Tag: europa

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Un milion de migranţi urmează să sosească în Europa până la sfârşitul lui 2016, avertizează ONU

    Numărul persoanelor care traversează Mediterana pentru a cere azil în Europa va atinge 400.000 anul acesta, iar anul viitor 450.000, potrivit unor estimări optimiste prezentate de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), într-un document care însoţeşte un apel la strângerea unor fonduri de urgenţă.

    “În 2015, UNHCR anticipează 400.000 de nou-sosiţi pe la Mediterana care vor solicita protecţie internaţională în Europa. În 2016, acest număr ar putea atinge 450.000, poate mai mult”, a avertizat Înaltul Comisariat ONU marţi, adăugând că 360.000 de persoane au parcurs deja acest drum anul acesta.

    Aproximativ 30.000 de refugiaţi şi imigranţi se află în prezent în Grecia, dintre care 20.000 pe Insula Lesbos.

    Un număr-record de migranţi traversează Grecia în Macedonia, unde mulţi iau trenul către Serbia.

    UNHCR a îndemnat la suplimentarea centrelor de primire în ţări ca Grecia şi Ungaria, în gestionarea acestui aflux.

    Sute de persoane aşteaptă, în aceste zone de primire, sub privirile atente ale poliţiştilor unguri. Ungaria a devenit o ţară de intrare de refugiaţilor şi imigranţilor în UE, pe ruta Grecia-Macedonia-Serbia.

    Însă Ungaria a refuzat oferte de ajutor din partea UNHCR.

    Un centru de primire de la frontiera cu Serbia se află într-un lan de porumb, unde migranţii dorm unerori sub cerul liber, în pofida temperaturilor de toamnă, înainte să fie distribuiţi către centre de tranzit deja supraaglomerate.

     

  • Refugiaţii reprezintă motiv de discordie în Europa, dar şi oportunitate pentru companii

    Când a revenit din vacanţa de vară, la jumătatea lunii august, cancelarul german Angela Merkel a stârnit neîncredere atunci când a descris problema refugiaţilor drept o provocare mai mare decât criza din Grecia, care a dominat scena europeană în prima parte a anului 2015. Nimeni în Germania sau în restul Europei nu mai pune acum la îndoială această analiză. Merkel a cerut între timp Uniunii Europene o poziţie unită în criza refugiaţilor, iar germanilor să respingă xenofobia. Unele state membre sunt însă pe cale să îşi închidă frontierele.

    Austria şi Ungaria iau măsuri de a ţine sub control refugiaţii, verifică documentele în trenuri şi reţin traficanţii de persoane. Ungaria construieşte un gard de-a lungul graniţei cu Serbia, în timp ce în Cehia şi Slovacia liderii politici spun să îşi vor apăra frontierele, sporind necesitatea ca ţările Uniunii Europene să găsească o soluţie comună pentru valul de oameni din Africa şi Orientul Mijlociu care inundă Europa.

    Criza s-a acutizat în august, după ce poliţia austriacă a găsit pe autostradă un camion abandonat cu 71 de refugiaţi morţi prin sufocare, în apropierea graniţei cu Ungaria, în timp ce numărul înecaţilor în largul coastelor libiene este în creştere.
    Germania se pregăteşte să primească peste 800.000 de emigranţi în acest an, dar alte ţări europene nu sunt dispuse să facă acest lucru, unele avertizând că nu vor să adăpostească musulmani.

    „Dacă Europa dă greş în problema refugiaţilor, asocierea sa cu respectarea drepturilor cetăţenilor riscă să se rupă. Europa în ansamblul ei trebuie să rezolve problema, actuala situaţie nu este satisfăcătoare“, a declarat Merkel reporterilor. Ea a arătat că dreptul la azil stă la baza Constituţiei germane, iar guvernul va concepe în septembrie un pachet cuprinzător pe această temă.
    „Ce mă afectează este că avem o asemenea ură şi atmosferă în această ţară. Nu există nicio scuză pentru asta“, a spus Merkel, în urma protestelor violente antiimigraţie care au avut loc în august în Germania.

    Liderii europeni vor o distincţie clară între refugiaţi şi migranţii economici. Premierul francez Manuel Valls a vizitat la sfârşitul lunii august Calais, un port francez unde sunt campaţi mii de migranţi care vor să ajungă în Marea Britanie, el cerând statelor UE să împartă echitabil povara de primire a solicitanţilor de azil. El consideră că trebuie făcută o diferenţă între cei care cer azil şi migranţii economici, care trebuie să să întoarcă la casele lor. „Toţi cei veniţi, fie că solicită azil, fie oportunităţi economice, merită să fie trataţi cu demnitate. Dar trebuie să fim fermi împotriva imigraţiei ilegale, nu îi putem confunda cu solicitanţii de azil“, a subliniat Valls.

    În Slovacia, vecină cu Ungaria, care ridică gardul la graniţa cu Serbia, premierul Robert Fico a spus căţara sa îi va ajuta pe cei care au nevoie de protecţie, dar că 95% sunt migranţi economici. El a adăugat că UE trebuie să preseze ţările din afara spaţiului Schengen să oprească fluxul de refugiaţi. „Nu vom susţine această nebunie a braţelor deschise, de adăpostire a tuturor, indiferent dacă sunt sau nu migranţi economici. Guvernul va proteja interesele Slovaciei şi va face o distincţie clară între imigranţii economici şi speculatori şi cei care au cu adevărat nevoie“, a avertizat Fico.

    Liderii europeni trebuie să găsească un echilibru între protejarea oamenilor care fug din faţa violenţelor şi alegătorii îngrijoraţi de valul de străini. Propunerea Comisiei Europene de a stabili cote de refugiaţi pentru fiecare ţară membră nu a avut succes, în condiţiile în care majoritatea statelor au refuzat să accepte numere specifice.

    În ultimele şase luni, în spaţiul Schengen au avut loc 340.000 de intrări fără documente, de trei ori mai multe decât în 2014, care la rândul său a fost un an excepţional. Miniştrii de Interne ai Uniunii Europene vor avea un summit special pe 14 septembrie pe această temă.
    Mii de emigranţi care părăsesc zonele de conflict din Africa şi Orientul Mijlociu traversează Mediterana către Grecia, iar majoritatea se deplasează spre nord, prin fosta Iugoslavie. Suedia, Germania, Ungaria, Italia şi Franţa acceptă cea mai mare parte a solicitanţilor de azil dintre cele 28 de state membre ale UE.

    Macedonia a declarat stare de urgenţă pe 20 august, când mii de oameni au trecut graniţa şi s-au ciocnit cu poliţia. „Problema este provocată de anunţul recent al Germaniei privind o atitudine mai flexibilă faţă de imigranţii care declară că vin din Siria. Informaţiile din presă au încurajat imigranţii ilegali“, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar.

    În acest timp, premierul ceh Bohuslav Sobotkan cere ţărilor membre ale Grupului de la Vişegrad, respectiv Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia, să pună la punct un plan de criză. Preşedintele ceh Milos Zeman, care a declarat în iulie publicaţiei Blesk că nimeni nu a invitat migranţii în Europa, a cerut armatei să contribuie la protejarea frontierelor ţării.

    Merkel: problema refugiaţilor, mai gravă decât criza din Grecia.

    Iniţial, afirmaţia cancelarului german a fost primită cu ridicări de sprâncene, dar nimeni din Germania nu mai contestă acest punct de vedere, după ce în ultimele săptămâni o serie de evenimente au adus subiectul refugiaţilor, iniţial consideraţi o problemă a statelor din sudul Europei, în centrul atenţiei publice, notează Reuters.

    În primă instanţă, Merkel a anunţat că se aşteaptă ca peste 800.000 de refugiaţi să vină în Germania în acest an, număr aproape dublu faţă de estimările de acum câteva luni. În al doilea rînd, au fost protestele de extremă dreapta împotriva refugiaţilor, în oraşul Heidanau din estul ţării, în care au fost răniţi peste 30 de poliţişti. Apoi, a fost camionul descoperit abandonat în Austria, cu 71 de refugiaţi morţi prin sufocare. Dintr-o dată, profunzimea crizei refugiaţilor a început să fie conştientizată în Germania.

     

  • ANUNŢUL care ia prin surprindere România. Când vor ajunge primii refugiaţi la noi în ţară

    Numărul imigranţilor care au traversat Marea Mediterană în cursul anului 2015 este de 350.000 de, iar cel puţin 2.643 de persoane au murit în această încercare de ajunge în Europa, potrivit unui raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). Nu peste multă vreme, refugiaţii vor ajunge şi în România.

    ANUNŢUL care ia prin surprindere România. Când vor ajunge primii refugiaţi la noi în ţară

     

     

  • AMENINŢAREA TERORISTĂ care ne paşte odată cu sosirea imigranţilor: “E clar că terorişti pot să pătrundă”

    Janos Hajdu, şeful Centrului ungar pentru luptă împotriva terorismului (TEK), a declarat că “este clar” că terorişti pot să pătrundă în Europa împreună cu valul de imigranţi, adăugând că Ungaria este îngrijorată de ameninţarea grupării extremiste Statul Islamic (SI).

    El a notat că un număr de organizaţii teroriste a îndemnat la comiterea unor atacuri în Europa.

    AMENINŢAREA TERORISTĂ care ne paşte odată cu sosirea imigranţilor: “E clar că terorişti pot să pătrundă”

  • O statuie din România, pe lista celor mai spectaculoase din lume, alături de Statuia Libertăţii. Este unică în Europa

    Pasionaţii de statui gigantice au avut surpriza să regăsească pe lista celor mai spectaculoase sculpturi din lume şi o piesă din România. Cei de la Business Insider au inclus în materialul lor una dintre cele mai spectaculoase creaţii de la noi, unică în Europa. Piesa sculptată direct în stâncă este doar cu 6 metri mai mică decât Statuia Libertăţii din New York.

  • Cum reuşeşte un sat din Transilvania să exporte afine în toată Europa

    Peste 50 de hectare cu afin se întind pe dealurile comunei Beriu, din judeţul Huendoara, acolo unde mai mulţi fermieri au înţeles că agricultura nu înseamnă doar grâu şi porumb ci, mai ales, culturile de nişă.

    Potrivit stiriagricole.ro, totul a început de la o firmă din Chile, care a cumpărat, în urmă cu şapte ani, 30 de hectare de teren în comuna Beriu, cunoscută pentru terenurile sale fertile. Întreaga suprafaţă a fost cultivată cu afini, iar cum afacerea a mers bine, localnicii s-au gândit să treacă şi ei la treabă şi şi-au înfiinţat propriile plantaţii.

    Potrivit sursei citate, cei care doresc să înfiinţeze o cultură de afin, pot utiliza o schemă de plantare de 3 metri între rânduri, iar plantele, între ele, cu o distanţă de minim 50 cm şi un metru. În funcţie de distanţele de plantare, densitatea pe un hectar poate fi cuprinsă 4.200 şi 6.600 de plante/hectar.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Băncile europene vor să vândă în 2015 credite în valoare record de 139 miliarde de euro

    Instituţiile financiare au renunţat deja de la începutul acestui an la credite de 54,5 miliarde de euro, iar împrumuturi de 84 de miliarde de euro sunt pe cale să fie vândute, se arată într-un raport al PWC, transmite Bloomberg.

    Majoritatea acestor vânzări, respectiv peste 60%, urmează să aibă loc în Marea Britanie şi Irlanda, după ce instituţiile financiare din cele două ţări au vândut împrumuturi de 125 de miliarde de euro într-o perioadă de cinci ani încheiată în 2014.

    “Nu este o surpriză că Marea Britanie, Irlanda şi Spania au fost cele mai active pieţe pentru portofoliile de credite din Europa, având în vedere că băncile din aceste ţări au fost foarte active în curăţarea bilanţurilor contabile. Italia a înregistrat o creştere puternică a activităilor în 2015 şi este unul dintre priuncipalele obiecte de interes ale investitorilor şi fondurilor internaţionale”, a declarat Richard Thompson, preşedintele diviziei PwC pentru consultanţă în domeniul portofoliilor din Europa.

    Luna trecută, Commerzbank şi Royal Bank of Scotland Group au vândut active de circa 1,4 miliarde de dolari, între care credite imobiliare, pentru consolidarea capitalului.

    În aprilie, RBS a vândut împrumuturi corporate, din America de Nord, în valoare de 5,6 miliarde de dolari către Mizuho Financial Group din Japonia.

    În acest an, băncile britanice intenţionează să vândă credite de 42,5 miliarde de euro, totalul pe 2015 urmând să atingă 56 de miliarde de euro, estimează PwC.

    Băncile din Irlanda ar putea vinde credite de 18,5 miliarde de euro, cele din Spania de aproximativ 20 de miliarde de euro, iar instituţiile financiare din Germania şi Italia în valoare de 22 de miliarde de euro, respectiv 16 miliarde de euro.

  • ANUNŢUL făcut de fiul lui Osama bin Laden pune pe jar SUA şi Europa

    Reţeaua teroristă Al-Qaida a difuzat o înregistrare audio cu un anunţ alarmant al lui Hamza bin Laden, fiul fostului lider al grupării Osama bin Laden.

    ANUNŢUL făcut de fiul lui Osama bin Laden pune pe jar SUA şi Europa

  • Unde poţi găsi de muncă în Europa? Aproape 600 de joburi disponibile acum pentru români

    Angajatorii din spaţiul economic european oferă 576 de locuri de muncă vacante. Acestea sunt:

    Germania:– 236 locuri de muncă: 20 comisionar, 16 operator stivuitor, 15 factor poştal, 15 bucătar/bucătar şef/bucătar specialist, 15 ospătar, 15 posturi pentru personal în industria gastronomiei de sistem, 15 şofer tir, 10 agent de securitate, 10 agent de pază, 10 betonist, 10 fierar betonist, 10 tâmplar/dulgher, 10 hamal, 9 muncitor metalurg, 7 lucrător depozit, 6 mecanic auto, 6 electrician, 5 sudor MIG-MAG, 5 barman, 5 mecanic instalaţii, 3 instalator/montator instalaţii de gaz, 3 operator CNC (laminor şi strung), 2 zugrav – vopsitor, 2 mecanic echipamente (utilaje) prelucrarea maselor plastice şi a cauciucului, 2 sculer, 2 tehnician sistem de securitate (alarmă şi supraveghere), 1 operator CNC (strungar/frezor), 1 mecatronist, 1 asamblor – montator (lucrător în producţie), 1 tehnician electronic㠖 service fibre laser de mare putere, 1 tehnician electronică, 1 tehnician electrotehnist, 1 manager vânzări, 1 optician;

    Marea Britanie: –158 locuri de muncă: 30 asistent medical de recuperare, anestezist, 35 îngrijitor persoane, 15 asistent medical terapie intensivă, 12 asistent medical pediatrie, 10 asistent medical pentru centre de îngrijire particulare, 10 şofer camion, 10 îngrijitor persoane/infirmier, 10 asistent, 9 bucătar, 8 îngrijitor copii/bonă, 3 asistent social/îngrijitor persoane, 1 asistent social, 1 asistent medical generalist, 1 infirmier, 1 pictor / vopsitor / polizator / carosier / pregătitor suprafeţe pentru lăcuit / montator componente auto, 1 operator camion, 1 vinificator- supraveghetor vie;

    Republica Cehă: –145 locuri de muncă: 50 lucrător în producţie (asamblarea aparatelor de aer condiţionat), 50 operator, 20 muncitor asamblare, 15 croitor,10 lucrător în prelucrarea lemnului;

    Suedia: –35 locuri de muncă: 15 vopsitor auto, 10 mecanic auto, 10 tinichigiu auto;

    Slovenia: –1 loc de muncă: 1 şofer autocamion;

    Spania: –1 loc de muncă: maseur.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă.

  • Aeroportul “Henri Coandă” pe locul 4 în Europa

    Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti a fost clasat de Airports Council International-Europe pe locul patru în topul european al aeroporturilor care au înregistrat cea mai mare creştere a traficului aerian în primul semestru din 2015, la categoria între cinci şi 10 milioane de pasageri, iar aeroporturile din Sibiu şi Cluj au intrat în top 5 la categoria sub 5 milioane de pasageri, informează Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti.

    Pe primele trei locuri în această categorie s-au clasat aeroporturile Milano-Bergamo, Porto şi Glasgow, locul al cincilea fiind ocupat de cel din Budapesta.

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat, în primele şase luni ale anului 2015, pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa “Aurel Vlaicu”, un trafic aerian de 4.217.213 pasageri şi 52.116 mişcări de aeronave (aterizări şi decolări). Din total, pe Aeroportul “Henri Coandă” s-au înregistrat 4.215.314 de pasageri şi 46.426 mişcări de aeronave.

    Numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în primul semestru din 2015 a înregistrat o creştere relevantă, de 12,58%. faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creându-se astfel premisele atingerii pragului de 9 milioane de pasageri în întreg anul 2015.
    La categoria aeroporturilor cu peste 25 de milioane de pasageri, clasamentul este deschis de Madrid şi continuă cu Istanbul Ataturk, Londra Gatwick, Amsterdam şi Barcelona.

    La categoria 10 – 25 de milioane de pasageri, pe primele locuri s-au clasat aeroporturile Atena, Londra Stansted, Istanbul Sabiha Gokcen, Dublin şi Lisabona, iar la categoria sub 5 milioane de pasageri, clasamentul este: Santorini, Sibiu, Cluj, Astrahan – Rusia şi Azore – Ponta Delgada.