Marile firme romanesti ajung sa plateasca cu 20-30% in plus pentru a atrage oameni cu experienta de multinationala, care au fost expusi la expertiza unor mari companii cu prezenta mondiala, dar si pentru a compensa riscurile asociate de catre manageri cu cariera intr-o firma cu actionariat romanesc.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
"Sunt cateva sute de manageri de calibrul acesta in piata, in jur de 500. In scenariul in care luam in considerare astfel de castiguri pentru primii trei oameni din companie – CEO, director financiar si director de operatiuni – numarul veniturilor de peste 10.000 de euro net ar putea ajunge la 1.000. Cu toate acestea, sunt putine companiile care isi platesc atat de bine first-line managerii", spune Razvan Soare, senior consultant la compania de executive search Stanton Chase.
Mai multe amanunte, pe www.zf.ro
“Putini directori executivi occidentali au
sesizat oportunitatile de afaceri care s-au ivit odata cu colapsul
comunismului din Europa de Est asa cum a facut-o Wolfgang
Ruttenstorfer, CEO al OMV Group”, scria in iunie 2004 Business
Week. Intr-un reportaj despre “veteranul OMV”, care lucreaza in
compania petroliera austriaca din 1976, revista americana sublinia
tocmai faptul ca Ruttenstorfer astepta cu nerabdare sfarsitul
anului 2004, cand spera sa castige licitatia de privatizare a
Petrom. Pentru ca, dupa cum sublinia revista si dupa cum admitea si
Wolfgang Ruttenstorfer, achizitia Petrom il putea aduce foarte
aproape de tinta pe care si-a impus-o la preluarea scaunului de
director executiv al OMV, si anume atingerea unei cote de piata de
20% in Europa Centrala si de Est in 2008.
In acest an, Wolfgang Ruttenstorfer are trei aniversari: sase ani
de cand face afaceri pentru OMV in Romania, sase ani de cand e CEO
al OMV si atingerea a 20% cota de piata in Europa Centrala si de
Est – tinta asumata cand a preluat conducerea companiei. Luand in
considerare ca Petrom e cea mai mare companie petroliera integrata
din tara si cea mai mare firma listata la bursa, nu-i gresit daca-l
numim pe austriac cel mai puternic strain din Romania.
Acum, Ruttenstorfer si-a mai rarit vizitele la biroul sau de la
Bucuresti: strategia pe care a imaginat-o pentru estul Europei in
2002, cand a ajuns la sefia OMV, a functionat, iar restructurarea
Petrom nu mai are nevoie de aprobarea lui la fiecare pas. Cand
vorbeste despre Petrom, Wolfgang Ruttenstorfer devine chiar mai
mandru decat atunci cand povesteste despre cei 50 de ani pe care ii
aniverseaza Schwechat, principala rafinarie a OMV, aniversare
gratie careia interviul cu BUSINESS Magazin a avut loc chiar in
interiorul rafinariei. Petrom pare mai important pentru
Ruttenstorfer decat alte proiecte: atat pentru ca este cea mai mare
realizare a sa de cand e CEO al OMV, cat si pentru ca in ultimii
trei-patru ani, cam o data la patru zile, austriacul venea la
Bucuresti. “Este singurul loc unde mai am un birou al meu, in afara
de sediul OMV din Viena”, spune Wolfgang Ruttenstorfer. Numele lui
a aparut pe o usa din sediul central al Petrom imediat dupa
preluarea companiei: “In primii ani, munca a fost foarte intensa si
a fost necesara prezenta mea”, spune Ruttenstorfer.
Acum, dupa trei ani de la preluare si aproape trei miliarde de euro
investiti in compania cumparata cu 1,5 miliarde de euro,
Ruttenstorfer vine la Bucuresti mai rar, o data la doua saptamani.
“Cand vin, vin pentru sedintele de management si ca sa vad echipa,
dar si ca sa ma intalnesc cu autoritatile, cu oameni din guvern,
dar si cu oameni de afaceri cu care avem relatii”, spune seful OMV,
care spune ca programul mai lejer de la Bucuresti vine din faptul
ca acum lucrurile s-au mai asezat, planul de investitii fiind facut
pana in 2010.
Din primul an al mandatului sau de CEO al OMV, Ruttenstorfer a
marcat intrarea in Romania prin achizitia unui pachet de 25,1% din
Petromidia, rafinaria abia achizitionata de omul de afaceri Dinu
Patriciu. Din data de 19 septembrie 2002, cand a batut palma cu
Dinu Patriciu si s-a aflat pentru prima oara fata in fata cu
jurnalistii de la Bucuresti, Wolfgang Ruttenstorfer a decis ca
Romania trebuie sa aduca grupului acea cota de piata de 20% in
retailul cu produse petroliere in regiunea Europei Centrale si de
Est. La cateva luni dupa tranzactia cu Rompetrol, statul roman
scotea Petrom la privatizare (intentii de privatizare a companiei
mai fusesera in 1998, apoi in 2001), iar Ruttenstorfer s-a
concentrat pe castigarea acestei licitatii. “Colaborarea noastra cu
OMV a inceput undeva la sfarsitul anului 2002, cand OMV a inceput
sa se gandeasca serios la piata romaneasca”, spune Manuela Nestor,
asociat al casei de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston
Petersen, care a consiliat OMV in tot procesul de privatizare a
Petrom si a ramas una dintre principalele case de avocatura cu care
lucreaza OMV pe piata romaneasca, pentru diverse tranzactii,
inclusiv achizitii sau vanzari de active.
“OMV si-a dorit intens achizitionarea pachetului majoritar de
actiuni la SNP Petrom si in acest scop a alocat un numar
impresionant de experti care au analizat situatia Petrom, au
participat la intocmirea ofertei, au gandit strategii de negociere.
Domnul Ruttenstorfer a fost permanent implicat in toate fazele
procesului de achizitie”, spune Manuela Nestor, incercand sa
explice de ce a iesit atunci castigatoare OMV, una dintre cele mai
mici companii intrate in cursa pentru privatizarea Petrom. Pentru
OMV, Petrom “era cruciala” pentru dezvoltarea in zona, spune
Manuela Nestor: grupul austriac nu mai avea o a doua sansa de a
deveni lider regional daca nu ar fi reusit sa cumpere compania
romaneasca.
Ulterior, Petrom a trecut prin mai multe etape de restructurare.
Planul de investitii pentru restructurarea Petrom prevede acum
pentru urmatorii trei ani investirea a 4,5 miliarde de euro, in
special in segmentele de explorare, productie si rafinare. Mai
precis, dupa cum explica Ruttenstorfer, este vorba de investitii de
1,5 miliarde pe an din 2008 si pana in 2010: “Investitiile sunt mai
mari decat ne asteptam si noi initial, deoarece Petrom are nevoie
de multe investitii, iar noi trebuie sa grabim lucrurile si sa
terminam modernizarea intr-un timp mult mai scurt decat cel estimat
initial, pentru a avea rezultate bune”.
Raspunsul noului CEO al Telemobil, companie care opereaza sub brandul de telefonie mobila Zapp, la intrebarea asupra duratei mandatului sau in aceasta pozitie e „pana cand ne vom simti confortabil in acest business“. Dintr-un punct de vedere, Chris Bataillard are un statut interesant la Zapp: este propriul sau sef. Nu va renunta la functia de CEO pe care o detine in paralel la Zapp Holding, structura care coordoneaza cei doi operatori Zapp, din Romania si Portugalia. Cele doua fotolii de CEO pe care le detine la Bucuresti si Londra inseamna de doua ori mai multa presiune asupra celui care acum e responsabil cat se poate de direct pentru scoaterea din amorteala a exoticului operator CDMA in peisajul GSM european.
Primul interviu in aceasta calitate l-a prins pe Bataillard intre doua sedinte. In cea premergatoare discutase cu managementul Zapp ce tipuri de servicii mobile sunt cerute de consumatorii romani, iar dupa plecarea reporterului BUSINESS Magazin urma sa participe la sedinta care dezbatea ce anume poate din punct de vedere tehnic si comercial sa ofere Zapp consumatorilor. Chiar si in timpul discutiei se scuza ca trebuie sa plece 15 minute, pentru o intrevedere cu Vijay Srinivasagopalan, directorul de operatiuni.
Venirii lui Bataillard ii vor urma in viitorul apropiat o serie de lansari de produse noi (cel mai probabil, serviciul de internet mobil inclusiv in regim de roaming si eventual intrarea pe segmentul de convorbiri preplatite), cresterea numarului de angajati cu 10-15% pana la sfarsitul anului, de la 950 la finele lui 2007, si negresit ocuparea celor doua scaune ramase libere la sedintele din ultimele luni: cel al directorului de marketing si cel al directorului de resurse umane.
Americanul Bataillard il inlocuieste pe fostul CEO pana acum doua saptamani, Piermario di Pietro. Schimbarea de conducere de la Telemobil a fost operata imediat dupa ce unul dintre actionari, conglomeratul Saudi Oger, controlat de familia Hariri, a cumparat participatia, egala ca marime, a Qualcomm. „In orice afacere este dificil sa conduci un joint-venture 50/50. Qualcomm si-a atins obiectivul, iar acum si Saudi Oger poate obtine ce vrea din aceasta investitie“, explica aluziv cel care se afla la a treia achizitie a operatorului roman de-a lungul carierei. Pentru a intelege obiectivul Qualcomm, Bataillard muta discutia cativa ani in trecut. O va face de mai multe ori pe parcursul interviului pentru a explica fundamentele afacerii Zapp; fostul bancher de investitii trecut de prima tinerete e cea mai potrivita persoana sa faca asta gratie carierei sale incepute practic odata cu perioada pionieratului in telefonia mobila in Europa, dar si pentru ca, sub diverse forme, a fost tot timpul aproape de operatorul CDMA din Romania.
Pentru Qualcomm, investitia a fost una strategica la momentul intrarii in afacere, in 2000. Activitatea de baza, acum ca si atunci, consta in vanzarea de chipset-uri – componente in echipamente telecom – si punerea la dispozitie a brevetelor pe care le detine, printre care cel pentru tehnologia CDMA, concurenta GSM. In acea perioada de inceputuri, Zapp era primul care dezvolta la scara nationala o retea CDMA in banda de frecvente de 450 MHz. „Toti ceilalti operatori, de la China la Indonezia, Vietnam si Scandinavia, se uitau la Telemobil pentru a studia businessul. Asa ca pentru Qualcomm a fost mai important ca anumite lucruri sa fie facute pentru a promova CDMA 450“, spune Bataillard. „Cand am inceput Telemobil, Saudi Oger avea ca obiectiv sa aiba o investitie de succes, iar Qualcomm – sa aiba o retea CDMA 450 de succes proprie.“ Acum, piata CDMA este suficient de matura; doar in China sunt livrate anual 10 milioane de terminale care folosesc aceasta tehnologie.
Pretul tranzactiei este un subiect inchis. Pe site-ul Saudi Oger, informatia lipseste, iar comunicatul catre investitori de saptamana trecuta al Qualcomm, continand raportul financiar corespunzator ultimului trimestru fiscal, incheiat la 30 decembrie 2007, nu face referire distincta la amploarea acestei tranzactii. Indicii exista pe pagina de internet a Qualcomm – cel mai recent raport anual complet, cel din 2006, mentioneaza investitia in cei doi operatori Zapp din Romania si Portugalia prin intermediul firmei Inquam, adica cea prin care Qualcomm si Saudi Oger au controlat indirect Telemobil. „Am inregistrat pierderi de capital de 20 de milioane de dolari, respectiv 33 de milioane de dolari si 59 de milioane de dolari prin Inquam pe parcursul anilor 2006, 2005 si 2004, inclusiv o pierdere de 12 milioane de dolari rezultata din restructurarea din anul fiscal 2006“, se spune in raportul Qualcomm, care in 2006 inregistra un profit brut de 5,34 miliarde de dolari. Conform datelor disponibile la Ministerul Finantelor, Telemobil a avut in 2006 o cifra de afaceri de aproape 99 de milioane de euro si un profit net de 14 milioane de euro.
Raportul anual anterior, cel din 2005, mentiona cu privire la Inquam un amanunt de alta natura. Potrivit acestuia, Saudi Oger are dreptul sa cumpere actiunile Qualcomm la Inquam exercitandu-si aceasta optiune care urma sa expire nu mai tarziu de 14 mai 2008. Pretul de achizitie prevazut in acest caz era de aproximativ 66 de milioane de dolari, iar Qualcomm comunica actionarilor ca nu anticipa asigurarea unor finantari suplimentare catre Inquam.
Tsolas se retrage din pozitia detinuta timp de doi ani din motive personale, potrivit informatiilor furnizate de companie, locul sau urmand sa fie luat de Stefanos Teocharopoulous (39 de ani), care va veni din Grecia pentru a prelua fraiele celui de-al treilea operator din piata romaneasca de telecomunicatii.
Noul director executiv al Cosmote Romania a venit in grupul OTE in 2002, iar din 2006 a ocupat pozitia de director executiv pe partea de Business Development in cadrul OTEGlobe. Totodata, Teocharopoulous este si presedintele consiliului director al Hellas-Sat, precum si membru in consiliul de administratie al Cosmote Romania.
Inainte de a veni in cadrul grupului OTE, acesta a ocupat pozitii manageriale in mai multe companii de telecomunicatii – O2 Germania, Dutchtone Olanda, Vodafone Grecia, Fujitsu Telecom Research Center Marea Britanie si Ericsson Hellas Grecia.
Michael S. Dell a preluat din nou conducerea companiei pe care a fondat-o, in urma demisiei fostului director executiv, Kevin Rollins.
Compania a justificat demisia lui Rollins dupa mai bine de un an in care a avut de infruntat numeroase dificultati ca o decizie a consiliului de conducere in urma careia Dell a fost nevoit sa preia atributiile executive. Plecarea lui Rollins, anticipata timp de un an de analistii industriei de pe Wall Street, se soldeaza cu un bonus in actiuni in valoare de 30 de milioane de dolari (23,06 milioane de euro) care vor intra in portofoliul fostului executiv. Noul sau, mai bine zis, vechiul CEO Michael Dell a anuntat o strategie de reducere a costurilor pentru repozitionarea companiei in top, care va aduce si anularea primelor si reducerea numarului de manageri de la 20 la 12.
Aceasta decizie este justificata de Dell prin prisma eforturilor mari si a rezultatelor deloc spectaculoase cu care compania a incheiat anul fiscal. In acelasi timp, Dell i-a asigurat pe angajatii sai ca intentioneaza sa ramana director executiv al companiei si in urmatorii ani.
Directorul executiv al Porsche, Wendelin Wiedeking, este pe cale de a deveni noul Carlos Ghosn al industriei auto.Producatorul auto de lux isi va creste pachetul de actiuni detinut in cadrul Volkswagen la 29,9%, putin sub nivelul de 30% necesar pentru a face o oferta de cumparare a intregii companii. Astfel, firma care a creat 911, Boxster-ul si Cayenne-ul SUV, condusa de Wendelin Wiedeking, devine actionarul cel mai “greu” al celui mai mare producator european de masini. CEO-ul Porsche explica aceasta achizitie prin prisma unei mai bune colaborari de ordin tehnologic, dar ochiul vigilent al expertilor industriei sesizeaza intentia lui Wiedekin de a controla ambele fronturi.O tranzactie asemanatoare l-a adus in prim-plan pe actualul CEO al Renault si al Nissan, Carlos Ghosn. Probabil cea mai importanta figura a industriei auto, Ghosn conduce ambele companii, in ciuda faptului ca nici Renault nu a obtinut pachetul majoritar in urma achizitiei de actiuni la producatorul japonez.Desi ambii executivi sustin ca nu au nici interes de a conduce doua companii odata, Ghosn a facut din alianta producatorului francez cu cel japonez al patrulea jucator de pe piata mondiala, iar Wiedeking ii urmeaza exemplul, supervizand din board-ul companiei Volkswagen evolutia productivitatii si a preturilor producatorului german de automobile.
Dupa ce a renuntat la conducerea companiei Flanco, in 2005, Marius Ghenea a intrat intr-un con de umbra. Doar pentru scurt timp, insa, pentru ca fondatorul si fostul CEO al companiei de distributie IT Flamingo a revenit pe scena IT tot intr-o functie de conducere. Marius Ghenea a fost numit CEO in cadrul Clearwire Europe Luxemburg, subsidiara companiei americane Clearwire, furnizoare de servicii de comunicatii wireless. In calitate de CEO al companiei Clearwire, Marius Ghenea va conduce operatiunile acesteia pe piata locala care au inclus si achizitionarea unor operatori de telecomunicatii, cu licenta in banda de frecventa de 3,5 GHz, precum Idilis si AccessNet International. Chiar daca in anul 2001 Ghenea s-a retras de la conducerea si din actionariatul Flamingo, el nu a renuntat la ideea de a investi in una din pasiunile sale, IT-ul. Acesta a inceput, in 2003, sa investeasca in compania de distributie de tehnica de calcul FIT Distribution. In acelasi timp, Ghenea a dezvoltat magazinul online de echipamente IT si electronice PCfun.
Prin natura mea, imi place sa analizez, spune Nikolaos Tsolas, CEO al Cosmote Romania. Pana acum, in Romania nu prea a avut timp de asa ceva; grecii de la Cosmote i-au cerut sa relanseze fostul Cosmorom in doar trei luni. S-a conformat, iar acum trebuie sa aduca operatorul pe profit in ciuda competitiei dure.Matematica si reformaVorbeste incet si rar. Cand e nevoit sa destainuie unele amanunte despre viata personala, vorbeste si mai incet, si mai rar. Nu are charisma colegilor de la conducerea altor operatori de telefonie mobila. Dar asta nu e o problema; grecii de la Cosmote nu l-au adus in Romania ca sa zambeasca frumos in fata fotografilor.A trecut Dunarea vara trecuta, cand sefii sai l-au relocat din Bulgaria in Romania si l-au numit la conducerea filialei autohtone a operatorului de telefonie mobila. Aici i-a fost data in grija o misiune care cerea din plin indrazneala, imaginatie si viteza de reactie, lucruri la care mai greu te duce gandul cand stii ca omul caruia ii dai o asemenea responsabilitate este un iubitor al cifrelor, absolvent de facultate si master in matematica.Ce i s-a cerut se cunoaste: sa schimbe la fata defunctul Cosmorom, companie cu o imagine dezastruoasa in ochii consumatorilor romani, si sa-l transforme intr-un operator suplu si atractiv. Pentru cine? Pentru tineri dar in acelasi timp si pentru oamenii de afaceri, doua nise favorite ale operatorilor de telefonie mobila din intreaga lume. Nu multa lume a fost insa la curent cu faptul ca metamorfoza Cosmote Romania trebuia pusa la punct in 3 luni. Asta in conditiile in care o astfel de operatiune dureaza, in mod normal, cel putin 9-10 luni.Pe repede inaintePrin natura mea, imi place sa analizez, risipeste Tsolas semnele de intrebare cu privire la strategia sa de a conduce un business. Nu este dintre cei care iau decizii din impuls. Daca trebuie, asteapta rezultatele complicatelor analize de piata inainte de a se hotari. Imi place sa imi rezerv tot timpul de care am nevoie.si totusi, in Romania a trebuit sa faca unele compromisuri din acest punct de vedere. Relansarea Cosmorom sub noul nume Cosmote Romania a fost trecuta pe un calendar cu mult mai putine zile decat era obisnuit. Am inceput sa lucram efectiv in septembrie (anul trecut; n.r.) si deadline-ul era in decembrie. Pierdusem mult timp in trecut si voiam sa incepem activitatea comerciala inainte de Craciun.Echipa si-a format-o tot in viteza. Pe cei 11 directori – opt greci si trei romani – cu care lucreaza direct i-a strans cu foarte putin timp inainte sa dea drumul la treaba. Au venit aici vineri si au inceput sa lucreze luni. De ce? Trebuia sa lansam compania in trei luni. In mod normal recrutezi oameni, le lasi timp de gandire, dupa aceea un timp ca sa poata sa demisioneze de la vechile locuri de munca, apoi inca o luna ca sa poata sa-si ia concediile pe care nu le-au luat acolo de unde vin si tot asa. Eu nu am avut la dispozitie atat timp.Tocmai pentru ca perioada de lansare a fost atat de scurta, lui Tsolas i-a fost mai usor sa apeleze la greci. In Bulgaria situatia era cu totul diferita. Acolo majoritatea echipei de directori era formata din localnici. Dar, bineinteles, acolo timpul nu a fost o problema atat de mare.Insa indiferent de nationalitatea subordonatilor, are acelasi stil de a comunica cu ei. Nu-i place sa transmita mesaje prin secretara. Intotdeauna comunic direct numai cu directorii care se afla imediat sub mine pe scara ierarhica. Asa ii responsabilizez si ii motivez, trebuie sa stie absolut tot ce se intampla in departamentele lor si sa simta ca am incredere in ei.Asa este si mai simplu pentru el. Ideea este sa pot influenta ceea ce se intampla in orice departament, dar fara sa fiu nevoit sa vorbesc cu mai mult de un om. Faptul ca ii place comunicarea directa nu inseamna ca scoate din ecuatie e-mail-ul, care este o unealta de zi cu zi. Rezultatul este ca are un birou lipsit de hartii.Cum s-au nascut cozileCelebra idee cu 2.000 de minute pe luna in schimbul a trei euro nu le-a venit managerilor Cosmote chiar din iunie 2005, cand au preluat conducerea fostului Cosmorom, ci undeva pe parcurs, inainte de lansarea din decembrie, povesteste Tsolas. A testat reactia consumatorilor prin niste studii de piata si a fost multumit. Imi place sa-i surprind pe competitori, marturiseste seful Cosmote Romania. Cat despre repetarea in viitor a ofertei cu 2.000 de minute gratuite, nu crede ca este posibila. Nici pentru Cosmote, nici pentru altcineva, pentru ca este o oferta care s-a bazat pe elementul surpriza.Datorita reliefului unic al pietei romanesti; dominata autoritar de Orange si Connex Vodafone;, Cosmote nu isi propune neaparat sa ajunga numarul unu aici. Pe alte piete din regiune, unde a intrat mai tarziu (ca al treilea sau al patrulea jucator), compania a reusit printr-o politica agresiva sa ajunga numarul unu. In Romania, cu toate ca a debutat la fel de agresiv cu faimoasa oferta de 2.000 de minute in schimbul a 3 euro, Tsolas spune ca principalul obiectiv este sa eficientizeze compania si sa aduca profit. Este dificil sa ii bati pe Vodafone si pe Orange. As fi multumit sa creez aici o operatiune sanatoasa si profitabila.Cum va reusi acest lucru? Acordand atentie egala si segmentului pre-paid, si abonatilor. si, nu in ultimul rand, aplicand aceeasi strategie care a contribuit la succesul ofertei 2.000 de minute. Adica pastrarea unor tarife foarte simplu de inteles pentru clienti; aceeasi suma pe minut, indiferent de ora la care suni sau de reteaua in care suni. Oricum, scopul principal ramane profitul. Tsolas admite ca nu vrea sa porneasca un razboi al preturilor cu concurenta. Sa iei clienti de la concurenta este usor. Dai toate serviciile pe gratis si toata lumea vine la tine. Dar n-o sa mai fii profitabil.Vacanta comprimataDupa o zi de lucru plina de sedinte, planificari si decizii, Nikolaos Tsolas prefera o seara cat mai linistita. Termina munca pe la 8-9 seara, dupa care de obicei merge direct acasa. Are de ales intre televizor si o carte. Cititul este o optiune si pentru relaxarea de weekend, bineinteles in acele week-end-uri in care nu calatoreste in Grecia pentru a fi cu familia. Imi iau o carte si merg sa beau un cappuccino pe bulevardul Dorobanti.Uneori isi petrece timpul de week-end gatind. Spune ca nu este foarte pretentios la mancare, dar prefera bucataria greceasca. Gatesc pentru ca ma ajuta sa nu ma mai gandesc la afaceri. Familia este acasa, in Grecia. Tocmai din aceasta cauza calatoreste des, cam o data la doua saptamani, catre tara natala. Membrii familiei sunt deja obisnuiti cu distanta. Din fericire, nici distanta nu este foarte mare. Nu e ca si cum as fi emigrat, iar zborul pana acasa este scurt. Uneori vin si ei aici sa ma viziteze, cand copiii au vacanta de la scoala. S-a gandit sa isi aduca familia cu totul in Romania? Nu, copiii au scoala, au prietenii in Grecia, au planuri in legatura cu facultatea. E dificil sa ii muti cu totul in alta parte, mai ales pentru o perioada limitata de timp.Ce concediu poate avea un CEO din industria telefoniei mobile? Anul trecut am avut 5 zile, in august. Poate anul acesta, cu putin noroc, va avea parte de o saptamana sau doua. Destinatia preferata de vacanta este Grecia, in insule.Mandatul lui aici va dura circa 3-4 ani. Ce va urma dupa aceea? Cat este la conducerea Cosmote Romania, nu are timp sa se gandeasca, asa ca… Dumnezeu stie.Mandat: A preluat functia in iunie 2005. Un astfel de job dureaza de obicei 3-4 ani.Joburi anterioare: A condus operatorul GloBul Bulgaria, detinut tot de Cosmote. A mai lucrat pentru Cosmote in Grecia, ca director tehnic (iunie 2000; decembrie 2002), dar si pentru TIM Hellas (filiala elena a operatorului italian de telefonie mobila TIM), ca director executiv pentru operatiuni si dezvoltarea retelei. A fost si inginer de sistem la Siemens AG in Germania si membru al echipei tehnice la AT&T Bell Laboratories in New Jersey, SUA.Studii: A absolvit Facultatea de Matematica din cadrul University of Ioannina, Grecia, detine o diploma de Master in matematica obtinuta de la State University of New York, SUA. Totodata, a urmat studii de Master si Doctorat in Electrotehnica si Informatica la University of California, Berkeley, SUA.