Romania”, spune Ziemba. Printre partenerii
adaugati in portofoliu in ultimul an de Asesoft Distribution se
numara Belkin, HTC, Samsung, Sony Audio-Video si Sony
Professional. -
Ia te uita ce mi-am luat
Aceasta pare sa fie filozofia unor adolescente si tinere
devenite vedete pe YouTube, cu clipuri cu milioane de
vizualizari.O adolescenta de paisprezece ani din Manchester le povesteste
celor interesati ce si-a mai cumparat ea si de ce, neuitand sa
mentioneze si magazinul de unde si-a luat produsele cu care se
lauda. A ajuns, in cei trei ani de cand tine jurnale video pe care
le posteaza pe YouTube, la peste 2,7 milioane de vizionari, iar
succesul ei in randul internautilor a determinat diverse marci sa-i
trimita produse vestimentare, de machiaj si bijuterii, in timp ce
diverse firme se inghesuie sa-i solicite recenzii la produsele
lor.Printre vedete se mai numara si doua surori din Tennessee, care,
pe langa parteneriatul cu YouTube incheiat ca urmare a traficului
generat de clipurile lor, mai castiga bani frumosi si din
onorariile platite de diverse companii care vor sa li se prezinte
produsele. Tinerele sau tinerii cu jurnale video (vloguri) pe
YouTube sunt o categorie preferata de magazinele online spre a le
face publicitate, caci prezentarea produselor firmei intr-un vlog
de cel mult zece minute (limita impusa de site pentru fisierele
video) poate duce la cresteri substantiale ale vanzarilor, in unele
cazuri chiar la o triplare a lor sau mai mult.Sunt preferati vloggerii pentru libertatea lor de a posta opinii
si pentru ca, fiind de aceeasi varsta cu publicul-tinta si folosind
o cale audiovizuala la indemana oricui, mesajele publicitare pot fi
transmise mai usor catre tineri si adolescenti.Singura problema ce se pune este daca publicul care se uita la
astfel de jurnale stie ca produsele prezentate apar in vlog ca
urmare a unui contract incheiat cu firma producatoare sau cu un
magazin ori pentru ca acestea le-au oferit gratuit vloggerului. Cel
putin in America, provenienta produsului trebuie mentionata, insa
nu toti vloggerii o fac, ceea ce starneste deseori critici din
partea comentatorilor care ii acuza ca s-au vandut unei firme sau
alteia. -
Bomba cu ceas a bancherilor: 500.000 de clienti considerati riscanti de BNR
Economistii sustin ca bancile au luat masuri inca de anul trecut
in aceasta privinta, dar ca rezultatele nu pot fi intotdeauna
dintre cele mai bune. “Cand vine vorba despre creditele vechi, nu
sunt foarte multe lucruri pe care le pot face bancile. Procesul de
restructurare, prin marirea scadentei, de exemplu, a inceput deja,
insa unii clienti, pur si simplu, nu pot plati ratele”, afirma
analistul economic Aurelian Dochia.Din cauza exploziei somajului, numarul persoanelor care au
credite l-a depasit pe cel al angajatilor. Tinand cont ca in luna
mai numarul angajatilor era de 4,27 milioane de persoane, circa
230.000 de clienti sunt in situatia de a trebui sa ramburseze
creditele, desi nu au un loc de munca.
Cititi mai multe pe www.gandul.info. -
Doar 33% dintre companii investesc in produse si tehnologii noi
In schimb, 33% dintre companii – majoritatea mari – au investit
10,26 miliarde de lei pentru inovare numai in 2008, cea mai mare
parte pentru achizitia de masini, echipamente si software.Cele mai multe firme au preferat sa cheltuie banii pentru
implementarea si dezvoltarea de produse si procese noi, cum a
procedat una din doua companii, in timp ce 33% dintre intreprinderi
au inovat un proces. La polul opus, doar una din opt companii a
ales sa inoveze un produs.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro