Tag: politica

  • A mai ramas o luna

    Zvonurile, dar si declaratiile publice ale unor fruntasi din PNL privind nevoia unei remanieri (cel mai consistent zvon a privit intentia Noricai Nicolai de a ocupa functia lui Tudor Chiuariu la sefia Ministerului Justitiei) au tinut capul de afis saptamana trecuta pana la remanierea fortata a lui Decebal Traian Remes, inlocuit, n urma scandalului mitei, de Dacian Ciolos la conducerea Ministerului Agriculturii. Problema ar fi ramas una interna a PNL daca intre timp naar fi aparut avertismentul Comisiei Europene ca daca intr-o luna Romania nu-si rezolva deficientele in privinta sistemului de plati pentru agricultura, UE va activa clauza de salvgardare in domeniul agriculturii, ceea ce inseamna pierderea a 25% din subventiile europene pentru agricultura prevazute in acest an, adica 110 milioane de euro. Dupa ce Ciolos, fost subsecretar de stat la Agricultura, a amenintat ca daca se va activa clauza ii va demite pe toti secretarii de stat din minister, au aparut si criticile, de la cele ale fostului ministru social-democrat de resort, Ilie Sarbu, care l-a acuzat pe Ciolos ca poarta o parte din vina pentru blocajele de la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura si pana la unele venite chiar din PNL, conform carora nici n-ar fi trebuit schimbat ministrul tocmai acum, cand Romania e in criza de timp fata de termenul fixat de UE. Nici unul dintre titularii de la Agricultura de pana acum din cabinetul Tariceanu nu s-a remarcat insa prin eficienta, de la ex-liberalul Flutur pana la un om asa de strain de domeniu ca Dan Motreanu, iar probabil cel mai instructiv pentru prestatia lui Remes raman declaratiile lui Sorin Minea, presedintele patronatului Romalimenta, care chiar in ziua demisiei se plangea ca de sase luni a incercat sa-l convinga pe ministru sa faca o solicitare la UE ca sa poata cumpara carne de porc din tarile care n-au avut focare de pesta porcina, pentru ca astfel companiile romanesti sa poata exporta produse din carne pe piata UE.

  • Vreau sa vad carnatii

    In septembrie 2006, 8.000 de oameni ieseau in strada la Budapesta sa protesteze, dupa ce postul national de radio difuzase inregistrarea audio a unor convorbiri intre fruntasii socialisti, unde premierul Ferenc Gyurcsany recunostea in termeni neacademici ca el si partidul lui au mintit poporul vreme de doi ani in privinta problemelor din economie, ca sa poata castiga alegerile. Gyurcsany a recunoscut autenticitatea inregistrarilor, soarta guvernului a fost decisa in parlament, care l-a reconfirmat in functie, dar partidul sau a fost infrant la alegerile municipale din octombrie. Amintirea crizei starnite anul trecut in tara vecina de respectivele inregistrari audio arunca o lumina mai cuprinzatoare asupra scandalului legat de difuzarea pe postul public de televiziune de la Bucuresti si apoi pe internet a faimoaselor inregistrari video cu Remes si Muresan. Aspectul juridic al chestiunii, adica oportunitatea difuzarii in mass-media a unei probe in plina ancheta si felul cum publicarea filmuletului va influenta concret ancheta in cazul ex-ministrului Remes, ca si chestiunile de deontologie jurnalistica, sunt suspendate brusc atunci cand masinaria opiniei publice e starnita cu toate motoarele impotriva unor politicieni – si cu atat mai mult cu cat, in cazul nostru, e vorba de niste gramezi de caltabosi si palinca intr-o tara unde banii de subzistenta si de mancare sunt o problema pentru multa lume. "Vreau sa vad carnatii", scria un forumist care acuza TVR de cenzura fiindca n-a difuzat imediat si partea cu caratul caltabosilor la casa lui Remes.
    Ne putem imagina logic o urmare in care insusi presedintele Basescu (care la randul sau a formulat o solicitare cel putin ciudata atunci cand a cerut TVR sa spuna de unde a capatat "CD-ul sau caseta") sa fie acuzat de cenzura pentru faptul ca nu pune imediat la dispozitia poporului "aspectele si mai tentante din dosarul lui Remes", cele la care se referea saptamana trecuta. Din acest punct de vedere, asupra fiecarui ministru din cabinetul Tariceanu raman suspiciuni, chiar daca nu se va fi adeverit zvonul de la sfarsitul saptamanii trecute, ca urmatorii pe lista pentru DNA ar fi ministrul sanatatii, Eugen Nicolaescu, si Mihai Voicu, ministrul pentru relatia cu Parlamentul. Ceea ce n-au facut nici biletelele roz dezvaluite mai an de de Elena Udrea si nici motiunea de cenzura a PSD realizeaza acum peste noapte niste pachete cu caltabosi si cateva lazi cu palinca, intrezarite vag intr-o filmare alb-negru: compromiterea unui intreg guvern, fara ca macar o ancheta care il vizeaza pe unul dintre ministrii lui sa fi fost incheiata.

  • Cine are urechi de auzit

    "Haosul creat de plecarea noastra i-ar ncuraja nu numai pe extremistii din Irak, ci si Iranul", a spus Bush, adaugand ca sunt excluse negocieri cu Iranul pana ce acesta nu renunta la programul sau nuclear. Comentatorii au vazut in aceste remarci o confirmare a faptului ca administratia Bush a redefinit treptat razboiul din Irak drept o lupta strategica intre SUA si Iran, pornind de la declaratiile mai vechi ale presedintelui ca o buna parte dintre insurgentii irakieni (siiti) sunt inarmati, antrenati si sustinuti de extremistii siiti din Iran. Pe de o parte, aceasta ar insemna ca administratia Bush arunca in responsabilitatea Iranului insuccesul in stabilizarea Irakului; pe de alta parte ar fi vorba de o noua incercare de legitimare a unei eventuale actiuni militare impotriva Iranului, in conditiile in care acuzatiile ca Teheranul vrea sa dezvolte arma nucleara si deci trebuie impiedicat cu orice pret s-o obtina au fost intampinate cu mai multa prudenta decat cele de pe vremuri la adresa regimului unui Saddam Hussein suspectat ca dezvolta arme chimice si finanteaza teroristi.

  • Candidatul nostru

    Pana la o posibila functie de premier, candidatura pe lista celui mai puternic partid din Rusia ii asigura lui Putin un loc in Duma de Stat, iar conform unuia dintre scenariile gandite de analisti, presedintele ar putea demisiona imediat dupa alegeri ca sa preia conducerea Dumei. Aceasta ar insemna ca la prezidentialele din 2008 poate candida pentru un nou mandat de sef al statului, intrucat aceasta nu ar insemna realegerea pentru a doua oara ca presedinte, lucru oprit de Constitutie.

  • Nimic nou la Kiev

    Surpriza insa nu a avut loc: Partidul Regiunilor a obtinut cele mai multe voturi (peste 34%), insuficient insa pentru formarea unei majoritati parlamentare, dupa cum tot un numar insuficient de voturi pentru o majoritate au intrunit si fostii aliati din "revolutia portocalie", Iulia Timosenko si presedintele Viktor Iuscenko, cu al sau partid Ucraina Noastra (ceva mai putin de 45%). Astfel incat vechiul joc al negocierilor si al compromisurilor, care a grevat din plin ultimul an al puterii de la Kiev, a reinceput. Initial, presedintele Iuscenko a cerut negocieri pentru formarea unei coalitii mai largi, parand deci sa-i invite si pe opozanii sai din Partidul Regiunilor, pentru ca ulterior sa precizeze ca vrea doar o coalitie intre fortele pro-occidentale, in primul rand cu Blocul Timosenko. Discutiile s-au anuntat insa complicate, intrucat Iuscenko ar vrea sa evite un guvern care s-o aiba ca premier pe Iulia Timosenko, viitorul lui contracandidat la prezidentialele din 2010, stiut fiind ca prima conditie a doamnei cu codite este sa conduca viitorul guvern. Comentatorii au luat in calcul pentru un posibil deznodamant si rezultatul discutiilor dintre compania rusa Gazprom si autoritatile ucrainene privind plata unei datorii de 910 milioane de euro pentru gazele furnizate de Gazprom, care a amenintat Kievul saptamana trecuta ca sisteaza livrarile daca nu-si incaseaza banii.